| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Emiratul Islamic al Afganistanului
[12]
(
pa?tun?
/dari (afgan?):
Af??nist?n ? ????????? ?????? ?????
), colocvial, Afganistan, este o ?ar? din
Asia Central?
. Se invecineaz? cu
Iranul
la vest,
Pakistanul
la sud ?i la est,
Turkmenistanul
,
Uzbekistanul
?i
Tadjikistanul
la nord, ?i cu
China
in estul extrem. Aici se afl? cea mai mare parte din
Mun?ii Hindukush
. Este una dintre cele mai s?race ??ri ale lumii.
Emiratul Islamic Afganistan este o ?ar? f?r? ie?ire la mare, care este situat? in
Asia Central?
. 75% din suprafa?a sa este acoperit? cu mun?i col?uro?i, care se centralizeaz? in
Mun?ii Hinduku?
, al doilea lan? muntos ca m?rime din lume. Multe varfuri dep??esc 6100 m in?l?ime. Cea mai mare parte a restului ??rii con?ine campii aride, care flancheaz? miezul muntos in nord, vest ?i sud. Podi?ul sud-vestic este in mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea popula?iei concentrandu-se in v?ile fertile din jurul ora?elor Ghiuri,
Bamian
?i
Jalalabad
.
?Stan” inseamn? p?mant. Afganistan inseamn? ?ara afganilor. Termenul ?stan” este folosit ?i in numele Turkmenistanului ?i Uzbekistanului, precum ?i in numele a numeroase alte state.
In
Antichitate
?i
Evul Mediu
, teritoriul Afganistanului a fost st?panit succesiv de
per?i
,
greci
,
par?i
,
sasanizi
,
arabi
,
mongoli
, etc. Constituit in
1747
sub conducerea lui
Ahmad ?ah Durrani
, statul afgan a fost supus de
Marea Britanie
in urma a dou? r?zboaie (
1839
-
1842
?i
1878
-
1880
). Dup? cel de-al treilea r?zboi anglo-afgan (
mai
-
iunie
1919
), Marea Britanie a recunoscut independen?a Emiratului, proclamat? la
28 februarie
1919
. In perioda
1919
-
1929
au fost inf?ptuite o serie de reforme din ini?iativa
emirului
Amanullah. In timpul
celui de-al doilea r?zboi mondial
, Emiratul Islamic Afganistan i?i men?ine neutralitatea declarat? in
1939
. La
17 iulie
1973
regele Muhammad Zahir ?ah (
1933
-
1973
) este inl?turat, monarhia este abolit?, iar Emiratul se proclam? republic?, cu numele de
Republica Democratic? Afganistan
. La
27 aprilie
1978
, in urma unei lovituri de stat, puterea este preluat? de Partidul Democratic al Poporului (
comuni?tii
), divizat in dou? fac?iuni aflate in conflict. In ultimele zile ale anului
1979
,
U.R.S.S.
invadeaz? Emiratul; pre?edintele Hafizullah Amin este ucis, iar puterea este incredin?at? lui Babrak Karmal. Invazia declan?eaz? un lung ?i sangeros
r?zboi civil
(
1979
-
1990
), in cursul c?ruia aproape ?ase milioane de afgani s-au refugiat in
Pakistan
?i
Iran
. La
4 mai
1986
, Babrak Karmal este inl?turat, puterea fiind preluat? de Mohammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o gre?eal? invazia, semneaz? cu
S.U.A.
la
14 aprilie
1988
un acord, mediat de
O.N.U.
, privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, opera?iune incheiat? la
15 februarie
1989
. For?ele
mujahedinilor
alc?tuiesc un guvern in exil (
23 februarie
1989), care continu? lupta. Najibullah incearc? o serie de tratative cu rebelii, dar ele e?ueaz?, ceea ce duce la continuarea r?zboiului civil. In urma presiunilor interne ?i externe pre?edintele Mohammad Najibullah a demisionat (
16 aprilie
1992
), punandu-se astfel cap?t regimului comunist din Afganistan. Cele mai mari grup?ri rivale ale rezisten?ei (
Hezb-i-Islami
condus? de Gulbuddin Hekmatyar ?i
Jamiat-i-Islami
condus? de Ahmed Shah Massud) au hot?rat (
24 aprilie
1992
) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea ??rii pan? la alegerile legislative. Nein?elegerile dintre cele dou? grup?ri s-au amplificat, provocand numeroase victime ?i distrugeri materiale.
