| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
M??tile
muzelor
Thalia
?i
Polimnia
.
Drama
este o specie a
genului dramatic
, caracterizat? prin ilustrarea vie?ii reale prin intermediul unui conflict complex ?i puternic al personajelor, cu intampl?ri ?i situa?ii tragice, in care eroii au un destin nefericit. Dramele acoper? o mare varietate tematic?: social?, istoric?, mitologic?, psihologic? etc. Drama are tendin?a de a reflecta intreaga complexitate a vie?ii reale, fiind o specie supus? conven?iilor, altfel decat tragedia, folosind atat personajele individualizate, cat ?i personaje tipice, din care de altfel a evoluat. Drama apeleaz? la un limbaj solemn, ce alterneaz? cu cel familiar, dar poate s? recurg? ?i la resurse lexicale comice. Componenta esen?ial? a acestei specii literare r?mane ins? conflictul prin care se contureaz? personalitatea eroilor dramatici.
Defini?ie: Drama este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proz?, caracterizat? prin ilustrarea vie?ii reale printr-un conflict complex ?i puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu intampl?ri ?i situa?ii tragice, in care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare varietate tematic?: social?, istoric?, mitologic?, psihologic?. Limbajul solemn alterneaz? cu cel familiar, fiind deseori pres?rat cu elemente comice.
Cuvantul ?drama” vine de la grecescul ?drama” sau fran?uzescul ?drame” ?i inseamn? ?ac?iune”. Drama este cea mai r?spandit? specie a genului, fiind mult mai pu?in supus? conven?iilor ?i normelor decat tragedia ?i alternand personajele bine individualizate cu cele tipice. Imbinarea elementelor tragice cu cele comice a f?cut posibil? o alt? specie literar?, cunoscut? sub numele de tragicomedie, in secolul al XVII-lea. Drama s-a manifestat ca specie modern? in secolul al XVIII-lea, prin scriitorii germani Lessing, Schiller ?i Goethe. In secolul romanticilor, specia a evoluat ca manifestare, deoarece oferea scriitorilor o mai mare libertate de ac?iune, de construire a personajelor-model din toate mediile sociale, in care amestecul dintre tragic ?i comic permite reliefarea autentic? a caracterului uman. Victor Hugo este cel care a consacrat drama romantic?, teoretizand principalele criterii artistice ale acestei specii in ?Prefa?a” la drama ?Cromwell” (1827), care este considerat? manifestul literar al romantismului. Fascina?ia dramei romantice const? in faptul ca ?tope?te in acela?i suflu grotescul ?i sublimul, teribilul ?i bufonul, tragedia ?i comedia” ?i poate, de aceea, au aderat la aceast? specie numero?i scriitori, in crea?ia c?rora un loc important l-a avut drama istoric?.
In literatura roman?, drama istoric? este ini?iat? de Bogdan Petriceicu-Ha?deu, cu piesa in versuri ?R?zvan ?i Vidra” (1867), urmat de Vasile Alecsandri cu ?Despot-Vod?” (1879) ?i de Al. Davila cu piesa ?Vlaicu-Vod?”. Un loc aparte il ocup? Barbu ?tef?nescu-Delavrancea cu trilogia istoric? a Moldovei: ?Apus de soare” (ultimul an de domnie ?i de via?? al gloriosului ?tefan cel Mare), ?Viforul” (domnia tiranic? a lui ?tef?ni??-Vod?) ?i ?Luceaf?rul” (personalitatea str?lucit? a lui Petru Rare?) - drame create in anii 1909 - 1910.
Incepand cu perioada interbelic? apar noi forme ale dramaturgiei in teatrul modern. Drama psihologic? de con?tiin?? sau drama de idei (dup? al?i critici) este reprezentat? de Camil Petrescu, cel care a introdus in literatura roman? concepte estetice moderne ca substan?ialismul ?i autenticitatea ?i a creat intelectualul lucid, insetat de absolut.
Lucian Blaga este creatorul dramei mitologice, prin manifestarea filozofic? a miturilor esen?iale romane?ti: ?Me?terul Manole” care ilustreaz? mitul estetic al jertfei creatoare ?i ?Zamolxe” care conduce la interpretarea mitului mioritic.
Parabola cu accente dramatice este ini?iat? de Marin Sorescu, atat in trilogia ?Setea muntelui de sare” (1974), cu piesele ?Iona”, ?Paracliserul” ?i ?Matca”, precum ?i in dramele istorice, in care Vlad ?epe?. este doar un pretext pentru a caricaturiza tiranul din orice epoc?: ?A treia ?eap?”(1971), ?R?ceala” (1980).