Turcia
, oficial
Republica Turcia
(in
turc?
Turkiye
) este o ?ar? intins? pe dou? continente. 97% din suprafa?a ??rii se afl? in
Asia de Sud-Vest
(
peninsula Anatolia
) ?i 3% in
Europa
(
peninsula Balcanic?
). Turcia are grani?e cu opt ??ri:
Grecia
?i
Bulgaria
la nord-vest;
Georgia
,
Armenia
?i
Azerbaidjan
la nord-est;
Iran
(
Persia
) la est;
Irak
?i
Siria
la sud. Turcia este o
republic?
democratic?
,
laic?
,
constitu?ional?
al c?rei sistem politic a fost stabilit in 1923. Turcia este un stat membru al
ONU
,
NATO
,
OSCE
,
OECD
,
OIC
?i
Consiliul Europei
. In octombrie 2005
Uniunea European?
a deschis negocierile de aderare cu Ankara.
Stramtoarea Bosfor
care separ? Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afl? in Turcia.
Anatolia
e situat? intre
Marea Neagr?
la nord ?i
Marea Mediteran?
la sud, cu
Marea Egee
?i
Marea Marmara
la vest. Unii geografi consider? Turcia ca o parte a Europei datorit? anumitor caracteristici culturale, politice ?i istorice. Datorit? pozi?iei sale geografice intre
Europa
?i
Asia
?i intre trei m?ri, Turcia a fost o r?scruce istoric?, patria ?i campul de lupt? a mai multor mari civiliza?ii ?i un centru de comer?.
Turcii selgiucizi
au inceput s? migreze in locul numit acum Turcia in
secolul al XI-lea
. Procesul a fost accelerat de victoria selgiucizilor asupra
Imperiului Bizantin
la
B?t?lia de la Manzikert
.
Sultanatul de Rum
al turcilor selgiucizi a controlat mare parte din
Anatolia
central? pan? la
invazia mongol?
din 1243. Incepand cu
secolul al XIII-lea
,
turcii otomani
au unit Anatolia ?i au creat un imperiu ce cuprindea Europa de sud-est, Asia de sud-vest ?i nordul Africii. Dup? ce
Imperiul Otoman
s-a pr?bu?it, in urma infrangerii din
Primul R?zboi Mondial
, p?r?i din el au fost ocupate de alia?ii victorio?i. O grupare a tinerilor ofi?eri din armata turc?, grupare condus? de
Mustafa Kemal Ataturk
, a organizat rezisten?a fa?? de alia?i; in 1923 ei au instaurat Republica modern? Turcia, cu Ataturk ca prim pre?edinte al acesteia.
A?ezarea Turciei la intersec?ia Europei cu Asia o face s? fie o ?ar? de o mare importan?? geostrategic?. Din punct de vedere etnic, turcii formeaz? majoritatea popula?iei, existand ins? ?i o minoritate important? de
kurzi
. Religia predominant? in Turcia este
islamul
, iar limba oficial? a ??rii este
turca
.
Turcia este o republic? democrat?, secular?, unitar?, constitu?ional?, cu o mo?tenire cultural? ?i istoric? veche. Turcia a devenit tot mai mult integrat? prin apartenen?a vestic? in organiza?ii ca Consiliul Europei,
NATO
,
OECD
,
OSCE
?i economiile majore
G-20
. Turcia a inceput negocierile complete cu UE in 2005, a fost un membru asociat al Comunit??ii Economice Europene inc? din anul 1963 ?i a atins acordul uniunii vamale in 1995. Turcia, de asemenea, a promovat rela?iile culturale, politice, economice ?i industriale cu lumea de Est, in particular cu Orientul Mijlociu ?i cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenen?a in organiza?ii ca
Islamic Conference and Economic Cooperation Organization
. Avand in vedere a?ezarea strategic?, economia dezvoltat? ?i armata modernizat?, Turcia este clasificat? ca o putere regional? de oamenii politici ?i economi?tii mondiali.
Numele Turciei, Turkiye in limba turc?, poate fi imp?r?it? in 2 componente: Turk, care inseamn? ?puternic” sau ?m?re?” in turca veche ?i, de obicei, semnificand locuitorii Turciei sau un membru al turcilor sau oameni turci, mai tarziu formeaz? ?Tukin”, un nume dat de chinezi oamenilor care locuiesc in Mun?ilor Altay din Asia Central? mai devreme de 177 i.Hr.E; ?i sufixul abstract ?iye (derivat din sufixul arab ?iyya), dar, de asemenea, asociat cu sufixul Medieval Latin ?ia in Turchia.
Prima referin?? folosit? de termenul ?Turk” sau ?Turuk” ca un antonim continuat in inscrip?iile Orkhon a lui Gokturks din Asia Central? (sec. 8 CE). Cuvantul englezesc ?Turkey” deriv? din
latina medieval?
, Turchia (c. 1369).
[8]
Partea din pere?ii legendarei
Troiei (VII)
, identificate ca locul unde a avut loc
r?zboiul troian
(cca. 1200 i.Hr.)
Peninsula Anatolia, care cuprinde majoritatea Turciei moderne, este una din regiunile cele mai vechi locuite din lume. Cele mai vechi coloniz?ri neolitice ca
Catalhoyuk
, Cayonu, Nevali Cori, Hacilar, Gobekli Tepe ?i Mersin sunt considerate a fi printre cele mai timpurii coloniz?ri umane din lume.
[9]
Fa?ada bibliotecii Celsus din
Efes
Colonizarea Troiei a inceput in Neolitic ?i continu? pan? in
Epoca de Fier
. Istoric, anatolienii vorbeau
limba indo-european?
,
semitic?
?i kartvelian?, ca ?i multe alte limbi de afiliere necunoscute. De fapt, avand in vedere vechimea limbii Indo-Europene
hitite
?i Luwian, unii savan?i au propus Anatolia ca centru ipotetic de la care provin limbile indo-europene.
[10]
Hiti?ii
au fost un popor antic care au locuit in Anatolia Central?, documente dovedind acest fapt dateaz? inc? din cca. 2300.
Primul imperiu important in teritoriu a fost cel al
Hiti?ilor
, din sec. XVIII?XIII i.Hr..
Asirienii
au colonizat teritorii din SE Turciei inainte de 1950 i.Hr. pan? in 612 i.Hr., cand imperiul Asirian a fost cucerit de
dinastia Caldeea
in
Babilon
.
[11]
[12]
Urmand colapsul hiti?ilor,
frigienii
, un popor indo-european, au realizat ascenden?a pan? ce regatul lor a fost distrus de
Cimerieni
in sec. VII i.Hr.
[13]
Cei mai puternici succesori ai Frigiei au fost
Lidia
,
Caria
?i
Licia
. Lidienii ?i Licienii vorbesc limbile indo-europene, dar ambele limbi au dobandit elemente non-indo-europene inainte de perioadele hitit? ?i elenistic?.
Incepand cu anul 1200 i.Hr., coasta Anatoliei a fost colonizat? de
grecii
eolieni ?i ionieni. Numeroase ora?e importante au fost fondate de ace?ti coloni?ti, ca
Miletus
,
Ephesus
,
Smyrna
(Izmirul modern) ?i
Byzantium
(mai tarziu Constantinopol ?i Istanbul). Anatolia a fost cucerit? de
Imperiul Ahemenid
in timpul sec. V ?i VI i.Hr. ?i, mai tarziu, a c?zut in timpul domniei lui
Alexandru cel Mare
, in 334 i.Hr.
[14]
Anatolia a fost, ulterior, imp?r?it? intr-un num?r mic de regate care au fost cucerite de
Republica Roman?
la mijlocul sec. I i.Hr..
[15]
In 324, imp?ratul roman
Constantin I
alege
Byzantium
ca noua capital? a
Imperiului Roman
, redenumindu-l ?
