Organiza?ia Mondial? a Comer?ului

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pagina ?Organiza?ia Mondial? a Comer?ului” trimite aici. Pentru alte sensuri vede?i Organiza?ia Mondial? a Comer?ului (dezambiguizare) .
World Trade Organization en
Organisation mondiale du commerce fr
Organizacion Mundial del Comercio es
Abreviere OMC  Modificați la Wikidata
Infiin?are 1 ianuarie 1995 ; acum 29 ani, 4 luni ?i 12 zile  ( 1995-01-01 )
Tip Organiza?ia de comer? interna?ional
Domeniu de activitate reglementare comercial? [*]   Modificați la Wikidata
Scop/Misiune Comer? interna?ional obi?nuit
Sediu Centre William Rappard , Geneva , Elve?ia
Zona deservit? Toat? lumea
Apartenen?? 164 state membre [1]
Limbi oficiale englez? , francez? , spaniol? [2]
Director-General Ngozi Okonjo-Iweala
Buget 196 milioane franci elve?ieni (aprox. 209 milioane de US$) in 2011. [3]
Personal 640 [4]
www.wto.org

Organiza?ia Mondial? a Comer?ului ( OMC ) este o organiza?ie interna?ional? care supervizeaz? un num?r mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea ? Acordului general asupra tarifelor ?i comer?ului “ ?i opereaz? in direc?ia reducerii ?i abolirii barierelor comer?ului interna?ional.

Sediul OMC se afl? in Geneva , Elve?ia . In 13 mai 2005 , Pascal Lamy a fost ales director general al OMC. Acesta a preluat func?ia de la predecesorul s?u, Supachai Panitchpakdi la data de 1 septembrie , 2005 . Pan? la data de 19 august , 2005 au existat 148 de memberi ai organiza?iei. Tuturor membrilor OMC li se recomand? s?-?i ofere reciproc statutul de na?iunea cea mai favorizat? , astfel incat (cu mici excep?ii) concesiuni comerciale oferite de un membru OMC unei ??ri trebuie s? fie oferite tuturor membrilor OMC.

La sfar?itul anilor '90, OMC a devenit o ?int? major? a protestelor mi?c?rilor anti-globalizare.

Origini [ modificare | modificare surs? ]

Organiza?ia Mondial? a Comer?ului a fost creat? la 1 ianuarie 1995 pentru a inlocui Acordului general asupra tarifelor ?i comer?ului ( GATT - General Agreement on Tariffs and Trade) care cuprindea o serie de tratate comerciale incheiate la sfar?itul celui de-al doilea r?zboi mondial, cu scopul de a facilita comer?ul liber . Principiile ?i acordurile GATT au fost adoptate de OMC care a fost ins?rcinat? cu administrarea ?i extinderea acestora. Spre deosebire de GATT, OMC are o structur? institu?ional? substan?ial?.

Efectiv, OMC este succesoarea mult amanat? a Organiza?iei Interna?ionale a Comer?ului care ini?ial a fost planificat? a fi urma?a GATT-ului. Carta interna?ional? a Organiza?iei Interna?ionale a Comer?ului a fost stabilit? in cadrul conferin?ei Na?iunilor Unite asupra comer?ului ?i ocupa?iei, organizat? la Havana in martie 1948, ins? a fost blocat? de Senatul american. Unii istorici au presupus c? nereu?ita e posibil s? fi rezultat din temerile venite din interiorul comunit??ii de afaceri americane, acelea c? Organiza?ia interna?ional? a comer?ului , (ITO) ar fi putut fi folosit? pentru a regulariza, mai degrab? decat pentru a liberaliza marile afaceri (Lisa Wilkins, 1997).

Func?ii [ modificare | modificare surs? ]

OMC are dou? func?ii de baz?: este un forum de negocieri pentru discu?ii asupra regulilor comerciale noi, dar ?i deja existente ?i ca ?i un corp de acord in privin?a disputelor.

Negocieri [ modificare | modificare surs? ]

Acolo unde cele mai multe organiza?ii opereaz? pe ?o ?ar?, un vot“ sau pe baza ?voturilor m?surate“, multe decizii ale OMC, cum ar fi adoptarea in?elegerilor (?i a reviziilor aduse acestora) sunt determinate de consens. Acest lucru nu inseamn? ins? ca s-a ajuns la unanimitate: doar c? nici un membru nu g?se?te o decizie a fi atat de inacceptabil?, incat s? insiste pe o anumit? obiec?ie. Votul este folosit doar ca un mecanism de reducere sau in cazuri speciale.

Avantajul consensului este acela c? incurajeaz? eforturile de a g?si decizia acceptat? de c?tre to?i. Principalele dezavantaje includ cererile de alocare a unei perioade de timp mai mare ?i mai multe runde de negocieri, pentru a dezvolta o decizie in consens, iar tendin?a ca acordurile finale s? foloseasc? un limbaj ambiguu asupra p?r?ilor contencioase puncteaz? faptul c? viitoarele interpret?ri ale tratatului vor fi dificile.

Richard Steinberg ( 2002 ) este de p?rere c? de?i modelul conducerii prin consens a OMC ofer? comer? ini?ial bazat pe lege, rundele comerciale se incheie prin comer? bazat pe putere, favorizand Europa ?i Statele Unite ?i pot s?nu conduc? la pareto eficien??. Cele mai notabile nefunc?ionalit??i ale consensului de la intalnirile ministeriale de la Seattle ( 1999 ) ?i de la Cancun ( 2003 ) au ap?rut din cauza refuzului catorva ??ri in curs de dezvoltare de a acepta propunerile.

