U
9 di settembre
he u 252esimu ghjornu (u 253esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
- 214
-
Aureliano
,
imperatore
rumanu
(†
275
)
- 1578
-
Ferdinando II
,
imperatore
di u
Sacru Rumanu Imperu
- 1585
-
Cardinale Armand-Jean du Plessis, duca di Richelieu
,
omu di statu
francese
(†
1642
)
- 1737
-
Luigi Galvani
, fisiulogu ed anatomistu
talianu
(†
1798
)
- 1754
-
William Bligh
, ufficiale di a marina
britannica
(†
1817
)
- 1755
-
Benjamin Bourne
,
puliticante
(†
1808
)
- 1820
-
Giacomo Zanella
,
poeta
talianu
(†
1889
)
- 1824
-
Anton Bruckner
,
musicante
austriacu
(†
1896
)
- 1828
-
Lev Nikolaevic Tolstoj
,
scrittore
russiu
(†
1910
)
- 1849
-
Lucy Rider Meyer
,
medicu
, educatrice
- 1855
-
Antony Lucich-Lucas
inventore
croatu
-
americanu
(†
1921
)
- 1857
-
Pompeo Mariani
,
pittore
talianu
- 1868
-
Mary Hunter Austin
,
scrittrice
- 1873
-
Max Reinhardt
,
attore
tedescu
(†
1943
)
- 1878
-
Adelaide Crapsey
,
poetessa
- 1887
-
Alf Landon
,
puliticante
americanu
(†
1987
)
- 1894
-
Arthur Freed
,
cantadore
e
produttore cinematograficu
(†
1973
)
- 1899
-
Billy Rose
,
compositore
(†
1966
)
- 1903
-
Phyllis Whitney
,
scrittore
- 1905
-
Joseph Levine
,
produttore cinematograficu
- 1908
-
Cesare Pavese
,
scrittore
(†
1950
)
- 1911
-
John Gorton
, diciennuvesimu
Primu Ministru
d'
Australia
(†
2002
)
- 1918
-
Oscar Luigi Scalfaro
, IX
Presidente
di a
Republica Taliana
- 1923
-
Daniel Carleton Gajdusek
,
virulogu
,
Premiu Nobel
per a
medicina
1976
- 1923
-
Cliff Robertson
,
attore
,
Premiu Oscar
- 1924
-
Jane Greer
,
attrice
- 1935
-
Chaim Topol
,
attore
israelianu
- 1946
-
Billy Preston
,
musicante
- 1949
-
Joe Theismann
, ghjucadore di football
americanu
e commentatore
sportivu
- 1951
- 1952
-
David A. Stewart
,
musicante
(
Eurythmics
)
- 1953
-
Giovanni Lindo Ferretti
,
musicante
e
scrittore
talianu
- 1960
-
Hugh Grant
,
attore
inglese
- 1966
-
Adam Sandler
attore
comicu
americanu
- 1970
-
Macy Gray
,
cantadore
U Beatu
Alanu
. A Beata
Seraffina
.
Alanu
he natu in Brettagna versu l'annu 1428. Era un frate di San Dumenicu. Ha fattu da prufessore in Parigi e po in Olanda duv'ellu he mortu u 9 sittembre 1475. Predicadore famosu, ha spartu a divuzione di u paternostru in Francia, in Alemagna a in Olanda, creendu a cunfraterna di u Rosariu. In Francia he chjamatu Alain-de-la-Roche e, in Olanda, Van den Clip.
Etimolugia: da un populu indoeutopeu: l'Alani chi, scacciati da i Uni, anu invasu a Gallia in cumpagnia di i Vandali e di u Suevi.
Nomi: Ailean, Alain, Alan, Alano, Alanu, Allan, Allen.
Seraffina
era nata in e Marche taliane, a Urbino, versu l'annu 1432. Si chjamava Sueva Montefeltro e, per via di a mamma, era niputina di u papa Martinu Quintu. A' l'eta di 16 anni, l'avianu maritata cu Alessandro Sforza, duca di Pesaro, un veduvu assai piu vechju che ella. Dopu a qualchi annu di matrimoniu, u duca a vulia rinnega. Pruvo ancu a avvelenalla. A moglia avia 25 anni quand'ellu a fece chjude in u cunventu di Santa Chjara di Pesaro.
He certa chi u maritu di Sueva un era micca un santu, ma avia e so ragioni di falla chjude. Quand'ellu era in guerra, si sapia chi ella frequentava altri omi e, in cumbriccula cu a zia, Vittoria Colonna, e u signoru Malatesta di Rimini, avia almanaccatu di tumballu. I primi tempi ch'ella era in u cunventu, Alessandro Sforza avia messu sbirri armati davanti a a porta per ch'ella un scappi e avia pruvatu a falla parla, ma ella un apria a bocca mancu per tazzalla.
Dopu a vinti mesi, Sueva si he cunvertita e si he fatta sora, pigliendu u nome di Seraffina. Stete chjusa vinti anni, preghendu e fendu penitenza. He morta a l'eta di 46 anni. Da tre anni, l'avianu eletta abbatessa.
A cita di Pesaro, ne fece a so santa patrona e prutettrice. In u 1754, iu papa Benedettu XIV l'ha beatificata.
Etimolugia: da l'ebreu "saraph" (serpu brusgente).
Casate: Serafini.
Nomi: Fina, Fine, Seraffina, Seraffinu, Serafina, Serafino, Seraph, Seraphia, Seraphin, Seraphina, Seraphine, Seraphino, Seraphita.
[1]