Roma
Nou?” (mai tarziu, Constantinopol ?i Istanbul). Dup? c?derea
Imperiului Roman de Apus
, devine capitala
Imperiului Bizantin
(
Imperiul Roman de R?s?rit
).
[16]
Panoram? a domului din Moscheea
Hagia Sofia din Istanbul
.
Teritoriile otomane cucerite intre anii 1481 ?i 1683
Casa Seljukului
a fost o ramur? a
Kınık
Turcilor Oguzi care au avut re?edin?a la periferia
Lumii Musulmane
, nordul m?rilor
Caspice
?i
Aral
, in Yabghu Khaganate a confedera?iei O?uz,
[17]
in
secolul al X-lea
. In
secolul al XI-lea
,
selgiucizii
au inceput s? migreze din patriile lor str?mo?e?ti spre regiunea estic? a Anatoliei, care a devenit noua patrie a triburilor turci Oguzi. Mai tarziu, in 1071, a avut loc
B?t?lia de la Manzikert
.
Victoria selgiucizilor a dat na?tere unui nou stat:
Sultanatul Selgiucizilor Anatolieni
, care s-a dezvoltat ca o ramur? separat? a
Marelui Imperiu Selgiuc
- care avea teritorii in Asia Central?, Iran, Anatolia ?i
Asia de Sud-Vest
.
[18]
In 1243, armatele selgiucizilor au fost invinse de
mongoli
?i puterea imperiului, u?or, s-a dezintegrat. Mai apoi, unul din principiile turce?ti guvernate de
Osman I
s-a transformat, peste 200 de ani, in
Imperiul Otoman
, care s-a extins prin cuceririle din
Anatolia
,
Balcani
?i
Levant
.
[19]
In 1453, ora?ul
Constantinopol
a fost cucerit de armatele otomane ale lui Mehmed II ?i a devenit, sub numele Istanbul, capitala Imperiului Otoman.
In timpul secolelor XVI ?i XVII, Imperiul Otoman a atins apogeul, fiind unul din cele mai puternice din lume, controland teritoriile de pe 3 continente. Imperiul a devenit mai puternic ?i prestigios in timpul domniei lui
Suleiman Magnificul
. Imperiul Otoman a fost, de multe ori, in conflict cu
Sfantul Imperiu Roman
?i statul polono-lituanian, cauza fiind dorin?a Imperiului de a ajunge ?i controla centrul Europei.
[20]
Pe mare, imperiul a sus?inut r?zboaie cu
Liga Sfant?
(din care f?ceau parte
Spania Habsburgic?
,
Republica Vene?ia
?i
Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta
) pentru controlul M?rii
Mediterane
. In
Oceanul Indian
, dup? descoperirea de c?tre portughezi, in 1488, a Capului Bunei Speran?e, marina otoman? se confrunta, frecvent, cu o nou? concuren?? - flota portughez?, in scopul de a-?i ap?ra monopolul tradi?ional asupra rutelor comerciale maritime intre Asia de Est ?i Europa de Vest. In plus, turcii au fost, ocazional, in stare de r?zboi cu Persia, din cauza disputelor teritoriale sau diferen?elor religioase.
[21]
In timpul celor aproape dou? secole de declin, Imperiul Otoman a pierdut, treptat, teritorii, putere militar? ?i bog??ii. Acesta a intrat, in
Primul R?zboi Mondial
, de partea
Puterilor Centrale
?i a fost, in cele din urm?, invins. Intr-un efort final de p?strare a puterii in mainile lor, prin recucerirea cel pu?in a unora dintre teritoriile pierdute ?i de punere sub semnul intreb?rii a autorit??ii britanice asupra canalului Suez, triumviratul condus de ministrul de r?zboi
Enver Pa?a
a hot?rat ca Turcia s? se al?ture
Puterilor Centrale
in timpul
Primului R?zboi Mondial
. Imperiul Otoman a reu?it s? aib? cateva succese in primii ani de r?zboi.
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
In urma
armisti?iului din Mudros
, care a avut loc la 30 octombrie 1918,
Puterile Aliate
au c?utat s?
impart? intre ele
, prin
Tratatul de la Sevres
[19]
din 1920,
teritoriile Imperiului Otoman
.
- Pentru mai multe detalii, vede?i
Reformele lui Ataturk
.
Kemal Ataturk
Republica Turcia a fost intemeiat? la
29 octombrie
1923
din r?m??i?ele
Imperiului Otoman
. Originile Turciei moderne incep odat? cu sosirea triburilor turce in
Anatolia
, in secolul al XI-lea. In urma infrangerii turcilor selgiucizi de c?tre
mongoli
, un vid de putere a permis noii dinastii otomane s? devin? o for?? important? in regiune. In secolul al XVI-lea, ajuns la intinderea maxim?, Imperiul Otoman acoperea
Anatolia
,
Africa de Nord
,
Orientul Apropiat
, Europa de sud-est ?i
Caucazul
. Dup? infrangerea suferit? in
Primul R?zboi Mondial
, puterile inving?toare au urm?rit, prin
Tratatul de la Sevres
, imp?r?irea imperiului . Cu sprijinul Alia?ilor, in conformitate cu Tratatul, Grecia a invadat ?i a ocupat ora?ul
Izmir
. La
19 mai
1919
, sub conducerea lui
Mustafa Kemal Pa?a
- un comandant militar care s-a distins in cursul
b?t?liei de la Gallipoli
- a fost ini?iat? o mi?care na?ionalist?. Kemal Pa?a a incercat revocarea termenilor tratatului semnat de sultan la
Istanbul
, mobilizand fiecare segment al societ??ii turce?ti in ceea ce a devenit cunoscut ca r?zboiul turc de independen?? (in turc?: Kurtulu? Sava?ı).
La
18 septembrie
1922
, armatele de ocupa?ie ale
Antantei
au fost invinse ?i ?ara eliberat?. A urmat abdicarea sultanului, la
1 noiembrie
1922
, astfel incheindu-se 631 de ani de st?panire otoman?. In 1923,
Tratatul de la Lausanne
a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Ataturk (insemnand P?rintele Turciei) ?i a devenit primul pre?edinte al ??rii. El a instituit mai multe reforme economice, politice, juridice ?i religioase care au modernizat Turcia, desprinzand-o de trecutul ei otoman.
O perioad? de transform?ri, intre 1923 ?i 1938, a definitivat organizarea statului turc de ast?zi. Fondarea sistemului de inv???mant public (gratuit ?i obligatoriu), acordarea dreptului la vot egal pentru to?i cet??enii, introducerea alfabetului latin, interzicerea poligamiei, democratizarea ?i modernizarea administra?iei ?i libertatea religioas? au fost reformele ce au consolidat Turcia modern?.
Sistemul politic al Turciei este pluripartidic.
Alegerile in Turcia
au loc la fiecare patru ani. Principalele forma?iuni politice sunt
CHP
(de stanga) ?i
AKP
(de dreapta).
Din
2014
pre?edintele Turciei este
Recep Tayyip Erdo?an
, ales din partea forma?iunii conservatoare islamice
AKP
.
Turcia este membru fondator al OECD si al G20
Turcia este un membru fondator al
Na?iunilor Unite
(1945),
OECD
(1961),
OIC
(1969),
OSCE
(1973), ECO (1985),
BSEC
(1992) ?i al economiilor mari
G-20
(1999). Pe 27 octombrie 2008, Turcia a fost aleas? ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Na?iunilor Unite. Turcia este un membru eficient al consiliului de la inceputul lunii ianuarie 2009. Turcia a mai fost membru al Consiliului de Securitate al ONU in 1951-1952, 1954-1955 ?i 1961.
