Kargazstan
(vedere din satelit)
Republica Kargaz?
(sau
Kargazstan
[2]
[3]
, denumire scris? uneori cu
i
in loc de
a
, sau sub formele
Kirghizstan
,
Kirghiztan
; in
kirghiz?
Кыргызстан
, in
rus?
Киргизия
) este o ?ar? din
Asia Central?
. Se invecineaz? la
nord
cu
Kazahstanul
, la
vest
cu
Uzbekistanul
, la
est
cu
China
, iar in sud-vest cu
Tadjikistanul
. Kargazstanul este un stat f?r? ie?ire la mare ?i muntos. Capitala este
Bi?kek
. Kargazstanul f?cea parte din
Uniunea Sovietic?
pan? in
1991
, cand a devenit independent. ?ara a r?mas relativ stabil? in anii 1990, de?i a devenit din ce in ce mai autocratic? ?i autoritar? in ultimii ani ai regimului lui
Askar Akaev
.
In
2005
, situa?ia politic? a devenit instabil? ?i ?ara a trecut printr-o revolu?ie rapid? (
Revolu?ia Lalelelor
), care a dus la demiterea pre?edintelui Akaiev (
24 martie
2005
, iar locul acestuia este luat de
Kurmanbek Bakiev
, in
10 iulie
2005
, in urma alegerilor preziden?iale. Ins? in prim?vara lui
2010
, situa?ia din Kargazstan se deterioreaz?, culminand cu demisia lui Bakiev la
13 aprilie
2010
. Locul acestuia este luat de
ministrul de externe
Roza Otunbaieva
. In urma alegerilor preziden?iale desf??urate la
30 octombrie
2011
,
[4]
pre?edinte al Kargazstanului a devenit
Almazbek Atambaiev
, liderul
Partidului Social Democrat Kargaz
, acesta depunand jur?mantul pe
1 decembrie
2011
. Actualul pre?edinte al ??rii este, incepand cu 24 noiembrie 2017,
Sooronbay Jeenbekov
, ales la 16 octombrie 2017
Statul kirghiz a atins intinderea teritorial? maxim? dup? infrangerea Hanatului
Uigurilor
in
840
e.n. Dup? aceea, kirghizii au avansat pan? la mun?ii
Tian-?an
?i au dominat acel teritoriu timp de aproximativ 200 de ani.
In secolul al XII-lea, ins?, domina?ia kirghiz? s-a limitat la
mun?ii Altai
?i
mun?ii Saian
din cauza expansiunii
mongolilor
. Odat? cu cre?terea
Imperiului Mongol
in secolul al XIII-lea, kirghizii au migrat spre sud, dar au fost cuceri?i de
Ginghis Han
in 1207.
Izvoarele chineze?ti ?i musulmane din secolele al VII-lea?al XII-lea descriu pe vechii kirghizi ca fiind oameni cu p?r ro?cat, pielea alb? ?i ochi alba?tri, tr?s?turi ce au fost interpretate ca sugerand origini
slave
. Dat fiind c? aceste studii au fost publicate in perioada sovietic?, originea slav? a poporului kirghiz nu beneficiaz? de mult? credibilitate
[5]
[6]
Din cauza migr?rilor, cuceririlor, c?s?toriilor mixte ?i asimil?rii, numeroase grupuri etnice kirghize care locuiesc ast?zi Asia Central? ?i de Sud-Vest au origini amestecate, provenite adesea din fragmente ale numeroaselor triburi diferite, de?i vorbesc limbi similare.
La inceputul secolului al XIX-lea, partea sudic? a ceea ce este ast?zi Kargazstan a fost cucerit? de
Hanatul Kokand
. Teritoriul, denumit in rus?
Kirgizia
, a fost inclus oficial in
Imperiul Rus
in
1876
. Cucerirea ruseasc? a fost intampinat? cu revolte impotriva autorit??ii ?ariste, ?i mul?i kirghizi au ales s? se refugieze in
Mun?ii Pamir
?i in
Afganistan
.
Reprimarea revoltei din
1916
din
Asia Central?
a determinat emigrarea multor kirghizi in
China
. Intrucat numeroase alte grupuri etnice din regiune au ajuns s? tr?iasc? in mai multe state invecinate intr-o vreme cand frontierele erau mai permeabile ?i mai pu?in reglementate, trecerea inainte sau inapoi peste mun?i era frecvent?, in func?ie de ?ara in care via?a era considerat? a fi mai bun?.
