U
13 di settembre
he u 256esimu ghjornu (u 257esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
-
Cesare Borgia
(
Subiaco
, 13 di settembre
1475
- Viana,
12 di marzu
1507
), cardinale e puliticante talianu.
Santu
Vineriu
. Santu
Ghjuvanni Crisostomu
.
Vineriu
era cuntempuraneu di San Gregoriu Magnu, papa da l'annu 590 a l'annu 604. Campava in l'isula taliana "del Tino", a l'entrata di u golfu di a Spezia. Era venutu in Corsica e ci era statu quaranta ghjorni, fendu u rimitu mezu a bestie salvatiche. Tutti i ghjorni, un corbu li purtava da manghja: pane e carne vaccina. Dicenu ch'ellu risuscito un marcante chi si era annegatu e un giovanu mortu da un a petrata.
L'annu 1050, i frati di San Benedettu fecenu un munasteru nantu a l'isula di u Tinu. U stabilimentu ebbe lascite da parechji conti e signori corsi. E' cusi fu pruprietariu di sei o sette chjese:
. quelle di Santu Niculaiu e di Santu Ambrosgiu nantu a e terre di Lumiu, pieve di Aregnu;
. quelle di San Gavinu, San Marcellu e San Tumasgiu, nantu a e terre di Belgude, pieve di Tuani;
. quella di San Quilicu, in Bisinchi, pieve di Rustinu;
. e forse una chjesa San Quilicu nantu a u territoriu di Frassu, vicinu a Aiacciu.
Ghjuvanni Crisostomu
era natu in Antiocca versu l'annu 349, figliolu di un ufficiale superiore chi morse pocu tempu dopu. A mamma, chi l'avia allevatu in a religione cristiana morse quandu u figliolu avia 23 anni. Tandu, Ghjuvanni si n'ando a fa u rimitu nantu a e muntagne. Ci stete sette anni e si ammalo. Vultatu in Antiocca, fu fattu diacunu e po prete.
L'annu 398, l'imperatrice Eudossia u fece vene in Custantinopuli per sustitui u patriarca chi venia di more. Fu assai severu pe u so cleru chi avia poca moralita.
L'anu cugnumatu Crisostomu, chi vole di Bocca d'Oru per via di a so eloquenza. He u piu grande predicadore di a Chjesa d'Oriente. Da ogni locu, venianu a stallu a sente. Dinunziava i scandali di a Corte imperiale e di i ricchi, e pigliava a pretesa di i poveri secondu e regule di u Vangellu.
Eudossia, chi un l'intendia cusi, fece vene u patriarca di Alessandria per ghjudicallu. Quellu aduni un cunciliu chi u cundanno a spatriassi. Stete quattru anni in Turchia e po i suldati ghjunsenu a pigliallu per purtallu in l'alte muntagne mezu a i barbari. Morse per istrada. Avia 58 anni.
Di San Ghjuvanni Crisostomu, restanu 600 discorsi e prediche, veri capi d'opera chi parenu scritti a i ghjorni d'oghje.
Etimolugia, casate e nomi: Cf u 27 dicembre.
Paesi e cita: Roma (27 ghjennaghju), Parigi (18 sittembre), Grecia (13 nuvembre).
[1]