Myanmar
,
[3]
[4]
numit? oficial
Republica Uniunea Myanmar
,
[4]
cunoscut? in
limba roman?
?i ca
Birmania
(numele oficial pan? in 1989), este o ?ar? din
Asia de Sud-Est
. Este ?ara cu cea mai mare suprafa?? din Asia de Sud-Est Continental? ?i avea o popula?ie de 54 de milioane in 2017. Se invecineaz? cu
Bangladesh
?i
India
la nord-vest,
China
la nord-est,
Laos
?i
Tailanda
la est ?i
Marea Andaman
?i
Golful Bengal
la sud. Capital? este
Naypyidaw
, iar cel mai mare ora? este
Yangon
.
Civiliza?iile timpurii din zon? au fost ora?ele-stat Pyu vorbitoare de limbi tibeto-birmane din Myanmarul de Sus ?i
regatele Mon
din Myanmarul de Jos.
[5]
In secolul al IX-lea poporul bamar a p?truns in valea superioar? a
Irrawaddy
?i, dup? infiin?area in anii 1050 a Regatului Pagan, limba, cultura
birman?
?i budismul
Theravada
au devenit treptat dominante in ?ar?. Regatul Pagan a c?zut din cauza invaziilor mongole ?i au ap?rut mai multe state luptand pentru hegemonie. In secolul al XVI-lea, reunificat? de dinastia Taungoo, ?ara a devenit pentru o scurt? perioad? cel mai mare imperiu din istoria Asiei de Sud-Est.
[6]
Dinastia Konbaung de la inceputul secolului al XIX-lea conducea Myanmarul modern ?i a controlat pentru scurt timp ?i
Manipur
?i
Assam
.
Compania Britanic? a Indiilor de Est
a preluat controlul asupra Myanmarului dup? trei r?zboaie anglo-birmane din secolul al XIX-lea, ?ara devenind o colonie britanic?. Dup? o scurt? ocupa?ie japonez? in cursul celui de-
al Doilea R?zboi Mondial
, Myanmarul a fost recucerit de alia?i. La 4 ianuarie 1948 Myanmarul ?i-a declarat independen?a.
Istoria post-independen?? a Myanmarului a continuat s? fie franat? de tulbur?ri ?i conflicte. Lovitura de stat din 1962 a dus la o
dictatur? militar?
in cadrul Partidului Programului Socialist din Birmania. La 8 august 1988 Revolta din 8888 a dus la o tranzi?ie nominal? la un
sistem multipartid
doi ani mai tarziu, dar consiliul militar al ??rii a refuzat s? cedeze puterea ?i continu? s? conduc? ?ara pan? in prezent. ?ara r?mane distrus? de luptele interetnice dintre nenum?ratele sale grupuri etnice ?i este scufundat? intr-unul dintre cele mai lungi r?zboaie civile din lume.
Na?iunile Unite
?i alte cateva organiza?ii au raportat inc?lc?ri consistente ?i sistemice ale drepturilor omului in ?ar?.
[7]
In 2011 junta militar? a fost dizolvat? oficial in urma alegerilor generale din 2010 ?i a fost instalat un guvern nominalmente civil.
Aung San Suu Kyi
?i
prizonierii politici
au fost elibera?i ?i au avut loc alegerile generale din Myanmar din 2015, ceea ce a condus la imbun?t??irea rela?iilor externe ?i la relaxarea sanc?iunilor economice,
[8]
de?i tratamentul minorit??ilor etnice, in special in leg?tur? cu conflictul Rohingya, a continuat s? fie o surs? de tensiune interna?ional?.
[9]
Dup? alegerile generale din Myanmar din 2020 in care partidul lui Aung San Suu Kyi a ca?tigat o majoritate clar? in ambele camere, armata birman? (Tatmadaw) a preluat din nou puterea
printr-o lovitur? de stat
.
[10]
Lovitura de stat, care a fost condamnat? pe scar? larg? de comunitatea interna?ional?, a condus la proteste continue in Myanmar ?i a fost marcat? de
represiuni politice
violente din partea armatei, precum ?i de izbucnirea unui r?zboi civil.