Exponate din fostul Muzeu Lenin (ast?zi parte a Muzeului Na?ional) care s?rb?toreau apartenen?a Kirghiztanului la
Uniunea Sovietic?
Puterea sovietic? a fost instaurat? in regiune in 1919, fiind infiin?at?
Provincia Autonom? Kara-Kirghiz
in cadrul
RSFS Rus?
(termenul de Kara-Kirghiz a fost utilizat in anii 1920 pentru a face distinc?ia intre acest popor ?i kazahi, care erau atunci denumi?i tot kirghizi). La 5 decembrie
1936
, s-a infiin?at
Republica Sovietic? Socialist? Kirghiz?
ca republic? a
Uniunii Sovietice
cu drepturi depline.
In anii
1920
, via?a cultural?, educativ? ?i social? a Kargazstanului s-a dezvoltat considerabil. Analfabetismul a fost drastic redus, ?i a fost impus? limba rus?. Multe aspecte ale culturii na?ionale kirghize au fost p?strate in ciuda suprim?rii activit??ii na?ionaliste in timpul lui
Stalin
.
Primii ani de
glasnost
nu au avut efecte asupra climatului politic din Kargazstan. Cu toate acestea, presa republicii a putut adopta idei mai liberale, iar Uniunea Scriitorilor a infiin?at o nou? publica?ie,
Literaturni Kirghizstan
. Grupurile politice neoficiale au r?mas interzise, dar in 1989 s-au putut infiin?a organiza?ii pentru tratarea problemei lipsei locuin?elor.
In
1989
au ap?rut proteste impotriva politicii discriminatorii a guvernului sovietic, care se manifestau prin indep?rtarea etnicilor kirghizi din marile ora?e ?i colonizarea cu ru?i sau cu locuitori din alte zone ale Uniunii Sovietice (conform ultimului recens?mant sovietic din 1989, etnicii kirghizi reprezentau aproximativ 22% din popula?ia ora?ului Frunze (
Bi?kek
), peste 60% fiind
ru?i
,
ucraineni
?i oameni din alte ??ri
slave
. Kargazstanul a fost cea mai rusificat? republic? a URSS, conform acestui recens?mant, peste 36% din cet??enii kirghizi declarand rusa ca prima lor limb?).
[7]
In iunie
1990
, tensiunile etnice intre
uzbeci
?i kirghizi au ie?it la suprafa?? in
Provincia O?
, unde uzbecii erau majoritari. Au izbucnit confrunt?ri violente, care au durat pan? in august 1990.Pan? in 1990, Mi?carea Democratic? din Kargazstan (KDM) devenise o for?? politic? sus?inut? in Parlament.
Askar Akaev
, pre?edintele liberal al Academiei Kirghize de ?tiin?e, a fost ales pre?edinte in octombrie 1990. In ianuarie
1991
, Akaev a reformat structurile guvernamentale ?i a numit un nou guvern compus mai ales din politicieni tineri ?i reformi?ti.
In decembrie 1990, Sovietul Suprem a votat schimbarea denumirii republicii in Republica Kargazstan. In februarie 1991, numele capitalei, Frunze, a fost schimbat inapoi la vechiul nume
Bi?kek
. In ciuda acestor schimb?ri de form?, realit??ile economice lucrau impotriva secesiunii fa?? de URSS. Intr-un referendum privind p?strarea Uniunii Sovietice in martie 1991, 88,7% din votan?i au aprobat propunerea de a p?stra Uniunea Sovietic? sub forma unei ?federa?ii innoite”.
La 19 august 1991, cand
Comitetul de Stat de Urgen??
a preluat puterea la
Moscova
, a fost o tentativ? de a-l inl?tura de la putere pe Akaev din Kargazstan. Dup? e?ecul loviturii de stat, Akaev ?i vicepre?edintele German Kuzne?ov ?i-au anun?at demisiile din
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
, impreun? cu intregul birou ?i secretariat. Dup? aceasta, Sovietul Suprem a votat pentru declararea independen?ei la 31 august 1991.
In octombrie 1991, Akaev a candidat f?r? adversari ?i a fost ales pre?edinte al noii republici independente prin
vot direct
, ?i a primit 95% din voturi. Impreun? cu reprezentan?ii a ?apte alte republici, el a semnat Tratatul Noii Comunit??i Economice. In cele din urm?, la 21 decembrie 1991, Kargazstan, impreun? cu celelalte foste republici sovietice din Asia Central?, a aderat la
Comunitatea Statelor Independente
. Kargazstan a ob?inut independen?a deplin? in 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietic? a incetat s? mai existe. In 1992, Kargazstan a aderat la
ONU
?i la
OSCE
.