S?p?turile din situri preistorice sugereaz? c? oamenii tr?iau in ceea ce este acum Afganistanul cu cel pu?in 50.000 de ani in urm? ?i c? comunit??ile agricole din zon? au fost printre cele mai timpurii din lume. Un sit important al activit??ilor istorice timpurii, mul?i cred c? Afganistanul se compar? cu
Egiptul
in ceea ce prive?te valoarea istoric? a siturilor sale arheologice.
Dup? 2000 i.Hr., valuri succesive de oameni semi-nomazi din Asia Central? au inceput s? se deplaseze spre sud, in Afganistan; printre ace?tia se num?rau mul?i indo-iranieni vorbitori de limbi indo-europene. Aceste triburi au migrat mai tarziu in Asia de Sud, Asia de Vest ?i spre Europa prin zona de la nord de
Marea Caspic?
.
Se crede c? civiliza?ia urban? a inceput inc? din anul 3000 i.Hr., iar ora?ul timpuriu Mundigak (lang? Kandahar in sudul ??rii) a fost un centru al culturii Helmand. Descoperirile mai recente au stabilit c? Civiliza?ia din Valea Indusului s-a extins pan? in Afganistanul modern. Un sit din Valea Indusului a fost g?sit pe raul Oxus la Shortugai in nordul Afganistanului.
Dup? 2000 i.Hr., valuri succesive de oameni semi-nomazi din Asia Central? au inceput s? se deplaseze spre sud, in Afganistan; printre ace?tia se num?rau mul?i indo-iranieni vorbitori de limbi indo-europene. Aceste triburi au migrat mai tarziu in Asia de Sud, Asia de Vest ?i spre Europa prin zona de la nord de
Marea Caspic?
. Regiunea la acea vreme era denumit?
Ariana
Pe la mijlocul secolului al VI-lea i.Hr., ahemenizii i-au r?sturnat pe
Mezi
?i au incorporat
Arachosia
, Aria ?i Bactria in limitele sale de est. O
inscrip?ie
de pe piatra funerar? a lui
Darius I al Persiei
men?ioneaz? Kabulistan sau Valea Kabulului intr-o list? a celor 29 de ??ri pe care le cucerise.
Regiunea
Arachosia
, in jurul
Kandahar
din sudul actualului Afganistan, era in primul rand zoroastrian? ?i a jucat un rol cheie in transferul Avesta in
Persia
?i, prin urmare, este considerat? de unii s? fie ?a doua patrie a zoroastrismului”.
Alexandru cel Mare
?i for?ele sale macedonene au sosit in Afganistan in 330 i.Hr. dup? ce l-au invins pe Darius al III-lea al Persiei cu un an mai devreme in B?t?lia de la Gaugamela. Dup? scurta ocupa?ie a lui Alexandru, statul succesor al Imperiului Seleucid a controlat regiunea pan? in 305 i.Hr., cand a dat o mare parte din ea Imperiului Maurya ca parte a unui tratat de alian??. Mauryans au controlat zona de la sud de Hindu Kush pan? cand au fost r?sturna?i in aproximativ 185 i.Hr. Declinul lor a inceput la 60 de ani dup? ce s-a incheiat st?panirea lui Ashoka, ducand la recucerirea elenistic? de c?tre greco-bactrieni. O mare parte din ea s-a desprins curand ?i a devenit parte a Regatului Indo-Grec. Au fost invin?i ?i expulza?i de indo-sci?ii la sfar?itul secolului al II-lea i.Hr.
Drumul M?t?sii
a ap?rut in timpul secolului I i.Hr., iar Afganistanul a inflorit cu comer?, cu rute c?tre
China
,
India
,
Persia
?i spre nord, c?tre ora?ele
Bukhara
,
Samarkand
?i Khiva in Uzbekistanul de ast?zi.
In timpul secolului I i.Hr., Imperiul Parth a subjugat regiunea, dar a pierdut-o in fa?a vasalilor lor Indo-Parths. La mijlocul pan? la sfar?itul secolului I d.Hr. vastul Imperiu Kushan, centrat in Afganistan, a devenit mari patroni ai culturii budiste, f?cand ca
Budismul
s? infloreasc? in intreaga regiune. Kushanii au fost r?sturna?i de
Sassanizi
in secolul al III-lea d.Hr., de?i Indo-Sassanizii au continuat s? conduc? cel pu?in p?r?i ale regiunii. Au fost urma?i de Kidari?i care, la randul lor, au fost inlocui?i de Heftali?i. Au fost inlocui?i de Turk Shahi in secolul al VII-lea. Turcul budist Shahi din Kabul a fost inlocuit de o dinastie hindus? inainte ca saffarizii s? cucereasc? zona in 870, aceast? dinastie hindus? a fost numit? Hindu Shahi.