[11]
De asemenea, armata a arestat-o pe Aung San Suu Kyi pentru a o scoate din via?a public? ?i a acuzat-o de infrac?iuni, de la corup?ie la inc?lcarea protocoalelor COVID-19; potrivit observatorilor independen?i toate acuza?iile impotriva ei sunt ?motivate politic”.
[12]
Myanmar este membru al Summit-ului Asiei de Est,
al Mi?c?rii Nealiniate
,
al ASEAN
?i al BIMSTEC, dar nu este membru al
Commonwealth-ului Na?iunilor
, in ciuda faptului c? a f?cut odat? parte din
Imperiul Britanic
. Myanmar este un partener de dialog al Organiza?iei de Cooperare de la Shanghai. ?ara este foarte bogat? in
resurse naturale
, precum
jad
,
pietre pre?ioase
,
petrol
,
gaze naturale
,
tec
?i alte minerale, precum ?i dotat? cu
energie regenerabil?
, avand cel mai mare poten?ial de energie solar? in compara?ie cu alte ??ri din bazinul
Mekongului
.
[13]
Cu toate acestea, Myanmar a suferit de mult? vreme de instabilitate, violen?? frac?ional?, corup?ie, infrastructur? slab?, precum ?i o istorie lung? de exploatare colonial?, cu pu?in? aten?ie pentru dezvoltarea uman?.
[14]
In 2013 PIB-ul s?u (nominal) a fost de 56,7 miliarde de dolar ?i PIB-ul s?u (
PPA
) de 221,5 miliarde de dolari.
[15]
Diferen?a de venituri din Myanmar este printre cele mai mari din lume, deoarece o mare parte a economiei este controlat? de
apropia?ii
juntei militare.
[16]
Myanmar este una dintre cele mai pu?in dezvoltate ??ri; in 2020, conform
Indicelui de dezvoltare uman?
, se situa pe locul 147 din 189 de ??ri in ceea ce prive?te dezvoltarea uman?, cea mai sc?zut? din Asia de Sud-Est. Din 2021, peste 600.000 de persoane erau str?mutate in Myanmar din cauza cre?terii violen?ei dup? lovitura de stat, peste 3 milioane de persoane avand nevoie de asisten?? umanitar?.
[17]
In
1989
, ?ara ?i-a schimbat oficial versiunea englez? a numelui din Burma in Myanmar (impreun? cu schimbarea denumirii multor localit??i, cum a fost ?i cazul
capitalei
, din
Rangoon
in
Yangon
). Denumirea oficial? a ??rii in
limba birman?
, Myanma, a r?mas neschimbat?. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversat? politic, v?zut? de unii ca fiind mai pu?in permisiv? minorit??ilor ?i nepedagogic?.
Organiza?ia Na?iunilor Unite utilizeaz? ca denumire scurt? ?Myanmar” ?i ca denumire complet? ?Republica Uniunii Myanmar”. In textele Uniunii Europene se recomand? folosirea formei ?Myanmar/Birmania”.
[18]
Pagode la Bagan, capitala Regatului Pagan din vechime
Ini?ial, un regat independent, in 1824-26, 1851-52 ?i 1885-86 Burma a fost invadat? de
Imperiul Britanic
?i a devenit parte a
Indiei
.
Japonezii
i-au alungat pe
britanici
impreun? cu
Aung San
?(
d
)
?i au ocupat ?ara in timpul celui de-al doilea
R?zboi mondial
, dar a fost reocupat? de britanici in
1945
.
In
1948
na?iunea a devenit suveran?, cunoscut? ca Uniunea Burma, cu
U Nu
?(
d
)
primul prim ministru. Guvernarea democratic? s-a terminat in
1962
cu o
lovitur? de stat
militar? condus? de generalul
Ne Win
?(
d
)
.
Ne Win
?(
d
)
a condus ?ara aproape 26 de ani. In
1990
s-au ?inut alegeri libere pentru prima dat? in aproape 30 de ani, ins? victoria
LND
?(
d
)
, partidul lui
Aung San Suu Kyi
a fost anulat? de militari care au refuzat s? predea puterea.