?
Revolu?ia Lalelelor
”, de dup? alegerile parlamentare din martie 2005, l-a obligat pe pre?edintele Akaev s? demisioneze la 4 aprilie 2005. Liderii opozi?iei au format o coali?ie ?i un nou guvern condus de pre?edintele
Kurmanbek Bakiev
?i de primul ministru
Feliks Kulov
.
Stabilitatea politic? a r?mas sub?ire, ins?, diferite grup?ri ?i fac?iuni suspectate de leg?turi cu crima organizat? dand lupte pentru putere. Trei dintre cei 75 de membri ai Parlamentului ale?i in martie 2005 au fost asasina?i, ?i alt parlamentar a fost asasinat la 10 mai 2006 la scurt timp dup? ce a ca?tigat locul in Parlament al fratelui s?u in alegeri par?iale. Printre problemele principale din Kargazstan se num?r? privatizarea intreprinderilor de stat, expansiunea influen?ei occidentale, rela?iile interetnice ?i terorismul.
La 6 aprilie 2010, au izbucnit revolte in ora?ul Talas, ?i s-au r?spandit a doua zi in capitala Bi?kek. Birourile pre?edintelui
Kurmanbek Bakiev
au fost atacate, precum ?i posturile de radio ?i televiziune de stat. Ca rezultat, Bakiev a declarat stare de urgen??. Cel pu?in 40 de oameni au murit ca rezultat al luptelor cu poli?ia.
[8]
Guvernul a demisionat ?i s-a infiin?at un guvern provizoriu condus de fosta ministr? de externe
Roza Otunbaeva
.
[9]
[10]
Harta fizic? a Kargazstanului
Mun?ii
Tian Shan
din Kargazstan.
Livad? in
provincia Issik Kul
.
Kargazstan este o ?ar? f?r? ie?ire la mare aflat? in
Asia Central?
, invecinat? cu
Kazahstan
,
China
,
Tadjikistan
?i
Uzbekistan
. Regiunea muntoas?
Tian Shan
acoper? peste 80% din suprafa?a ??rii (Kargazstan este uneori denumit ?
Elve?ia
Asiei Centrale”, din aceast? cauz?),
[11]
restul fiind format? din v?i ale raurilor.
Lacul
Issik-Kul
din nord-estul mun?ilor Tian Shan este cel mai mare lac din Kargazstan ?i al doilea lac montan ca suprafa?? din lume dup?
Titicaca
. Cele mai inalte varfuri muntoase se afl? in masivul Kak?aal-Too, de la grani?a cu China.
Varful Jengi? Ciokusu
, la 7.439 m, este cel mai inalt punct al ??rii. C?derile masive de z?pad? din timpul iernii duc adesea la inunda?ii prim?vara.
Kargazstanul de?ine resurse de metale, printre care
aur
?i
metale rare
. Din cauza terenului predominant muntos, sub 8% din p?mant este cultivat, acesta fiind concentrat in zonele joase din nord ?i pe Valea Fergana. Ora?ul nordic
Bi?kek
este capitala ?i cel mai mare ora?, cu aproximativ 900.000 de locuitori (in 2005). Al doilea ora? este vechiul ora?
O?
, aflat in Valea Fergana lang? grani?a cu Uzbekistan. Principalul rau este
Kara Daria
, care curge spre vest prin Valea Fergana inspre Uzbekistan, ?ar? pe teritoriul c?ruia se afl? confluen?a lui cu un alt important rau kirghiz,
Narinul
.
Dincolo de confluen??, se formeaz? raul
Sir Daria
, care se v?rsa in
Lacul Aral
. Apele sale au fost ins? dirijate in intregime spre irigarea planta?iilor de bumbac din
Tadjikistan
,
Uzbekistan
?i din sudul
Kazahstanului
.
Raul Ciu
curge ?i el pe teritoriul Kargazstanului, inainte de a intra in Kazahstan.
Clima variaz? de la regiune la regiune.
Valea Fergana
din sud-vest are un
climat subtropical
cu veri extrem de calde, cu temperaturi de 40
°C
. Dealurile din nord au clim? temperat?, mun?ii Tian Shan avand climat alpin, similar celui polar in zonele cele mai inalte. In cele mai reci zone, temperaturile sunt sub zero timp de aproximativ 40 de zile iarna, ?i chiar unele zone de?ertice au parte de ninsori in aceast? perioad? a anului.
