Mihail Sergheevici Gorbaciov Михаи?л Серге?евич Горбачёв
Mihail Gorbaciov in 1986
Date personale
Porecl?	Gorby
N?scut	2 martie 1931 [1] [2] [3] [4] Privolnoe ?( d ) , RSFS Rus? , URSS
Decedat	30 august 2022 (91 de ani) [5] [6] Moscova , Rusia [7]
Inmormantat	Cimitirul Novodevici [*] ​ [8]
Cauza decesului	cauze naturale [9] ( insuficien?? renal? )
P?rin?i	Serghei Andreevici Gorbaciiov [*] [[ Serghei Andreevici Gorbaciiov (Father of Mikhail Gorbachev)|​]] Maria Gorbacheva [*] [[ Maria Gorbacheva (Mother of Mikhail Gorbachev)|​]]
C?s?torit cu	Raisa Gorbaciova (1953?1999; decesul ei)
Num?r de copii	1
Copii	Irina Mihailovna Virganskaia
Cet??enie	Rusia ( 26 decembrie 1991 ? 30 august 2022 ) Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ( 2 martie 1931 ? 26 decembrie 1991 )
Religie	Ateu ; vezi afilierea religioas?
Ocupa?ie	politician jurist ecologist economist avocat
Limbi vorbite	limba rus? [10]
Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
In func?ie 11 martie 1985  –  25 decembrie 1991
Precedat de	Constantin Cernenko
Premii	Premiul Nobel pentru Pace ( 1990 ) Comandor al Ordinului Artelor ?i Literelor [*] ​ ( 29 septembrie 1997 ) cet??ean de onoare al ora?ului Berlin [*] ​ ( 9 noiembrie 1992 ) Ordinul de Onoare ( 28 februarie 2001 ) Ordinul Revolu?ia din Octombrie [*] ​ ( 22 februarie 1978 ) Ordinul Leul Alb [*] ​ Ordinul Insigna de Onoare ( 22 martie 1966 ) Princess of Asturias Award for International Cooperation [*] [[ Princess of Asturias Award for International Cooperation (award)|​]] ( 1989 ) Medalia Philadelphia pentru Libertate [*] ​ ...mai multe...
Partid politic	Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Ideologie	Marxism-leninism social-democra?ie
Alma mater	Universitatea de stat din Moscova
Profesie	Jurist
Semn?tur?
Prezen?? online
site web oficial cont Twitter
Modific? date / text

Mihail Sergheevici Gorbaciov ^{? pronun?ie ?} (in limba rus? : Михаи?л Серге?евич Горбачёв , n. 2 martie 1931 , Privolnoe ^{?( d )} , RSFS Rus? , URSS  ? d. 30 august 2022 , Moscova , Rusia ) a fost conduc?torul Uniunii Sovietice din 1985 pan? in 1991. Incerc?rile sale de reform? au dus la incheierea r?zboiului rece , la incetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ?i la pr?bu?irea Uniunii Sovietice . A primit Premiul Nobel pentru Pace in 1990 .

Tinere?ea [ modificare | modificare surs? ]

Mihail Gorbaciov s-a n?scut intr-o familie ??r?neasc? in satul Privolnoe de lang? Stavropol , ca fiu al lui Serghei ?i al Maria. ^[11] A avut o copil?rie grea in timpurile in care in fruntea ??rii s-a aflat Stalin . Bunicii s?i fuseser? deporta?i pentru vina de a fi fost culaci . In timpul celui de- Al Doilea R?zboi Mondial , a tr?it vremurile grele ale ocupa?iei germane, dup? ce, pe 2 august 1942 , armatele naziste au cucerit Stavropolul . De?i germanii au fost alunga?i in februarie 1943, ocupa?ia a in?sprit via?a comunit??ii rurale in care tr?ia tan?rul Gorbaciov ?i i-a l?sat acestuia amintiri de ne?ters. ^[11] Din 1946 pan? in 1950, Gorbaciov a lucrat ca ajutor de mecanizator in diferite ferme agricole din regiune sa. ^[11] Mai tarziu avea s? m?rturiseasc? c? munca ??ranilor in acea vreme era "foarte grea", in principal datorit? cotelor in produse ?i taxelor pe loturile in folosin?? cerute de autorit??i. In plus, cum ??ranilor nu li se eliberau acte de identitate, singura ?ans? a locuitorilor de la sate s? p?r?seasc? munca p?mantului era inscrierea pe listele "orgnabor" ? recrutarea de personal pentru proiectele de investi?ii industriale. Aceast? situa?ie l-a f?cut pe Gorbaciov s? se intrebe: "care era diferen?a dintre aceast? via?? ?i iob?gie?" ^[12] .