Principalele rauri sunt:
Amu Darya
, avand un debit de 1.400 m³/s, Hari sau Herat (c?ruia nu i se cunoa?te debitul exact) - un rau ce str?bate 1100 km pornind din mun?ii Emiratului ?i care dispare in de?ertul
Kara-Kum
din Turkmenistan,
Kabul
sau Kabal, avand o lungime de 700 km ?i care d? numele s?u capitalei ?i Helmand, cu un debit ce variaz? intre 56 m³/s, pe timp de secet? ?i 2000 m³/s pe timp de inunda?ii, care ?erpuie?te pe o lungime de 1150 km pe teritoriul afgan ?i care se vars? in bazinul endoreic Sistan, un bazin inchis, drenat de ape curg?toare f?r? leg?tur? cu re?eaua hidrografic? tributar? m?rilor ?i oceanelor, practic un imens rezervor care, dup? amenaj?ri hidrotehnice corespunz?toare, ar putea fi folosit pentru stocarea apei.
Afganistan are o clim? continental?, secetoas?, cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile variaz? puternic in func?ie de anotimp ?i de regiune. Iernile aduc z?pad?, iar verile sunt calde ?i secetoase. Toamna este moderat?. Cantitatea medie de precipita?ii este de aproximativ 340 mm pe an ?i scade in principal prim?vara.
21% din for?a de munc? figureaz? in industrie. Industriile din bumbac, covoare ?esute de man?, ?es?turi de lan?, inc?l??minte, mobil?, rafinarea zah?rului, conservarea fructelor ?i industria artizanal?. Exploatarea gazelor naturale, a c?rbunilor ?i a altor minereuri este in cre?tere, al?turi de fabricile de construc?ii, printre care ?i o fabric? de asamblare a autovehiculelor. Produsele chimice se ob?in din gaze naturale ?i exist? mai multe fabrici de ciment.
Pe
lista patrimoniului mondial UNESCO
sunt incluse urm?toarele obiective din Afganistan:
- Minaretul ?i vestigiile arheologice de la Jam / Djam (2002).
- Peisajul cultural ?i vestigiile arheologice din Valea Bamyian (2003).
Fondat in anii
1920
, Muzeul Na?ional Afgan (Muzeul din Kabul) este un loc de p?strare ?i de valorificare a articolelor afgane vechi de interes na?ional ?i cultural. Este o cl?dire cu dou? etaje in partea istoric? a ora?ului Kabul. Colec?ia pe care o posed? era candva cea mai important? din Asia Central? cu peste 100.000 de articole, care m?rturiseau cultura mai multor milenii, ins? in august ?i septembrie
1996
muzeul a fost devastat de oranduirea taliban?. In
2003
, comunitatea interna?ional? a investit 350.000 $SUA ca s? refac? cl?direa ?i s? redeschid? acest muzeu. Pe
29 septembrie
2004
a fost re-inaugurat de pre?edintele ad interim,
Hamid Karzai
, cu numai 2500 de articole.
Printre piesele de mare valoare p?strate in acest muzeu sunt cele din filde? ca ?i antichit??ile din
Cu?mir
ale budismului primar ?i mai apoi ale Islamului primar.
In noiembrie
2004
, arheologii au descoperit un tezaur compus din peste 100 de l?zi, con?inand articole istorice ale muzeului, ingropate sub palatul preziden?ial ?i in alte arii din apropiere, probabil, de personalul muzeului pentru a le feri de jaf. Intre aceste articole se afl? ?i o bogat? colec?ie de monede vechi de mii de ani, aproape din toate epocile ?i civiliza?iile; m?rturie clar? a importan?ei comerciale ?i a antichit??ii Kabul-ului. Pan? in prezent nu s-a reu?it inc? realizarea unei catalog?ri a acestei colec?ii.
Macheta noului Muzeu Na?ional Afgan
Guvernului afgan i-a fost prezentat proiectul unei noi cl?diri pentru ad?postirea Muzeului Na?ional dup? concep?ia arhitectului Hisham N. Ashkouri, pre?esintele ARCADD, Inc.. Noul proiect cuprinde o Bibliotec? ?i un Centru Cultural.