Kargazstanul este imp?r?it in ?apte regiuni administrate fiecare de un guvernator numit de guvern. Capitala,
Bi?kek
, ?i al doilea ora? principal,
O?
, sunt ora?e independente (
shaar
) cu statut egal cu cel al unei provincii.
Provinciile Kargazstanului
Provinciile ?i ora?ele independente sunt dup? cum urmeaz?:
- Bi?kek (ora?)
- Batken
- Ciui
- Jalal-Abad
- Naran
- O? (provincie)
- Talas
- Issak-Kul
- O? (ora?)
Fiecare provincie este imp?r?it? in mai multe raioane, administrate de oficiali numi?i de guvern (
akim
). Comunele rurale (
ayıl okmotu
), formate din pan? la 20 de sate, au propriii lor
primari
?i consilieri locali ale?i de comunitate.
Kargazstanul are o singur? exclav?, micul sat Barak
[12]
(627 locuitori), din
Valea Fergana
. Satul este inconjurat de teritoriu uzbec. El se afl? pe drumul dintre
O?
(Kargazstan) ?i Khodjaabad (Uzbekistan) la aproximativ 4 km nord-vest de grani?a kargazo-uzbec? in direc?ia
Andijan
.
[13]
Barakul face parte, administrativ, din
raionul Kara-Suu
din
provincia O?
.
Exist? patru enclave uzbece in Kargazstan. Dou? dintre ele sunt ora?ele
Soh
(suprafa?a 325 km² cu 42.800 locuitori in 1993; 99% sunt tadjici, restul uzbeci) ?i
Shohimardon
(suprafa?a 90 km² ?i 5.100 locuitori in 1993; 91% din locuitori sunt uzbeci, restul kirghizi); celelalte dou? sunt mici teritorii din
Chong-Kara
(o fa?ie de 3 km lungime ?i 1 km l??ime) ?i
Jangy-ayyl
(un petec de p?mant de 2?3 km diametru). Chong-Kara se afl? pe
raul Soh
, intre grani?a cu Uzbekistanul ?i enclava Soh. Jangy-ayyl este la 60 km est de
Batken
, intr-o proiec?ie spre nord a grani?ei kargazo-uzbece lang?
Halmion
.
Mai sunt dou? exclave care apar?in
Tadjikistanului
:
Voruh
(exclav? cu o suprafa?? de 95?130 km² ?i o popula?ie intre 23.000?29.000 locuitori, 95% tadjici ?i 5% kirghizi, in 17 sate), aflat? la 45 km sud de
Isfara
pe malul drept al
raului Karaf?in
, ?i o mic? a?ezare lang? gara kirghiz?
Kairagaci
.
In ciuda sus?inerii din partea creditorilor occidentali, inclusiv a
Fondului Monetar Interna?ional
(FMI), a
B?ncii Mondiale
?i a
B?ncii Asiatice pentru Dezvoltare
, Kargazstan a avut dificult??i economice dup? ob?inerea independen?ei. La inceput, ele au fost cauzate de destr?marea blocului comercial sovietic ?i de pierderea de pie?e de desfacere, ceea ce a franat tranzi?ia spre o economie de pia??.
Guvernul a redus cheltuielile, a oprit majoritatea subven?iilor ?i a introdus
taxa pe valoarea ad?ugat?
. Kargazstan a aderat la
Organiza?ia Mondial? a Comer?ului
(WTO) la 20 decembrie 1998.
Economia kirghiz? a fost grav afectat? de pr?bu?irea Uniunii Sovietice ?i de pierderea acestei vaste pie?e. In 1990, aproximativ 98% din exporturile Republicii Kirghize erau c?tre alte republici sovietice. Astfel, performan?ele economice ale ??rii la inceputul anilor 1990 au fost mai slabe decat orice alt? republic? sovietic?, cu excep?iile
Armeniei
,
Azerbaidjanului
?i
Tadjikistanului
, ??ri devastate de r?zboaie. Intreprinderile ?i fermele de stat s-au pr?bu?it odat? cu dispari?ia pie?elor tradi?ionale din fosta URSS. Dup? aceea, performan?a economic? s-a imbun?t??it u?or, r?manand ins? dificult??i in echilibrarea balan?ei fiscale ?i in adecvarea serviciilor sociale.