[19]
Una din cele mai proeminente personalit??i din istoria birmanez? a
secolului XX
este fondatorul armatei ?i lupt?tor pentru libertate, generalul
Aung San
?(
d
)
, un student transformat in activist al
LND
?(
d
)
, a c?rui fiic? este laureata
Premiului Nobel
pentru pace ?i o imagine a p?cii, libert??ii ?i democra?iei,
Aung San Suu Kyi
, acum arestat? la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalit??i pe plan mondial este
U Thant
, care a fost
secretar general al ONU
pentru dou? mandate, foarte respectat prin istoria
Organiza?iei Na?iunilor Unite
.
Aung San Suu Kyi
cu
Barack Obama
?i
Hillary Clinton
in peroada liberaliz?rii politice in Myanmar
Myanmar func?ioneaz?
de jure
ca o
republic?
unitar?
in conformitate cu constitu?ia sa din 2008. Dar in februarie 2021 guvernul civil condus de
Aung San Suu Kyi
a fost destituit de c?tre armat?. In februarie 2021 armata din Myanmar a declarat stare de urgen?? pentru un an, iar prim-vicepre?edintele
Myint Swe
a devenit pre?edintele interimar al Myanmarului ?i a predat puterea comandantului ?ef al serviciilor de ap?rare
Min Aung Hlaing
, iar acesta ?i-a asumat rolul de pre?edinte al Consiliului Administra?iei de Stat, iar apoi cel de prim-ministru. Pre?edintele Myanmarului ac?ioneaz? in calitate de
?ef de stat
de jure
, iar pre?edintele Consiliului Administra?iei de Stat ac?ioneaz? ca ?eful
de facto
al guvernului
.
[20]
Harta topografic? a Birmaniei
Myanmar este localizat intre
Bangladesh
?i
Thailanda
, avand la nord
China
?i
India
la nord-vest, cu litoral la
Golful Bengal
?i
Marea Andaman
. ?ara are o suprafa?? total? de 678.500 km
2
, din care aproape jum?tate sunt p?duri. Din punct de vedere topographic, ?ara are mun?i de-a lungul grani?ei sale cu
India
?i
China
?i in vest, care inconjur? o zon? central? joas? in jurul raului
Ayeyarwady
?(
d
)
, care formeaz? o
delt?
fertil? la v?rsarea sa in mare. Majoritatea popula?iei locuie?te in zona joas? din centrul ??rii.
Diviziunile administrative ale Myanmar
Myanmar este imp?r?it in ?apte regiuni ?i ?apte state, bazate pe grup?rile etnic dominante. Regiunile sunt in principal birmaneze, in timp ce statele sunt formate predominant din alte grup?ri etnice.
Economia este intr-o form? foarte s?rac?, din cauza lipsei de organizare a guvernului.
In anul 2012, doar in jur de un milion de persoane aveau conexiuni la
telefonie mobil?
?i doar aproximativ 400.000 de persoane aveau acces la
Internet
.
[21]
Articol principal:
Kyat
.
Bancnot? cu valoare nominal? de 35 kyat (avers)
Kyat
(in
limba birman?
:
, se pronun??: [cia]) este unitatea monetar? a statului Myanmar. Codul s?u
ISO 4217
este
MMK
. Un
kiat
se divide in 100
pyas
(?sutimi”).
La data de
15 august
2011
, ratele de schimb erau urm?toarele:
- 1
euro
= 9,1996 kyat;
- 1 kyat = 0,1087 euro;
- 1
dolar USA
? 6,3703 kyat;
- 1 kyat ? 0,157 dolari USA.
Harta etnolingvistic? a Myanmarului
Grupul etnic dominant il constituie
birmanezii
.
Limba birman?
e o limb?
tibeto-birman?
. 10% din popula?ie sunt descenden?i
Shan
?(
d
)
, care vorbesc
Shan
?(
d
)
, o limba
tai-kadai
.