Afganistan
inseamn? (cuvant cu cuvant)
?ara afganilor
?i s-a intemeiat la inceputul
secolului 19
. Englezii au introdus primii denumirea
?ara afgan?
, transformandu-se mai tarziu in
Afganistan
, denumire preluat? ?i de afgani. Cuvantul
afgan
nu se in?elege in sensul de
cet??ean al Emiratului
, ci se refer? in deosebi la poporul pa?tunilor (fiind denumi?i
afgani
numai in
Persia
?i
India
).
Numele
Afganistan
a fost folosit pentru prima oar? in
1801
in tratatul de pace dintre Anglia ?i Persia referitor la regiunile in care tr?iau pa?tunii. O denumire foarte veche a regiunii unde ast?zi se afl? Afganistan este Kabulistan. Pana acum 2.000 de ani existau regi in Ghazna denumi?i Kabulschahi (regii din Kabul). Poetul Firdausi de la curtea sultanului Mahmod din Ghazna a scris acum 1.000 de ani foarte multe de Kabulistan (denumit ?i Zabulistan).
Numele istoric cel mai cunoscut pentru aceast? regiune este Khorasan.
- Pakistan
Grani?a
Pakistanului
cu Afghanistanul, numit? Linia Durand, a fost stabilit? de coloni?tii britanici in 1893.
[13]
Pakistan a privit Linia Durand ca legitim?, totu?i nu era ?i cazul Emiratului in cadrul c?ruia nici un guvern nu a acceptat vreodat? legitimitatea grani?ei.
[13]
Linia Durand devine astfel inacceptabil? pentru majoritatea afganilor, in special datorit? faptului c? acesta linie a divizat poporul pa?tun in 4 regiuni: Afganistan, Pashtunkhwa,
Baluchistan
?i FATA, iar ideea pa?tun? se bazeaz? pe unirea tuturor teritoriilor pakistaneze locuite de pa?tuni intr-un stat independent, ori chiar crearea unui nou Afganistan impreun? cu teritoriile dominate de pa?tuni.
[13]
- ^
?BBCNazer.com | ????? ? ????? | ??? ??? ????: ???? ???”
.
www.bbc.co.uk
. Accesat in
.
- ^
Amirzai, Shafiq l.
?? ??? ???? ????? | ????”
.
Rohi.Af
(in pa?tun?)
. Accesat in
.
- ^
???? ???? ???? ????? ? ????? ???? ??? ??? ?????”
.
?? ??? ????
(in pa?tun?).
. Accesat in
.
- ^
Tharoor, Ishaan (
).
?The Taliban's Qatar Office: Are Prospects for Peace Already Doomed?”
.
Time
(in englez?).
ISSN
0040-781X
. Accesat in
.
- ^
Desk, Sentinel Digital (
),
Afghanistan Name Changed to 'Islamic Emirate of Afghanistan' - Sentinelassam
(in englez?), www.sentinelassam.com
- ^
Central Statistics Organization of Afghanistan
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.:
Statistical Yearbook 2012-2013
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.:
Area and administrative Population
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- ^
a
b
c
d
?Afghanistan”
. International Monetary Fund
. Accesat in
.
- ^
?Gini Index”
. World Bank.
Arhivat
din originalul de la
. Accesat in
.
- ^
?2015 Human Development Report Summary”
. United Nations Development Programme.
. pp. 21?25
. Accesat in
.
[
nefunc?ional?
]
- ^
a
b
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/af.html
- ^
Afghanistan: People and Society
(in englez?), The World Factbook
, accesat in
- ^
“?ara Afganilor“, sufixul ?stan“ insemn?nd in persan? ??ar?“.
- ^
a
b
c
Linia Durand. Istorie ?i consecin?e
, 14 iulie 2014, Master Fp Romania,
Adev?rul
, accesat la 15 iulie 2014
Commons
Reportaje
- Talibanul e frate cu romanul
, 3 noiembrie 1998,
Evenimentul zilei
- Emiratul, o ?ar? pe care mul?i au incercat zadarnic s? o cucereasc?
, 15 septembrie 2001,
Evenimentul zilei
- Afganistan - ?ara lui Sfarm?-Piatr?
, 15 decembrie 2008, Oana Dobre,
Evenimentul zilei
- Afganistan ? ?inutul unde se impiedic? imperiile
, 17 septembrie 2009, Nicu Parlog,
Descoper?
- Comoara din Afganistan ? adevaratul motiv al invaziei americane?
, 11 septembrie 2010, Nicu Parlog,
Descoper?