Cariera politic? [ modificare | modificare surs? ]

In ciuda originii modeste ?i a greut??ilor din tinere?e, Gorbaciov a fost un elev frunta? in timpul ?colii, ar?tand un interes special pentru istorie ?i matematic?. Dup? absolvirea cursurilor ?colii din sat, Gorbaciov ?i-a ajutat tat?l la strangerea recoltei din acel an, o recolt? record pentru colhoz . Pentru munca depus?, a fost recompensat cu Ordinul Steagul Ro?u pentru Munc? la varsta de numai 16 ani, un lucru destul de neobi?nuit pentru cineva a?a de tan?r. Tocmai acest ordin i-a deschis calea c?tre admiterea la cursurile Universit??ii din Moscova (1950). ^[11] Gorbaciov nu avea inten?ia s? inceap? o carier? juridic?, specializarea aceasta nefiind decat o treapt? necesar? pentru a accede la func?ii importante in Partidul Comunist al Uniunii Sovietice . A devenit membru-candidat al Partidului in acela?i an. ^[11] In perioada in care a locuit in Moscova a cunoscut-o pe viitoarea sa so?ie, Raisa Maximovna Titarenko . ^[11] Cei doi s-au c?s?torit pe 25 septembrie 1953, dup? care cuplul s-a mutat in regiunea Stavropol din sudul Rusiei. Dup? ce a absolvit cursurile universitare, Gorbaciov a intrat in munca de partid. ^[11] Dup? absolvire, a lucrat o scurt? perioad? de timp in procuratur?, dup? care s-a transferat in Komsomol . A fost prim secretar al organiza?iei or??ene?ti Stavropol din septembrie 1956, dup? care a fost mutat la comitetul regional al Komsomolului, unde a lucrat ca adjunct al primului secretar din aprilie 1958 ?i ca prim-secretar din martie 1961. ^[11] Pe 6 ianuarie 1957 avea s? se nasc? primul copil al cuplului, Irina. ^[12]

A fost delegat la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din octombrie 1961, in timpul c?ruia Nikita Hru?ciov a anun?at planul s?u de propulsare a ??rii in comunism intr-o perioad? de 20 de ani ?i de dep??ire din punct de vedere economic a Statelor Unite. Gorbaciov a fost promovat in func?ia de ?ef al departamentului agricol din kraina Stavropol in 1963. ^[11] In 1966, la varsta de 35 de ani, el a absolvit ?i cursurile la forma de inv???mant f?r? frecven?? a Institutului agricol, cu specializarea agronom-economist. ^[11] Cariera sa a avut o evolu?ie ascendent?. In 1970 a fost numit prim-secretar al krainei Stavropol, devenind unul dintre cei mai tineri ?efi regionali de partid din URSS. ^[11] In aceast? perioad? el a contribuit la reorganizarea fermelor colective, imbun?t??irea vie?ii lucr?torilor agricoli, m?rirea loturilor individuale in folosin?? ?i a permis ??ranilor o mai mare libertate in planificarea activit??ilor. ^[11] Datorit? eficien?ei ar?tate in munc?, el a fost promovat ca membru CC al PC al URSS in mai 1971. In 1972 a condus o delega?ie sovietic? in vizit? in Belgia ^[11] , iar numai doi ani mai tarziu era deputat in Sovietul Suprem ?i pre?edinte al "Comitetului pentru problemele tineretului". A devenit membru al "Secretariatului pentru agricultur? a CC al PCUS" in 1978, inlocuindu-l pe sprijinitorul s?u, Fiodor Kulakov, decedat in urma unui infarct. ^{[11] [12]}