Karen
(kayin) constituie pan? la 7% din popula?ie. Ceilal?i sunt
Rakhine
?(
d
)
(arakan),
chinezi
,
mon
?i
indieni
.
Birmana
este limba oficial? in Myanmar.
Engleza
se vorbe?te in general ca a doua limb?.
Budismul therevada
este religia majorit??ii popula?iei etnic birmaneze (?i rakhine), shan, mon ?i chineze, in timp ce
cre?tinismul
este dominant printre karen. Indienii practic?
hinduismul
sau
islamul
.
Rata natalit??ii: 17.91‰; rata mortalit??ii: 9.8‰ ; rata fertilit??ii: 1.98 copii n?scu?i/femeie.
M?n?stirea Innwa
Majoritatea popula?iei, atat b?rba?ii cat ?i femeile, poart?
Longyis
?(
d
)
sau un fel de
Sarong
?(
d
)
.
Ac?iunea nuvelei
Zile birmaneze
, scris? de
George Orwell
, are loc in ora?ul fic?ional Kyauktada, din Birmania st?panit? de
Imperiul Britanic
, la inceputul secolului XX.
- ^
World Bank Open Data
, accesat in
- ^
https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI
- ^
Horia C. Matei (
).
Enciclopedia Statelor Lumii
. Bucure?ti: MERONIA. p. 333.
ISBN
978-973-7839-38-1
.
- ^
a
b
Myanmar pe mae.ro
. Citat:
?Numele oficial al ??rii a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modific?ri (Birmania, Uniunea Birman?, Republica Socialist? a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”
- ^
O'Reilly, Dougald JW (
).
Early civilizations of Southeast Asia
. United Kingdom: Altamira Press.
ISBN
978-0-7591-0279-8
.
- ^
Lieberman
, p. 152
- ^
?Burma”
. Human Rights Watch
. Accesat in
.
- ^
Madhani, Aamer (
).
?Obama administration eases Burma sanctions before visit”
.
USA Today
.
- ^
Greenwood, Faine (
).
?The 8 Stages of Genocide Against Burma's Rohingya | UN DispatchUN Dispatch”
. Undispatch.com
. Accesat in
.
- ^
?Myanmar military takes control of country after detaining Aung San Suu Kyi”
(in englez?). BBC News.
. Accesat in
.
- ^
Wee, Sui-Lee (
).
?Fatalities Reported After Military Truck Rams Protesters in Myanmar”
.
The New York Times
.
- ^
Ratcliffe, Rebecca (
).
?Myanmar's junta condemned over guilty verdicts in Aung San Suu Kyi trial”
.
The Guardian
.
- ^
Vakulchuk, Roman; Kyaw Kyaw Hlaing; Edward Ziwa Naing; Indra Overland; Beni Suryadi and Sanjayan Velautham (2017).
- ^
Wong, John (martie 1997).
?Why Has Myanmar not Developed Like East Asia?”
.
ASEAN Economic Bulletin
.
13
(3): 344?358.
doi
:
10.1355/AE13-3E
.
JSTOR
25773443
.
- ^
?Burma (Myanmar)”
.
World Economic Outlook Database
. International Monetary Fund.
- ^
Eleven Media (
).
?Income Gap 'world's widest
'
”
.
The Nation
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
?Issue Brief: Dire Consequences: Addressing the Humanitarian Fallout from Myanmar's Coup - Myanmar”
.
ReliefWeb
.
.
- ^
Lista ??rilor, a teritoriilor ?i a monedelor
din Ghidul de redactare interinstitu?ional al
Uniunii Europene
,
publications.europa.eu
- ^
Khin Kyaw Han (
).
?1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”
.
National League for Democracy
. iBiblio.org
. Accesat in
.
- ^
Phillips, Kimberley (
).
?The last thing the Myanmar people need is false hope”
.
The Canberra Times
. Accesat in
.
- ^
?ara cu cea mai mic? rat? de penetrare a telefoniei mobile din lume
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 30 mai 2012, Bogdan Biszok,
Capital
, accesat la 31 mai 2012
Materiale media legate de
Myanmar
la
Wikimedia Commons