Men?inandu-?i orientarea pro-occidental?, rela?iile cu
Europa
au fost intotdeauna partea central? a politicii externe a Turciei. Turcia a devenit membru fondator al
Consiliului Europei
in 1949, candidand pentru asocierea ca membru in
CEE
(predecesor al UE), in 1959, ?i a devenit membru asociat in 1963. Dup? decenii de negocieri politice, Turcia a candidat pentru statutul de membru deplin al CEE, in 1987, ?i a devenit, in 1992, membru asociat al
UE
, semnand acordul Uniunii Vamale cu UE ( in 1995) ?i a inceput, oficial, negocierile formale de aderare cu UE inc? din 30 octombrie 2005. Procesul de aderare va avea, probabil, cateva decenii, pentru c? persist? dezacordurile politice ?i culturale dintre UE ?i Turcia.
Barack Obama se adreseaz? Parlamentului Turc
Un alt aspect definitoriu al rela?iilor externe ale Turciei au fost leg?turile sale cu
SUA
. Bazat pe amenin??rile comune reprezentate de
Uniunea Sovietic?
, Turcia s-a al?turat la
NATO
in 1952, asigurandu-?i stranse rela?ii bilaterale cu Washington pe tot timpul
R?zboiului Rece
. In perioada de dup? R?zboiul Rece, importan?a geostrategic? a Turciei s-a reorientat inspre apropierea de
Orientul Mijlociu
,
Caucaz
?i
Balcani
.
Independen?a statelor turcofone din Uniunea Sovietic? in 1991 a permis Turciei (care are o mo?tenire lingvistic? ?i cultural? comun? cu acestea) s?-?i extind? rela?iile politice ?i economice adanc in Asia Central?. Cel mai proeminent succes in rela?iile sale cu aceste state e prelungirea (cu multe miliarde de dolari) a conductelor de gaze naturale ?i petrol de la Baku, in Azerbaijan, la portul Ceyhan din Turcia.
Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan
- a?a cum mai este numit? - a f?cut parte din strategia politicii externe a Turciei de a deveni conducta de energie spre vest. Totu?i, frontiera Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz, r?mane inchis? in urma ocup?rii teritoriului Azer in timpul R?zboiului.
Trupe turce?ti
For?ele armate turce?ti
se compun din armat?, marin? ?i for?ele aeriene. Jandarmeria ?i Paza de Coast? func?ioneaz? ca p?r?i din Ministerul Afacerilor Interne pe timp de pace, de?i ei sunt subordona?i Comandamentelor armatei ?i marinei, respectiv, pe timp de r?zboi, in timpul c?ruia ei au de executat atat activit??i specifice privind atribu?iile Ministerului Afacerilor Interne, cat ?i func?ii militare.
For?ele armate turce?ti sunt a doua mare for?? armat? existent? in
NATO
, dup? For?ele armate ale SUA, cu o putere a 1.043.550 militari care lucreaz? in 5 specialit??i. Nu to?i cet??enii turci masculini sunt ap?i pentru serviciul militar, astfel c? nu sunt obliga?i s? satisfac? armata, care dureaz? perioad? variat? de timp (de la 3 s?pt?mani la 15 luni), depinzand de nivelul studiilor ?i locul de munc?. Turcia nu ofer? o alternativ? civil? la serviciile militare. Turcia este una din cele 5 state membre NATO care sunt parte a politicii nucleare de partajare a alian?ei, impreun? cu Belgia, Germania, Italia ?i Olanda. Un total de 90 de bombe nucleare B61 sunt g?zduite la Baza Aerian? Incirlik, dintre care 40 sunt alocate folosirii de c?tre For?ele Aeriene Turce.
In 1998 Turcia a anun?at un program de modernizare in valoare de 160 miliarde dolari americani pe o perioad? de 20 ani in variate proiecte care includ tancuri, avioane de lupt?, elicoptere, submarine, vase de r?zboi ?i mitraliere. Turcia este un contribuabil de Nivel 3 la programul JGF.
Turcia i?i men?ine for?ele in misiuni interna?ionale sub comanda
Na?iunilor Unite
?i NATO inc? din 1950, incluzand misiuni de men?inere a p?cii in Somalia ?i fosta Iugoslavie, ?i sprijin pentru for?ele coali?iei in Primul R?zboi din Golf. Turcia men?ine 36000 de trupe in Republica Turc? din N Ciprului ?i a avut trupe desf??urate in Afganistan, ca parte a for?elor de stabilitate U.S. ?i autorizate ONU, sub comanda NATO-ISAF inc? din 2001. In 2006, parlamentul turc i?i desf??oar? for?ele de men?inere a p?cii cu ajutorul vaselor de patrul? ale marinei ?i in jur de 700 de trupe terestre ca parte a extinderii For?elor interna?ionale ale ONU in Liban, in urma conflictului dintre Israel-Liban.
?eful Marelui Stat Major General este numit de pre?edinte ?i r?spunde in fa?a primului ministru. Consiliul Ministerului este responsabil in parlament pentru m?surile de securitate na?ional? ?i preg?tirea adecvat? a for?elor armate pentru ap?rarea ??rii. Totu?i, autoritatea care declar? starea de r?zboi ?i aprob? trimiterea For?elor Armate Turce?ti in ??ri str?ine sau permite for?elor armate str?ine s? fie sta?ionate in Turcia este parlamentul, care are atribu?ii exclusive in acest domeniu. In func?ia de comandant al for?elor armate ?i ?ef al Marelui Stat Major General au fost, succesiv, dup? 30 august 2008, generalul Ilker Ba?bug, urmat de generalul I?ik Ko?aner (care ?i-a inaintat demisia, la sfar?itul lunii iulie 2011, motivand c? Turcia a intrat intr-o epoc? in care Armata nu mai poate fi garantul laicit??ii, rol care ii fusese prev?zut de Kemal Ataturk, inc? de la na?terea Republicii Turce, ?i, apoi, reconfirmat prin constitu?ia din 1982), inlocuit de Erdo?an cu ?eful Jandarmeriei, generalul Necdet Ozel.
Turcia este imp?r?it? in 81 de provincii (
iller
in
limba turc?
; singular
il
). Fiecare provincie este imp?r?it? in subprovincii (
ilceler
; singular
ilce
), existand 923 de districte.
[28]
Provincia poart?, de obicei, acela?i nume cu capitala acesteia, considerat? subprovincia central?; excep?iile sunt
Hatay
(capital?:
Antakya
),
Kocaeli
(capital?:
?zmit
) ?i
Sakarya
(capital?:
Adapazarı
). Cele mai populate provincii sunt:
?stanbul
, cu 11 milioane de locuitori;
Ankara
, cu 4 milioane;
?zmir
, cu 3,5 milioane;
Bursa
, cu 2,1 milioane,
Konya
, cu 2,2 milioane;
Adana
, cu 1,8 milioane de locuitori.
Cel mai mare ora? ?i capitala pre-republican? este Istanbul - inima financiar?, economic? ?i cultural? a ??rii. Dup? o estimare, 75,5% din popula?ia Turciei tr?ie?te in centrele urbane. Dintre toate provinciile, 19 au popula?ii care dep??esc 1 milion de locuitor, 20 provincii au popula?ie intre 1 milion ?i 500 mii locuitori, doar 2 provincii au popula?ii mai mici de 100 mii.
Toponimia Turciei
Hornurile din
Cappadocia
Ararat
Turcia este o ?ar? transcontinental? Euroasiatic?.
[29]
Turcia asiatic? (con?inand, in mare parte,
Anatolia
) care include 97% din ?ar?, este separat? de Turcia european? prin
Bosfor
,
Marea Marmara
?i
Dardanele
(care, impreun?, formeaz? o verig? de ape intre
Marea Neagr?
?i
Marea Mediteran?
). Turcia european? cuprinde 3% din ?ar?.
[30]
Teritoriul Turciei se intinde pe mai mult de 1.600 km in lungime ?i 800 km in l??ime, avand o form? aproximativ dreptunghiular?. Se intinde intre 35° ?i 43° latitudine Nordic? ?i intre 25° ?i 45° longitudine Estic?.