Agricultura
este un important sector economic in Kargazstan. La inceputul anilor 1990, sectorul agricol privat aducea intre o treime ?i o jum?tate din unele produse. In 2002, agricultura reprezenta 35,6% din PIB ?i folosea aproape jum?tate din for?a de munc?. Relieful Kargazstanului este unul muntos, propice
cre?terii animalelor
, care este principala activitate agricol?, rezultand o abunden?? de
lan?
,
carne
?i produse
lactate
. Plantele cultivate in ?ar? sunt
graul
,
sfecla de zah?r
,
cartoful
,
bumbacul
,
tutunul
, diverse
legume
?i
fructe
. Mare parte din agricultur? se practic? manual sau cu animale de povar?. Industria alimentar? este o component?-cheie a industriei.
Bazarul Dordoy
Kargazstan are bog??ii minerale, dar resursele de
petrol
?i
gaze naturale
sunt limitate, acestea provenind in principal din import. Printre resursele minerale se num?r? z?c?minte de
c?rbune
,
aur
,
uraniu
,
stibiu
?i alte metale.
Metalurgia
este o component? industrial? important?. Guvernul a incurajat investi?iile str?ine in extragerea ?i prelucrarea aurului. Resursele hidrografice semnificative ?i relieful muntos permit produc?ia ?i exportul de energie hidroelectric?.
Principalele produse de
export
sunt
mineralele neferoase
, produse agricole ?i tricotaje,
energie electric?
. ?ara
import?
petrol
,
gaze naturale
,
aliaje feroase
, substan?e chimice,
ma?ini
, produse din lemn ?i
hartie
, unele alimente ?i materiale de construc?ii. Printre principalii parteneri comerciali se num?r?
Germania
,
Rusia
,
China
,
Kazahstan
?i
Uzbekistan
.
Piramida distribu?iei pe varste in Kargazstan (2005)
Popula?ia Kargazstanului este estimat? la 5,2 milioane de locuitori in 2007.
[14]
Dintre ace?tia, 34,4% aveau varste sub 15 ani ?i 6,2% peste 65 de ani. ?ara este predominant rural?: doar o treime din popula?ie tr?ie?te in zone urbane. Densitatea medie a popula?iei este de 29 de locuitori/km²).
Principalul grup etnic al ??rii il reprezint?
kargazii
, un popor turanic, care reprezint? 69% din popula?ie (in 2007). Principalele minorit??i sunt
ru?ii
(9%) concentra?i in partea de nord a ??rii ?i
uzbecii
(14,5%) predominant in sud. Alte minorit??i mici sunt
t?tarii
(1,9%),
uigurii
(1,1%),
tadjicii
(1,1%),
kazahii
(0,7%), ?i
ucrainenii
(0,5%).
Kargazstan ?i-a schimbat semnificativ componen?a etnic? de la ob?inerea independen?ei. Procentajul de etnici kirghizi a crescut de la aproximativ 50% in 1979 pan? la aproape 70% in 2007, pe cand procentajul de grupuri etnice europene (ru?i, ucraineni ?i germani) ?i cel de t?tari a sc?zut de la 35% la 10%.
[14]
[15]
Kargazii erau p?stori seminomazi, care tr?iau in
iurte
?i cre?teau
oi
,
cai
?i
iaci
. Aceast? tradi?ie nomad? este continuat? prin
transhuman?a
practicat? de familiile de p?stori.
Moschee din
Karakol
Popula?ia Kargazstanului este format? in procent de 80% din
musulmani
, 17%
ru?i ortodoc?i
?i 3% alte religii.
[17]
In perioada sovietic?, statul a incurajat ateismul. Dup? aceea, Kargazstan a devenit stat secular, de?i
islamul
a exercitat o influen?? crescand? in via?a politic?.
[18]
Au existat mai multe tentative de incriminare a
poligamiei
?i de a aranja c?l?torii gratuite in
hajj
(pelerinaj la
Mecca
) pentru oficiali.
[18]
Kargazstan este o ?ar? in care predomin?
islamul sunnit
.
[19]
De?i mul?i kirghizi care se declar? musulmani nu sunt practican?i ai islamului, personalit??ile publice ?i-au exprimat suportul pentru promovarea valorilor religioase. De exemplu, avocatul pentru
drepturile omului
Tursunbay Bakir-Ulu a observat: ?In aceast? er? a independen?ei, nu este de mirare aceast? intoarcere la r?d?cinile spirituale, nu doar pentru Kargazstan, ci ?i pentru alte republici postcomuniste. Ar fi imoral s? dezvolt?m o societate de pia?? f?r? o dimensiune etic?.”
