Gustave Flaubert
(n.
,
Rouen
,
Fran?a
? d.
,
Croisset
?(
d
)
,
Canteleu
,
Haute-Normandie
,
Fran?a
) a fost un romancier ?i dramaturg francez, cunoscut mai ales datorit? romanului
Madame Bovary (
Doamna Bovary
)
oper? capital? pentru literatura secolului al XIX-lea.
Gustave Flaubert se na?te pe
12 decembrie
1821
la
Rouen
, la spitalul unde tat?l lui era
chirurg
. Acesta,
Achille-Cleophas Flaubert
, fiu de veterinar din
Nogent-sur-Seine
, a f?cut studii str?lucite de medicin? la
Paris
?i a fost numit mai intai asistent-chirurg, apoi chirurg-?ef la spitalul mai sus amintit, unde i?i avea, de altfel, ?i domiciliul. Energic, perseverent, cu un ascu?it sim? al datoriei, celebru ca practician, el a format o ?coal? de tineri chirurgi, care i-au purtat venera?ie ?i recuno?tin??. In 1854 a fost invinuit de
ateism
, dar achitat, recunoscandu-i-se mai inainte de toate valoarea excep?ional? de om ?i medic. Tr?s?turi ale tat?lui lui Flaubert se recunosc in portretul doctorului Lariviere din "Doamna Bovary".
Mama scriitorului,
Anne-Justine-Caroline Fleuriot
, de origine pur
normand?
, fiic? de medic, orfan? de timpuriu, a imbr??i?at de la inceput concep?iile so?ului ei ?i a r?mas toat? fiin?a cea mai apropiat? de Gustave.
Achille Flaubert
, fratele mai varstnic cu nou? ani al lui Gustave, l-a urmat in carier? pe tat?l s?u, dar nu s-a ridicat la in?l?imea acestuia. Rela?iile dintre cei doi fra?i au fost destul de reci.
Caroline Flaubert
, sora mult indr?git? de Gustave, mai tan?r? decat el cu trei ani, s-a m?ritat in 1845 cu
Emile Homard
; moartea ei, survenit? la na?terea unei feti?e, care va fi crescut? de Gustave ?i de doamna Flaubert, a fost una dintre cele mai adanci dureri incercate de scriitor.
Atmosfera sumbr? a spitalului unde i?i petrece copil?ria, nelini?tile tat?lui h?r?uit de responsabilitate ?i doborat de trud?, disec?iile la care asist? mai mult in secret, toate acestea i?i vor spune cuvantul in cristalizarea unui caracter inclinat spre pesimism ?i melancolie, dar vor imprima duritate, migal? ?i exactitate viitoarei munci scriitorice?ti.
In luna februarie 1832 Gustave intr? ca extern la liceul din
Rouen
, c?ruia ii p?streaz? o trist? amintire pentru o anume educa?ie
romantic?
, desuet?, care impingea mul?i elevi la viciu ?i adesea la sinucidere. Suprainc?rcarea volumului de materii predate, inv??area mecanic? il dezgust? pe adolescent, care reface tr?irile de atunci in pateticile pagini ale "
Memoriilor unui nebun
": "
M? mai v?d a?ezat, pe b?ncile clasei, absorbit in visele mele de viitor[...] in timp ce pedagogul radea de versurile mele latine?ti, iar colegii m? priveau batjocoritor
". Cite?te cu pasiune pe
Byron
,
Goethe
,
Shakespeare
,
Cervantes
. In 1836 scrie primele povestiri: "
Un parfum de mirosit
", "
Cium? la Floren?a
", "
Turbare ?i neputin??
", istorii de cert? influen??
byronian?
, de factur? pesimist?.
Flaubert o cunoa?te la
Trouville
pe
Elisa Schelesinger
, so?ia (nelegitim? mult timp) a unui afacerist, in varst? de 26 de ani, femeie de o cinste ?i de o puritate irepro?abil?, care r?mane toat? via?a marea pasiune a scriitorului; episodul intalnirii este povestit am?nun?it in "
Memoriile unui nebun
", unde tan?ra doamn? se nume?te Marie; ea va deveni modelul lui Marie in "
Educa?ia sentimental?
".
"
Memoriile unui nebun
", roman terminat in 1838, este un jurnal al crizei sentimentale pe care o traverseaz? un adolescent exaltat; este vizibil? influen?a "
Confesiunilor
" lui
J. J. Rousseau
, a "
Confesiunii unui copil al secolului
" a lui
A. de Musset
(ap?rut? chiar in acela?i an), iar ecourile ei se vor r?sfrange tardiv in "
Confesiunea lui Claude
", primul roman a lui
Emile Zola
.
In 1837 scrie povestiri fantastice ("
Vis de infern
", "
Quidquid volueris
"), romanul "
Pasiune ?i virtute
", in care se schi?eaz? portretul doamnei Bovary, iar in 30 martie, apare in revista "
Colibri
" povestirea "
O lec?ie de istorie natural?
", care aduce un ton nou, satiric, antiburghez, caracteristic intregii crea?ii realiste flaubertiene.
- 1857
:
Doamna Bovary
("Madame Bovary"), oper? capital? pentru literatura secolului al XIX-lea;
- 1862
:
Salammbo
, roman ce evoc? un episod din istoria
Cartaginei
;
- 1870
:
Educa?ia sentimental?
("L'Education sentimentale"), roman ce dezbate tema iluziilor pierdute in via??;
- 1874
:
Ispitirea Sfantului Anton
("La Tentation de Saint Antoine"), caracterizat printr-un realism halucinatoriu;
- 1881
:
Bouvard ?i Pecuchet
("Bouvard et Pecuchet"), roman neterminat, ap?rut postum,
satir?
la adresa stupidit??ii umane.
- ^
a
b
c
d
?Gustave Flaubert”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
http://cths.fr/an/savant.php?id=195
, accesat in
- ^
https://www.amis-flaubert-maupassant.fr/article-bulletins/055_030/
- ^
a
b
c
d
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
a
b
c
d
Gustave Flaubert
(in englez?),
RKDartists
- ^
a
b
c
d
Gustave Flaubert
, SNAC
, accesat in
- ^
?Gustave Flaubert”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Флобер Гюстав
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
a
b
Archivio Storico Ricordi
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]
- Dan?i?, Gabriela -
Scriitori str?ini
, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1981
- Ventura, R?zvan -
Gustave Flaubert - Miracolul absen?ei,
Tracus Arte, Bucure?ti, 2014