Suprafa?a Turciei, inclusiv lacurile, ocup? 783.562 km
2
, din care 755.688 km
2
sunt in
Asia de Sud-Vest
, iar 23.764 km
2
in
Europa
. Turcia ocup? locul 37 in lume ca suprafa??. ?ara este inconjurat? de m?ri: Marea Egee - in Vest; Marea Neagr? - in Nord ?i Marea Mediteran? - in Sud. De asemenea, Turcia are ie?ire ?i la Marea Marmara in Nord-Vest.
Partea european? a Turciei, Tracia de Est, formeaz? grani?ele cu Grecia ?i Bulgaria. Zona asiatic? a ??rii, Anatolia (sau Asia Mic?) const? intr-un platou central inalt, cu campii inguste, litorale, intre zona mun?ilor Pontici ?i Koroglu, in Nord, ?i mun?ii Taurus, in Sud. Peisajele montane sunt mai predominante in Estul Turciei, de unde izvor?sc rauri precum Eufrat, Tigru ?i Aras. Tot in aceast? regiune se afl? ?i cel mai inalt punct al Turciei, Muntele Ararat (5.137 m) ?i Lacul Van, cel mai intins lac din ?ar?.
Turcia este imp?r?it? in ?apte regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagr?, Anatolia Central?, Anatolia de Est, Anatolia de Sud-Est ?i Mediterana. Terenul neregulat din partea de Nord a Anatoliei formeaz? o por?iune lung? ?i ingust? de-a lungul ??rmului M?rii Negre. Peisajul devine din ce in ce mai aspru, pe m?sur? ce progreseaz? inspre est.
Peisajele variate ale Turciei sunt rezultatul unor mi?c?ri complexe ale p?mantului, care au format regiunea de-a lungul a mii de ani, ?i inc? se manifest? in cutremure destul de frecvente, ocazional, ?i erup?ii vulcanice. Stramtorile Bosfor ?i Dardanele i?i datoreaz? existen?a liniilor de falie ce traverseaz? Turcia, care au condus la crearea M?rii Negre. Exist? o linie de falie in Nordul ??rii, ce se intinde de la Vest la Est, care a cauzat un cutremur major in 1999.
Coasta Turcoaz?
Clima Turciei
Lacul Uzungol
Zonele de coast? ale Turciei care m?rginesc
Marea Egee
?i
Marea Mediteran?
au o clim? temperat mediteraneean?, cu c?lduri, veri uscate ?i care se r?cesc u?or, ierni umede. Zonele de coast? ale Turciei care m?rginesc
Marea Neagr?
au clim? temperat oceanic? cu c?lduri, veri umede, ierni umede. Coasta M?rii Negre a Turciei prime?te cea mai mare cantitate de precipita?ii ?i este singura regiune a Turciei care are multe precipita?ii tot anul. In partea de est a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an.
Zonele de coast? ale Turciei m?rginind Marea Marmara, inclusiv Istanbulul, care conecteaz? Marea Egee ?i Marea Neagr? au clim? de tranzi?ie intre clima temperat mediteraneean? ?i cea temperat oceanic? cald?, veri moderat de uscate ?i reci, ierni uscate. Z?pada cade in zonele de coast? ale M?rii Marmara ?i M?rii Negre, aproape in fiecare iarn?, dar, de obicei, nu mai mult de cateva zile. Z?pada, pe de alt? parte, este rar? in zonele de coast? ale M?rii Egee ?i foarte rar? in zonele de coast? ale M?rii Mediterane.
Condi?iile pot fi mult mai dure ?i mai aride in interior. Mun?ii inchi?i de coast? impiedic? influen?ele mediteraneene de la c?ile de extindere, dand platoului central anatolian al interiorului Turciei clim? continental? cu sezoane contrastante.
Iernile pe platou sunt severe. Temperaturi de la -30 °C la -40 °C pot fi in Anatolia estic?, ?i z?pada poate sta pe sol cel pu?in 120 zile pe an. In vest, temperaturi medii de iarn? sub 1 °C. Verile sunt fierbin?i ?i uscate, cu temp. generale mai mari de 30 °C ziua. Precipita?iile medii anuale m?soar? cca 400 mm, cu sume anuale determinate de eleva?ii. Cele mai uscate regiuni sunt campia Konya ?i campia Malatya, unde precipita?iile frecvente anuale sunt mai mici de 300 mm. Poate fi, in general, cea mai umed?, deoarece iulie ?i august sunt cele mai uscate.
Clima Turciei este temperat-maritim? pe litoralul
M?rii Negre
?i subtropical? pe litoralul
M?rii Mediterane
. In ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C in nord, la
Samsun
, -4 °C in podi?ul Anatoliei (la
Kayseri
) ?i 11 °C in sud, la
Antalya
. Precipita?iile sunt reduse in sud ?i centru (in jur de 400 mm/an) ?i bogate in nord-vest, pe litoralul M?rii Negre (1.600 mm/an).
Turcia a inregistrat in ultimele 4 decenii o cre?tere remarcabil? din punct de vedere economic. Industria energetic? este reprezentat?, indeosebi, prin industria c?rbunilor (mai ales lignit si huil?), localizat? in nord-vestul Anatoliei. Energia electric? se ob?ine in cadrul hidrocentralelor ?i termocentralelor.
Nav? de croazier? din Istanbul
FulyaGiri?i
Podul Bosfor
TGV-ul Turciei, TCDD HT65000
In anul
2008
, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara ??ri
[31]
.
Turcia sus?ine un proiect de oleoduct intre porturile sale,
Samsun
de la
Marea Neagr?
, ?i
Ceyhan
de la
Mediterana
, care serve?te deja drept terminal pentru oleoductele care aduc petrol
azer
?i
irakian
[32]
.
Din
2003
,
Rusia
este primul partener comercial al Turciei, cu schimburi de 38 de miliarde de
dolari
in
2007
[33]
. Sute de firme turce?ti opereaz? in Rusia, circa dou? milioane de ru?i vin anual in Turcia (un milion conform altei estim?ri
[32]
), iar Rusia asigur?, prin
Blue Stream
, 65% din necesarul de gaz al Turciei
[33]
.
Turcia este ca m?rime a 15-a dup? GDP-PPP a lumii,
[34]
?i a
17-a dup? PIB
.
[35]
?ara este un membru fondator a
OECD
?i
G20
a economiei majore. In timpul primelor 6 decenii ale republicii, intre 1923 ?i 1983, Turcia a aderat, mai ales, la o abordare cvasi-statistic?, cu planific?ri stricte ale bugetului de c?tre guvern, care impune limite pe participarea sectorului privat, comer? str?in, debit cu valut? str?in?, investi?ie direct? str?in?. Totu?i, incepand din 1983, Turcia a inceput o serie de reforme care au fost ini?iate de prim ministrul
Turgut Ozal
?i proiectate s? schimbe economia din statistici, sistem izolat la un sector privat; model bazat pe pia??. Reformele impulsioneaz? cre?terea rapid?, dar aceast? cre?tere a fost depunctat? de recesiunile mari ?i crizele financiare in 1994, 1999 (urmand cutremurul din acel an) ?i 2001, rezultand o medie de 4% GDP cre?tere/an intre 1981 ?i 2003, afectat? de lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare ?i in cre?tere ?i
corup?ia
pe scar? larg?, rezultat? din infla?ia mare, un sector bancar slab ?i volatilitate macroeconomic? crescut?.
Deoarece criza economic? din 2001 ?i reformele ini?iate de ministrul de finan?e, Kemal Dervi?, infla?ia a sc?zut la un num?r cu o singur? cifr?, la fel ?i ?omajul a sc?zut, iar increderea investitorilor ?i investi?iile str?ine au crescut. Previziunile IMF sunt de 6 % rata de infla?ie pentru Turcia in 2008. Turcia ?i-a deschis, treptat, pie?ele prin reformele economice reducand controalele guvernului pe comer?ul str?in ?i investi?ie, pe privatizarea public? de?inut? de industrie, iar liberalizarea multor sectoare private ?i participarea str?in? au continuat in mijlocul dezbaterii politice.