[18]
Bermet Akaeva
, fiica lui
Askar Akaev
, fostul pre?edinte al Kargazstanului a afirmat in iulie
2007
intr-un interviu c? islamul prinde r?d?cini in ?ar?.
[20]
Ea a pus accent pe faptul c? s-au construit multe
moschei
?i pe faptul c? mul?i kirghizi sunt din ce in ce mai inclina?i spre a-?i dedica vie?ile Islamului, ceea ce, in opinia ei, ?nu este un lucru r?u in sine. Ne p?streaz? societatea mai moral?, mai curat?”.
[20]
Cimitir musulman
Cealalt? mare religie practicat? in Kargazstan este
cre?tinismul ortodox
, practicat mai ales de
ru?i
?i
ucraineni
. O mic? minoritate de germani practic? luteranismul, anabaptismul ?i romano-catolicismul.
[21]
Mai exist? ?i cateva tradi?ii
animiste
, precum ?i influen?e din
budism
, cum ar fi legarea steagurilor de rug?ciune de copaci sacri, de?i aceast? practic? este v?zut? ?i ca provenind din islamul
sufist
.
[22]
La 6 noiembrie 2008, parlamentul kirghiz a adoptat o lege prin care a ridicat pragul minim de aderen?i pentru recunoa?terea unui cult religios de la 10 la 200. De asemenea, aceea?i lege incrimina ?ac?iunile agresive cu scop de
prozelitism
”, a interzis activit??ile religioase in ?coli ?i activit??ile religioase ale organiza?iilor neinregistrate.
[23]
[24]
"Muntele Sfant" Sulamain-Too a fost inscris in anul 2009 pe
lista patrimoniului mondial UNESCO
.
- ^
World Bank Open Data
- ^
?Oficiul pentru Publica?ii ? Ghid de redactare interinstitu?ional ? Anexa A5 ? Lista ??rilor, a teritoriilor ?i a monedelor”
,
Publications.europa.eu
,
, accesat in
- ^
??ara Kirghizilor”, sufixul ?stan” insemn?nd in
persan?
??ar?”.
- ^
"Kyrgyz MPs set presidential election for Oct 30". Reuters. 30 June 2011. Retrieved 2011-10-30.
- ^
V.V. Bartold
,
The Kyrgyz: A Historical Essay
, Frunze, 1927. Retip?rit in V.V. Bartold,
Collected Works
, Volumul II, Partea 1, Izd. Vostocinoi Literaturi, Moscova, 1963, p. 480
ru
- ^
Mirfatyh Zakiev,
Origins of the Turks and Tatars
, Partea a doua, Capitolul trei, sec?iunile 109?100, 2002. Accesat la 15 mai 2009
- ^
"1989 Kyrgyz Protests Verged On Ethnic Conflict"
- ^
[1]
, Associated Press
- ^
Expert: Kyrgysztan could face civil war - UPI.com
- ^
Yahoo! Search - Web Search
- ^
Escobar, Pepe.
?The Tulip Revolution takes root”
. Asia Times Online. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
The exclave of Barak, Kyrgyzstan in Uzbekistan
. Retrieved on 2 May 2009
- ^
Hart? ce arat? localizarea exclavei kirghize Barak
. Accesat la 2 mai 2009
- ^
a
b
?Componen?a etnic? a popula?iei Kirghiztanului 1999-2007”
(PDF)
. Arhivat din
original
(PDF)
la
. Accesat in
.
- ^
ru
Recens?mantul popula?iei din Kirghiztan, 1999
- ^
[2]
, National Committee on Statistics ? 2010.
- ^
Kyrgyzstan
- ^
a
b
c
ISN Security Watch - Islam exerts growing influence on Kyrgyz politics
- ^
?Kyrgyzstan - Quick facts, statistics and cultural notes”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
a
b
EurasiaNet Civil Society - Kyrgyzstan: Time to Ponder a Federal System - Ex-President's Daughter
- ^
?Religion in Kyrgyzstan”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
Shaikh
Muhammad Bin Jamil Zeno
,
Muhammad Bin Jamil Zeno
? 2006, pg. 264
- ^
Kyrgyzstan's Religious Law
- ^
Human Rights Activists Condemn New Religion Law
Commons