Rezolu?ia disputei [ modificare | modificare surs? ]

Ca ?i multe alte organiza?ii interna?ionale, OMC nu are o putere semnificativ? pentru a int?ri deciziile pe care le ia atunci cand un membru face o plangere impotriva unui alt membru. Dac? deciziile luate de corpul de acord in privin?a disputelor nu sunt indeplinite, se pot lua m?suri de desp?gubire pentru membrul care a f?cut plangerea, ins? nici o alt? ac?iune de constrangere nu este disponibil?. Asta inseamn? c? state puternice din punct de vedere economic, cum sunt Statele Unite ale Americii , pot s? ignore hot?rarile luate impotriva lor de c?tre state cu economii mai slabe, deoarece cele din urm? nu au puterea de a for?a SUA s? i?i schimbe pozi?ia. Acesta a fost cazul, de exemplu, cu decizia corpului de acord din martie 2005 [ nefunc?ional? ] in cazul DS 267 prin care se declarau ilegale subven?iile americane pentru bumbac.

??ri membre [ modificare | modificare surs? ]

      State fondatoare

      Alte state membre

OMC cuprindea 76 de ??ri membre la infiin?are. Al?i 74 de membri au urmat in urm?torii zece ani, ultima fiind Vietnam care a aderat la data de 11 ianuarie 2007. O list? actual? de membri poate fi g?sit? aici [ nefunc?ional? ] .

Exist? ??ri care nu sunt membre ?i care au participat ca observatori la OMC: Algeria , Andorra , Azerbaidjan , Bahamas , Belarus , Bhutan , Bosnia ?i Her?egovina , Capul Verde , Guineea Ecuatorial? , Etiopia , Sfantul Scaun (Vatican), Iran , Irak , Kazahstan , Laos , Liban , Libia , Federa?ia Rus? , Samoa , Sao Tome ?i Principe , Serbia , Muntenegru , Seychelles , Sudan , Tadjikistan , Tonga , Ucraina , Uzbekistan , Vanuatu , ?i Yemen . Multe dintre aceste ??ri doresc s? devin? membre.

Iranul a aplicat pentru prima oar? la OMC in 1996 , ins? aplica?ia sa a fost blocat? de c?tre Statele Unite de 22 de ori, sub acuza?ia c? Teheranul ar sus?ine terorismul interna?ional. In luna martie, 2005 , SUA a declarat c? i?i va folosi dreptul de veto pentru a incepe negocierile pentru aderarea Iranului. Statele Unite au ales s? nu blocheze ultima cerere de aderare, ca parte a unei in?elegeri legate de programul nuclear. Rusia a aderat la OMC pe data de 22 august 2012 .

Cronologie [ modificare | modificare surs? ]

Critici [ modificare | modificare surs? ]

OMC promoveaz? globalizarea economic? ?i comer?ul liber , care sunt considerate de mul?i ca fiind dou? teme problematice. Tratatele OMC au fost acuzate de tendin?e de par?ialitate fa?? de corpora?iile multina?ionale ?i fa?? de na?iunile bogate. In timp ce parteneriatul este voluntar, criticii sunt de p?rere c? neparticiparea plaseaz? ??rile neparticipante sub embargo , creand un sistem interna?ional de reguli economice for?ate ?i descurajand schimbul ?i experimentarea.

Procesul de luare a deciziilor in cadrul organiza?iei ?i in ceea ce prive?te organiza?ia a fost, de asemenea, supus criticilor. Cei trei mari membri - Statele Unite ale Americii , Uniunea European? ?i Japonia - au fost acuzate de faptul c? se folosesc de OMC pentru a exercita o influen?? exagerat? asupra statelor membre mai pu?in influente. In plus, unii cred c? statele membre au adoptat tratatele OMC in mod nedemocratic sau in detrimentul propriilor cet??eni sau al mediului inconjur?tor.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikicitat
Wikicitat
Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Organiza?ia Mondial? a Comer?ului

Leg?turi anti-OMC [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Five Years of China’s OMC Membership. EU and US Perspectives about China’s Compliance with Transparency Commitments and the Transitional Review Mechanism, Legal Issues of Economic Integration, Kluwer Law International, Volume 33, Number 3, pp. 263?304, August 2006. by Paolo Farah
  • Martin Khor et al (2005), OMC and the Global Trading System: Development Impacts and Reform Proposals , Zed Books
  • Fatoumata Jawara and Aileen Kwa (2004), Behind the Scenes at the OMC: The Real World of International Trade Negotiations/Lessons of Cancun , Zed Books
  • Braithwaite, John & Peter Drahos (2000), Global Business Regulation , Cambridge University Press.
  • Dunkley, Graham (2000) The Free Trade Adventure , Zed Books.
  • Steinberg, Richard H. (2002). In the shadow of law or power? Consensus-based bargaining and outcomes in the GATT/OMC. International Organization 56 (2), 339?374.

Mai multe informa?ii la adresa: WorldTradeLawnet Bibliography Arhivat in , la Wayback Machine ..

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Members and Observers at WTO official website
  2. ^ Languages, Documentation and Information Management Division at WTO official site
  3. ^ ?WTO Secretariat budget for 2011” . WTO official site . Accesat in .  
  4. ^ Understanding the WTO: What We Stand For_ Fact File
  5. ^ Ali M. El-Agraa, The European Union economics and policies , Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2007, p.2.