Una dintre cele mai mari companii din lume,
Turkish Airlines
, a fost ales ca transportatorul oficial de c?tre renumite cluburi de
fotbal
din
Europa
, ca:
FC Barcelona
[36]
?i
Manchester United
.
[37]
Compania este, de asemenea, principalul sponsor al
Euroliga de Basket
.
[38]
Rata GDP a crescut, intre 2002 ?i 2007, in medie cu 7,4%, ceea ce a f?cut Turcia una dintre cele mai rapide cre?teri economice din lume in timpul acelei perioade. Totu?i, cre?terea GDP a sc?zut la 4,5% in 2008 ?i, la inceputul anului 2009, economia turc? a fost afectat? de criza financiar? global?, cu IMF prognozand o recesiune global? de 5,1% pentru anul 2009; comparat? cu estimarea guvernului turc de 3,6%. Economia turc? devine dependent? de industrie in majoritatea ora?elor, mai ales concentrate in provincia vestic? a ??rii, ?i mai pu?in pe agricultur?, totu?i, agricultura tradi?ional? r?mane un stalp pentru economia turc?. In 2007, sectorul agricol a reprezentat 8,9 % din GDP, in timp ce sectorul industrial reprezint? 30,8% ?i sectorul servicii reprezint? 59,3%. Totu?i, agricultura reprezint? 27,3% din for?a de munc?. Potrivit datei Eurostat, PPS GDP turcesc a fost 45% din media UE in 2008.
Sectorul turismului a experimentat rapid cre?terea in ultimii 20 ani, ?i constituie o parte important? a economiei. In 2008, au fost 30.927.192 vizitatori in ?ar?, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.
Alte sectoare ale economiei turce?ti sunt cele: bancare, construc?iile, tehnologiile casnice, electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier ?i o?el, industria constructoare de ma?ini ?i auto. Turcia are o industrie auto mare ?i in cre?tere, care a produs 1147110 vehicule in 2008, clasandu-se pe locul 6 ca produc?tor in Europa (dup? Marea Britanie ?i inaintea Italiei), ?i al 15-lea in lume. Turcia este, de asemenea, una din na?iunile care conduc construc?iile navale (in 2007, ?ara s-a situat pe locul 4 in lume - dup? China, Coreea de Sud ?i Japoniei - in ceea ce prive?te num?rul navelor comandate ?i pe locul 4 in lume - dup? Italia, SUA ?i Canada - in ceea ce prive?te num?rul mega-iahturilor comandate.
In ultimii ani, infla?ia mare a fost controlat? ?i aceasta a condus la lansarea, la 1 ianuarie 2005, unei valute noi, lira nou? turceasc?, ceea ce a int?rit succesul reformelor economice. In 1 ianuarie 2009, noua lir? turceasc? a fost redenumit?, inc? o dat?, ca Lir? Turceasc?, cu introducerea unor noi bancnote ?i monezi. Ca rezultat a continu?rii reformelor economice, infla?ia a sc?zut la 8,2% in 2005 ?i rata ?omajului la 10,3%. In 2004 s-a estimat c? 46,2% din totalul de venituri disponibile a fost de 20% pentru veniturile salariale de top, mai pu?in de 20% au primit 6%. Turcia a profitat de o uniune vamal? cu UE, semnat? in 1995 pentru a-?i cre?te produc?ia industrial? destinat? exportului, in acela?i timp, beneficiind de investi?iile str?ine de la UE in ?ar?. In 2007 exporturile au atins 115,3 miliarde dolari. Totu?i, marile importuri, care s-au ridicat la 162,1 miliarde dolari in 2007, au amenin?at balan?a de schimb. Exporturile Turciei s-au ridicat la 141,8 miliarde dolari in 2008, in timp ce importurile s-au ridicat la 204,8 miliarde dolari.
Dup? ani de niveluri sc?zute ale FDI, Turcia a avut succes, atr?gand 21,9 miliarde dolari in FDI, in 2007 ?i s-a a?teptat s? atrag? figuri inalte in anii urm?tori. O serie de mari privatiz?ri, stabilitatea promovat? de negocierile ader?rii la UE a Turciei, cre?terea puternic? ?i stabil?, schimb?rile in sectorul bancar ?i in telecomunica?ii, toate au contribuit la na?terea investi?iei str?ine.
Transportul in Turcia este facilitat de 500.000 de kilometri de drumuri ?i 11.000 de kilometri de c?i ferate. In iulie 2014, Turcia a inaugurat primul tren de mare vitez? (
TGV
) care asigur? o leg?tur? Ankara-Istanbul.
[39]
| Grupurile etnice din Turcia (2008)
|
|---|
| Grupuri etnice
|
|
|
Procente
|
|
| Turci
|
|
76.0%
|
| Kurzi
|
|
15.7%
|
| Al?ii
|
|
8.3%
|
Istanbul - Avinguda d'Istiklal
Popula?ia Turciei a fost de 83.154.997 in anul 2019
[40]
. Densitatea medie a popula?iei este de 92 pers/km p?trat. Propor?ia re?edin?ei in zonele urbane este de 75,5%. Oamenii din grupa de varst? 15-64 ani constituie 67% din totalul popula?iei, grupei de varst? intre 0-14 ani ii corespunde 26% din popula?ie, in timp ce grupei de varst? de 65 ?i peste 65 ani ii corespunde 7% din totalul popula?iei.
Speran?a de via?? la b?rba?i este de 71,1 ani ?i la femei 75,3 ani, cu o medie global? de 73,2 ani pentru intreaga popula?ie.
Educa?ia este obligatorie ?i gratuit? pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96% pentru b?rba?i, 80,4% pentru femei, cu o medie global? de 88,1%. Cifrele mici la femei de datoreaz?, in principal, obiceiurilor tradi?ionale ale arabilor ?i kurzilor care locuiesc in provinciile de SE ale ??rii. Articolul 66 din Constitu?ia turc? define?te ?un turc” ca ?oricine care este obligat de statul turc prin leg?turi cet??ene?ti”, prin urmare folosirea legal? a cuvantului ?turc” ca cet??ean al Turciei este diferit de defini?ia etnic?. Totu?i, majoritatea popula?iei turce?ti este de etnie turc?.
Alte grupuri etnice majoritare (por?iuni mari care au fost extensiv turcizate inc? din perioadele Selgjuk ?i Otoman?) include abhazi, adjari, albanezi, arabi, asirieni, bosniaci, circazieni, hamsheni?i, kurzi, lazi, pomaci, tigani, zaza ?i 3 minorit??i recunoscute oficial (prin tratatul de la Lausanne), armeni, greci ?i evrei. Semnat in 30 ianuarie 1923, acordul bilateral privind schimburile de popula?ie dintre Grecia ?i Turcia a avut drept efect mutarea a aproape 1,5 milioane de greci din Turcia ?i, la fel, cca 500 mii de turci au venit din Grecia. Minorit??ile din vestul Europei includ levantinii care au fost prezen?i in ?ar? (in particular, Istanbul ?i Izmir) inc? din perioada medieval?.
Kurzii, un grup etnic distinct, concentrat mai ales in SE ??rii, sunt cea mai mare etnie neturc?, estimat? la aproape 18% din popula?ie potrivit estim?rilor CIA. Alte minorit??i decat cele 3 minorit??i oficial recunoscute nu au privilegii speciale, in timp ce termenul ?minoritate” r?mane un subiect sensibil in Turcia. Datele exacte ale reparti?iei etnice a popula?iei nu este disponibil? pentru c? cifrele recens?mantului turc nu includ statistici de etnie.
Vezi ?i
Iuruci
Capitala Turciei este ora?ul
Ankara
, dar capitala istoric?
?stanbul
r?mane centrul financiar, economic ?i cultural al ??rii. Alte ora?e importante sunt
?zmir
,
Bursa
,
Adana
,
Trabzon
,
Malatya
,
Gaziantep
,
Erzurum
,
Kayseri
,
?zmit (Kocaeli)
,
Konya
,
Mersin
,
Eski?ehir
,
Diyarbakır
,
Antalya
?i
Samsun
. Aproximativ 68% din popula?ia Turciei locuie?te in centre urbane.
[41]
v
?
d
?
m
Cele mai mari ora?e din
Turcia
TurkStat
. In baz? de calculelor din decembrie 2017.
[42]
|
|
|
Loc
|
Numele ora?ului
|
Provincie
|
Pop.
|
Loc
|
Numele ora?ului
|
Provincie
|
Pop.
|
|
Istanbul
Ankara
|
1
|
Istanbul
|
Istanbul
|
14.744.519
|
11
|
Mersin
|
Mersin
|
1,005,455
|
?zmir
Bursa
|
| 2
|
Ankara
|
Ankara
|
4.871.884
|
12
|
Urfa
|
?anlıurfa
|
921,978
|
| 3
|
?zmir
|
?zmir
|
2.938.546
|
13
|
Eski?ehir
|
Eski?ehir
|
752,630
|
| 4
|
Bursa
|
Bursa
|
2.074.799
|
14
|
Denizli
|
Denizli
|
638,989
|
| 5
|
Adana
|
Adana
|
1.753.337
|
15
|
Kahramanmara?
|
Kahramanmara?
|
632,487
|
| 6
|
Gaziantep
|
Gaziantep
|
1.663.273
|
16
|
Samsun
|
Samsun
|
625,410
|
| 7
|
Antalya
|
Antalya
|
1.311.471
|
17
|
Malatya
|
Malatya
|
618,831
|
| 8
|
Konya
|
Konya
|
1.130.222
|
18
|
?zmit
|
Kocaeli
|
570,077
|
| 9
|
Kayseri
|
Kayseri
|
1,123,611
|
19
|
Adapazarı
|
Sakarya
|
492,027
|
| 10
|
Diyarbakır
|
Diyarbakır
|
1,047,286
|
20
|
Erzurum
|
Erzurum
|
422,389
|
Turca
este unica limb? oficial? in toat? Turcia. Cifrele de incredere pentru reparti?ia lingvistic? a popula?iei nu sunt disponibile din motive similare amintite mai sus. Cu toate acestea, operatorul public de radio
TRT
difuzeaz? programe in limba local? ?i dialecte in limbile arab?, bosniac?, cerchez? ?i kurd? cateva ore pe s?pt?man?.
Canalele TV in limba kurd?, TRT6, au fost deschise la inceputul anului 2009.
Moscheea Albastr? din Istanbul
Turcia este un stat secular, f?r? o religie oficial? de stat; Constitu?ia Turciei enun?? libertatea religiei ?i a con?tiin?ei. Aproximativ 99% din popula?ie e inregistrat?, ins?, ca fiind
musulman?
, majoritatea fiind
sunni?i
; cu toate acestea, un sondaj realizat in 2007 a constatat c? aproximativ 3% dintre adul?i i?i definesc rela?iile cu religia ca fiind ?f?r? convingere religioas?” sau c? ?nu cred in obliga?iile religioase”.
In ultimii ani, de cand ?ara este guvernat? de un partid islamist, minoritatea secularist?, in special elitele universitare ?i ?tiin?ifice au fost viza?i de politicile proreligie ale administra?iei centrale. Profesorii universitari care au introdus reforme laicizante in guvern?rile seculariste sau care au militat pentru men?inerea religiei in afara campusurilor universitare, sunt acum aresta?i, un astfel de exemplu fiind Kemal Guruz, fost ?ef al Consiliului Educa?iei Superioare; alt exemplu este Mehmet Haberal, un chirurg transplantolog de renume mondial. Guvernul islamist are in vizor nu numai universitatea, ci ?i Academia de ?tiin?e, c?reia printr-o nou? lege i s-a modificat procedura de alegere a noilor membri; pan? acum, academicienii in?i?i alegeau noii membri, de acum, ins?, guvernul va decide cine e sau nu e academician. Guvernul a ?i procedat deja la impunerea a 100 de noi membri ai Academiei, dintre care destui n-au nici m?car un articol ?tiin?ific publicat intr-o revist? de specialitate interna?ional?, in timp ce mul?i al?ii nu-s deloc cita?i.
[43]
Marea Moschee Hagia Sofia din Istanbul
.
Majoritatea musulmanilor sunt sunni?i (85-90%) iar o larg? minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate in cadrul
?iismului
, comunitate ce num?r? 7?11 milioane de persoane. In ?ar? sunt ?i ca?iva practican?i ai
sufi
. Cea mai inalt? autoritate religioas? islamic? este Pre?edin?ia Cultelor (in
turc?
Diyanet ??leri Ba?kanlı?ı
) care interpreteaz? ?coala de drept Hanafi ?i este responsabil? pentru reglementarea func?ion?rii celor 75.000 de moschei ale ??rii, a angaja?ilor locali ?i a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel na?ional in 2007 a ar?tat c? 96,8% din cet??enii turci au o religie, in timp ce 3,2% sunt nereligio?i ?i atei.
In Turcia tr?iesc aproape 100.000 de persoane apar?inand minorit??ilor religioase. ?ara are aproximativ 64.000 de
cre?tini
, majoritatea fiind
armeni apostolici
, asirieni,
ortodoc?i greci
,
romano-catolici
?i aproximativ 26.000 de
evrei
, in principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew, 65% dintre turci cred c? religia este foarte important?, in timp ce un sondaj din 2005 dat de Eurobarometru arat? faptul c? 95% dintre turci cred in existen?a lui Dumnezeu.
Biserica Ortodox?
a avut sediul la Istanbul inc? din secolul al IV-lea d.Hr. Cu toate acestea, statul turc nu recunoa?te statutul ecumenic al
Patriarhului Bartolomeu I
, episcopul primar intre egali in ierarhia tradi?ional? a cre?tinismului ortodox ?i oblig? Biserica s? opereze sub restric?ii semnificative. O parte dintre propriet??ile ?i ?colile bisericii, cum ar fi orfelinatul Buyukada si
?coala teologic? din Halki
, au fost expropriate sau inchise.
Orhan Pamuk
Sertab Erener
Palatul Dolmabahce
din Istanbul
Cultura Turciei rezult? din osmoza mai multor elemente de origini diverse : anatoliene, greco-romane, bizantine ?i otomane (ultima fiind ea ins??i un amestec de influen?e islamice, turce ?i iraniene), la care s-au ad?ugat mai tardiv cultura ?i tradi?iile occidentale, care au influen?at Imperiul Otoman, dar mai ales Republica Turc? (aceasta adoptand alfabetul latin, desp?r?irea dintre stat ?i religie, ?i institu?ii copiate dup? ??rile apusene). Influen?a cultural? a Occidentului continu? ?i ast?zi, indeosebi in ora?e ?i in partea de apus a ??rii, in timp ce, la ?ar? ?i in r?s?ritul ??rii, tradi?iile ?i religia au o influen?? mult mai mare. Acest amestec original rezult? din intalnirea dintre turci ?i b??tina?ii din Anatolia (lazi, greci, armeni, kurzi ?i al?ii) cu care s-au intalnit la cap?tul migra?iei lor din Asia Central? pan? la Marea Mediteran? ?i Marea Neagr?, in vestul Asiei. Astfel, de exemplu, pe plan material, arhitectura roman?, drumurile pavate, termele, fantanile publice, s?punul, toaletele, canalele de evacuare au fost preluate de turci de la greco-romani ?i sunt ast?zi cunoscute ca "stil oriental" sau "mauresc", "caldaram", "b?i turce?ti", "ci?mele", "toalete turce?ti" sau "haznale"
[44]
[45]
, iar pe planul spiritual, operele filozofice, istorice, literare, ?tiin?ifice ale
antichit??ii greco-romane
au fost traduse ?i transmise musulmanilor care, la randul lor, le-au retransmis ??rilor apusene.
O Turcie transformat? cu succes intr-un stat na?ional modern, a permis cre?terea libert??ii de expresie artistic?, in ciuda unor perioade de cenzur?, mai mult politic?. In timpul primilor ani ca republic?, guvernul a investit multe resurse in artele frumoase, ca muzeele, teatrele, operele ?i arhitectura. Diver?i factori istorici joac? roluri importante in definirea identit??ii moderne turce?ti, cultura turc? este un produs a eforturilor de a fi un stat ?modern”, in timp ce i?i men?ine tradi?ia religioas? ?i valorile istorice.
[44]
Indeosebi muzica ?i literatura turceasc? arat?, in zilele noastre, un amestec al influen?elor culturale, amestec izvorat din interac?iunile dintre tradi?iile turcice ?i lumea islamic?, pe de-o parte, ?i tradi?iile europene, pe de alt? parte
[46]
. Literatura turc? a fost cel mai mult influen?at? de literatura persan? ?i arab? in timpul erei otomane, de?i dup? perioada Tanzimatului, efectele altor tradi?ii (populare turce?ti ?i literare europene) au devenit tot mai sim?ite. Amestecul influen?elor culturale este dramatizat, de exemplu, sub form? de ?noi simboluri de conflict ?i intercalare de culturi” adoptate in lucr?rile lui
Orhan Pamuk
, ca?tig?tor al
Premiul Nobel pentru Literatur?
in 2006
[47]
. Dar cultura popular? se uniformizeaz? precum cea a multor alte ??ri, fiind puternic influen?at? de televiziune : potrivit cercet?torilor, aproximativ 70% din cet??enii turci n-au citit niciodat? alte c?r?i, decat romane poli?iste, de aventuri sau sentimentale, ?i asta numai in timpul transportului in comun
[48]
.
Elementele arhitecturale din Turcia sunt, de asemenea, testamente ale amestecului unic de tradi?ii, care au influen?at regiunea de-a lungul secolelor. Pe deasupra elementelor tradi?ionale bizantine prezente in numeroase p?r?i ale Turciei, multe artefacte ale arhitecturii otomane de mai tarziu arat? imbinarea rafinat? a tradi?iilor locale ?i islamice.
Sinan Mimar este considerat pe scar? larg? ca cel mai bun arhitect al perioadei clasice in arhitectura otoman?. Inc? din secolul al XVIII-lea, arhitectura turceasc? a fost din ce in ce mai influen?at? de stilul occidental ?i poate fi v?zut? in Istanbul, unde cl?diri ca Dolmabahce ?i Ciragan d?inuiesc lang? numeroase zgarie-nori moderni.
Intre 1985-2011 pe
lista patrimoniului mondial UNESCO
au fost incluse 10 obiective culturale sau naturale din Turcia.
Fenerbahce?Be?ikta?
Cel mai popular sport in Turcia este fotbalul. Echipele de top ale Turciei includ:
Galatasaray
,
Fenerbahce
?i
Be?ikta?
. In 2000, Galatasaray i?i consolideaz? rolul de mare club european, prin ca?tigarea
Cupei UEFA
?i
Supercupei UEFA
. Doi ani mai tarziu, echipa na?ional? a Turciei a terminat pe locul 3 in turneul final al
Cupei Mondiale din 2002
, din Japonia ?i Coreea de Sud, in timp ce, in 2008, echipa na?ional? prinde semifinalele competi?iei
UEFA Euro 2008
.
Stadionul Olimpic Ataturk
din
Istanbul
a g?zduit
Finala Ligii Campionilor UEFA 2005
, in timp ce
Stadionul ?ukru Saraco?lu
din Istanbul a g?zduit
Finala Cupei UEFA 2009
.
Alte sporturi principale ca baschetul ?i volei sunt de asemenea populare. Turcia a g?zduit finalele EuroBasket 2001 ?i a g?zduit finalele Campionatului Mondial FIBA 2010. Echipa na?ional? masculin? de baschet a terminat pe locul 2 la EuroBasket 2001 ?i a ajuns in sferturile de final? ale Campionatului Mondial FIBA 2006; in timp ce
Efes Pilsen S.K
a ca?tigat Cupa Korac in 1996, a terminat pe locul 2 la Cupa Saporta 1993, ?i au ajuns in finala Four of Euroleague ?i Suproleague, in 2000 ?i 2001. Juc?torii turci de baschet ca Mehmet Okur ?i Hidayet Turko?lu au avut, de asemenea, succes in
NBA
. Echipa feminin? de volei, ?i anume, Eczacıba?ı, Vakıfbank ?i Fenerbahce Acıbadem au ca?tigat numeroase titluri ?i medalii la Campionatele Europene. Sportul na?ional tradi?ional turcesc a fost yagli
gure?
(wrestling) inc? din timpurile otomane.
Edirne
a g?zduit turneul anual de wrestling la Kırkpınar inc? din 1361. Stilurile de wrestling interna?ionale reglementate de FILA ca stil liber de wrestling ?i wrestling greco-roman sunt populare, cu multe titluri la campionatele Europene, Mondiale ?i Olimpice ca?tigate de wrestleri turci individual sau ca echip? na?ional?.
Pista ?ampiyonası din Istanbul
Un sport turcesc de succes a fost halterele. Halterofilii, b?rba?i ?i femei, au b?tut numeroase recorduri mondiale ?i au ca?tigat cateva titluri la campionatele europene, mondiale ?i olimpice. Naim Suleymano?lu ?i Halil Mutlu au atins statutul legendar ca fiind unii dintre pu?inii halterofili care au ca?tigat 3 medalii de aur la 3 Olimpiade.
Cursele de ma?ini au devenit recent populare, urm?rind, in special, includerea calendaristic? a Raliului Turciei la Campionatul Mondial de Raliuri FIA in 2003, ?i includerea calendaristic?
Turkish Grand Prix
la cursele de
Formula 1
in 2005.
Alte evenimente anuale importante privind cursele de ma?ini incluse in circuitul de curse Istanbul Park sunt MotoGP Grand Prix din Turcia, Campionatul Mondial Rutier FIA, Seriile GP2 ?i Seriile Le Mans.Din cand in cand, Istanbulul ?i Antalia g?zduiesc Campionatul Curselor de b?rci F1 turcesc; in timp ce Turkish leg of the Red Bull Air Race World Series ,un campionat aerian de curse, are loc deasupra Cornului de Aur din Istanbul.
Surfingul, snowboardingul, skateboardingul, paraglidingul ?i alte sporturi extreme devin mai populare in fiecare an.
- ^
http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/dyb/DYB2003/Table03.pdf
UN statistics, page 7 (PDF format)
- ^
Eroare la citare: Etichet?
<ref>
invalid?; niciun text nu a fost furnizat pentru referin?ele numite
Population of Turkey
- ^
a
b
c
d
?World Economic Outlook Database, April 2021”
.
IMF.org
.
International Monetary Fund
. Accesat in
.
- ^
?Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”
.
ec.europa.eu/eurostat
. Eurostat
. Accesat in
.
- ^
?Human Development Report 2021/2022”
(PDF)
(in englez?).
United Nations Development Programme
.
. Accesat in
.
- ^
a
b
https://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/europe
- ^
https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Adrese-Dayali-Nufus-Kayit-Sistemi-Sonuclari-2023-49684&dil=1
- ^
Harper, Douglas (
).
?Turk”
. Online Etymology Dictionary
. Accesat in
.
- ^
Thissen, Laurens (
).
?Time trajectories for the Neolithic of Central Anatolia”
(PDF)
. CANeW ? Central Anatolian Neolithic e-Workshop. Arhivat din
original
(PDF)
la
. Accesat in
.
- ^
Balter, Michael (
). ?Search for the Indo-Europeans: Were Kurgan horsemen or Anatolian farmers responsible for creating and spreading the world's most far-flung language family?”.
Science
.
303
(5662): 1323.
doi
:
10.1126/science.303.5662.1323
.
PMID
14988549
.
- ^
?Ziyaret Tepe ? Turkey Archaeological Dig Site”
. uakron.edu. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
?Assyrian Identity In Ancient Times And Today
'
”
(PDF)
. Accesat in
.
- ^
The Metropolitan Museum of Art, New York
(
).
?Anatolia and the Caucasus, 2000?1000 B.C. in
Timeline of Art History.
”
. New York: The Metropolitan Museum of Art
. Accesat in
.
- ^
Hooker, Richard (
).
?Ancient Greece: The Persian Wars”
. Washington State University, Washington, United States. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
The Metropolitan Museum of Art, New York
(
).
?Anatolia and the Caucasus (Asia Minor), 1000 B.C. ? 1 A.D. in
Timeline of Art History.
”
. New York: The Metropolitan Museum of Art
. Accesat in
.
- ^
Daniel C. Waugh (
).
?Constantinople/Istanbul”
. University of Washington, Seattle, Washington
. Accesat in
.
- ^
Wink, Andre (
).
Al Hind: The Making of the Indo Islamic World, Vol. 1, Early Medieval India and the Expansion of Islam, 7th?11th Centuries
. Brill Academic Publishers.
ISBN
90-04-09249-8
.
- ^
Mango, Cyril (
).
The Oxford History of Byzantium
. Oxford University Press, USA.
ISBN
0-19-814098-3
.
- ^
a
b
Kinross, Patrick (
).
The Ottoman Centuries: The Rise and Fall of the Turkish Empire
. Morrow.
ISBN
0-6880-3093-9
.
- ^
Jay Shaw, Stanford (
).
History of the Ottoman Empire and Modern Turkey
. Cambridge University Press.
ISBN
0-5212-9163-1
.
- ^
Kirk, George E. (
).
A Short History of the Middle East
. Brill Academic Publishers. p. 58.
ISBN
1443725684
.
- ^
?FACT SHEET: ARMENIAN GENOCIDE”
.
University of Michigan
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
Totten, Samuel, Paul Robert Bartrop, Steven L. Jacobs (eds.)
Dictionary of Genocide
. Greenwood Publishing Group, 2008, p. 19.
ISBN 0-313-34642-9
.
- ^
Patrick J. Roelle,
Islam's Mandate- A Tribute to Jihad
, AuthorHouse, 2010,
ISBN 978-1-4520-8018-5
,
p. 33.
- ^
Bloxham, D.
The great game of genocide: imperialism, nationalism, and the destruction of the Ottoman Armenians.
Oxford University Press, 2005,
p. 150
- ^
Levene, Mark (1998).
Creating a Modern "Zone of Genocide": The Impact of Nation- and State-Formation on Eastern Anatolia, 1878?1923
, Holocaust and Genocide Studies, Volume 12, Number 3 Winter 1998, pp. 393?433. (
abstract
).
- ^
Ferguson, Niall (2006).
The War of the World: Twentieth-century Conflict And the Descent of the West
, Penguin Press, p. 180
- ^
?Turkey Districts”
. Accesat in
.
- ^
Immerfall, Stefan (
).
Handbook of European Societies: Social Transformations in the 21st Century
. Springer. pp. 417?.
ISBN
9780387881980
. Accesat in
.
- ^
?Turkey”
. Turkish Odyssey.
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
Petrobas si TPAO investesc 800 milioane de dolari pentru explorari petroliere in Marea Neagra
[
nefunc?ional?
]
, standard.ro, accesat la
23 mai
2009
- ^
a
b
Putin va face o vizita in Turcia pentru discutii despre energie
, 5 august 2009, wall-street.ro, accesat la 22 ianuarie 2010
- ^
a
b
Turcia se rea?az? in Caucaz
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., Accesat la
24 aprilie
2009
- ^
The World Bank: World Development Indicators Database.
Gross Domestic Product 2010, PPP.
Accesat ultima dat? pe 1 iulie 2011.
- ^
The World Bank: World Development Indicators Database.
Gross Domestic Product 2010.
Accesat ultima dat? pe 1 iulie 2011.
- ^
?Turkish Airlines signs sponsorship deal with Barcelona”
(Press release). Turkish Airlines.
. Accesat in
.
- ^
?Turkish Airlines becomes sponsor of Manchester United”
(Press release). Turkish Airlines.
. Accesat in
.
- ^
?An important strategic partnership agreement between Turkish Airlines and Euroleague Basketball”
(Press release). Turkish Airlines.
. Accesat in
.
- ^
Dup? 11 ani ?i 4 miliarde de dolari, primul TGV din Turcia a avut probleme la c?l?toria inaugural?, cu premierul Erdogan la bord
, 26 iulie 2014, Valentin Vidu -Mediafax,
Gandul
, accesat la 27 iulie 2014
- ^
Turkiye ?statistik Kurumu (TU?K)
, www.tuik.gov.tr
- ^
?Globalis - an interactive world map - Turkey - Urban Population”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
http://www.citypopulation.de/Turkey-RBC20.html
December 2011 address-based calculation of the
Turkish Statistical Institute
as presented by citypopulation.de
- ^
Science, Vol. 337, 6 July 2012, News & Analysis, Yudhijit Bhattacharjee,
http://www.sciencemag.org/content/337/6090/23.summary
,
http://bilimakademisi.org/sites/default/files/arastirma/Prominent%20Turkish%20Academic%20Who%20Advocated%20Secular%20Reforms%20Arrested%20-%20Science.pdf
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- ^
a
b
Kaya, ?brahim (
).
Social Theory and Later Modernities: The Turkish Experience
. Liverpool University Press.
ISBN
0-8532-3898-7
.
- ^
Royal Academy of Arts
(
).
?Turks ? A Journey of a Thousand Years: 600?1600”
. Royal Academy of Arts
. Accesat in
.
- ^
Cinucen Tanrıkorur
.
?The Ottoman music”
. www.turkmusikisi.com
. Accesat in
.
- ^
?Pamuk a ob?inut Premiul Nobel pentru Literatur?”
.
BBC
.
. Accesat in
.
- ^
Azeri-Press Agency (APA) (
).
?70 percent of Turkish citizens never read book”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
Commons
- Site oficial
- Turkey
la
The World Factbook
- Turcia
pe
Curlie
- Atlasul Wikimedia pentru Turkey
- Ministerul Afacerilor Externe din Romania
- Turcia
- Ziua Na?ional? a Turciei
, 29 octombrie 2010,
Amos News
- Turcia se rea?az? in Caucaz
, 29 septembrie 2008, Petre Munteanu,
Adev?rul
- R?s?ritul Turciei: Cum i?i folose?te Ankara atuurile
, 13 mai 2011, Manuel Donescu,
Adev?rul - Foreign Policy
- R?s?ritul Turciei: Cum (re)cucere?te Ankara lumea
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 15 martie 2011, Octavian Manea,
Adev?rul - Foreign Policy
- ro
Ionu? Cojocaru, "Turcia: drumul de la r?zboi la consolidare", in
Revista Institutului Diplomatic Roman
, anul III, nr. I (V), semestrul I, 2008, pp. 112-139
- ro
Emanuel Plopeanu, "Alian?a Nord-Atlantic? in fa?a primei extinderi. Studiu de caz: admiterea Turciei (1952)", in
Revista Institutului Diplomatic Roman
, anul IV, nr. I (VII), semestrul I, 2009, pp. 163-178
- Tentativ? de lovitur? de stat in Turcia