In 1979, Gorbaciov a fost promovat in Politburo , (mai intai ca membru supleant, devenind membru plin un an mai tarziu). Aici a devenit protejatul lui Iuri Andropov , ?eful KGB -ului, originar ?i el din Stavropol . In timpul scurt in care protectorul s?u a fost la carma Uniunii Sovietice, Gorbaciov a fost promovat in func?ia de secretar al partidului pentru problemele de cadre. Colaborand cu Andropov, Gorbaciov a schimbat peste 20% din membrii e?aloanelor superioare de conducere la nivel ministerial ?i regional. In aceast? perioad? au ajuns in importante func?ii de conducere Grigori Romanov , Nicolai Rijkov ?i Egor Ligaciov , ultimii doi fiind mai tarziu printre cei mai apropia?i colaboratori ai lui Gorbaciov. A fost de asemenea un apropiat al lui Constantin Cernenko , succesorul lui Andropov, lucrand ca secretar adjunct. ^[13]

Pozi?iile pe care le-a ocupat in organele superioare de conducere ale partidului i-au creat lui Gorbaciov noi posibilit??i de c?l?torie in str?in?tate. Aceste c?l?torii aveau s?-i schimbe in mod profund viziunile politice ?i sociale ale viitorului lider al URSS-ului. In 1975, el a condus o delega?ie sovietic? in vizit? in Germania Occidental? , iar in 1983 a condus o alt? delega?ie in vizit? in Canada , unde s-a intalnit cu primul-ministru Pierre Trudeau ?i cu membrii Camerei Comunelor ?i ai Senatului canadian. In 1984 a c?l?torit in Regatul Unit , unde s-a intalnit cu primul-ministru Margaret Thatcher .

Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice [ modificare | modificare surs? ]

Dup? moartea lui Constantin Cerneko, Mihail Gorbaciov, atunci in varst? de 54 de ani, a fost ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 11 martie 1985 . El a devenit primul lider al partidului n?scut dup? victoria revolu?iei bol?evice .

Fiind conduc?torul partidului ?i conduc?torul de facto al ??rii, Gorbaciov a incercat s? reformeze partidul osificat ?i economia aflat? in recesiune prin introducerea glasnostului ("transparen?ei"), perestroic?i ("reconstruc?iei") ?i uskorenie ("acceler?rii" dezvolt?rii economice), politici lansate oficial la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist din februarie 1986.

Reformele interne [ modificare | modificare surs? ]

Gorbaciov a introdus in cadrul a?a-numitului program perestroika reforme economice, despre care credea c? vor ridica nivelul de trai al popula?iei ?i productivitatea muncii. In acele vremuri, numeroase dintre reformele sale au fost considerate radicale de c?tre birocra?ii conservatori ai partidului .

1985 [ modificare | modificare surs? ]

In 1985, Gorbaciov a declarat c? sistemul economic sovietic era osificat ?i c? reorganizarea lui era imediat necesar?. La inceput, reformele lui au fost cunoscute ca " uskorenie " (accelerare), dar, mai apoi, termenul " perestroika " (reconstruc?ie) a devenit mult mai popular.

Gorbaciov nu se afla pe un teren virgin. De?i epoca lui Brejnev era considerat? in general ca una a stagn?rii economice, se desf??uraser? o serie de experimente economice, in particular in intreprinderile mixte cu companiile str?ine. O serie de idei reformiste fuseser? discutate in cercurile managerilor sociali?ti cu idei novatoare, care folosiser? facilit??ile oferite de Komsomol ca pe un forum de discu?ii. A?a-numita "genera?ie Komsomol" avea s? se dovedeasc? cea mai receptiv? la ini?iativele gorbacioviste ?i rezervorul de cadre pentru viitoarea clas? a afaceri?tilor postsovietici, lucru valabil in special in statele baltice .

Dup? ce a devenit Secretar General, Gorbaciov a propus un program de reforme, care a fost adoptat de Plenara CC al PCUS din aprilie. ^[12] . Intr-un discurs ?inut in mai la Leningrad , Gorbaciov ?i-a ap?rat in mod public programul de reforme. Pentru aplicarea reformelor, Gorbaciov a inceput prin a-l schimba pe ministrul rela?iilor externe Andrei Gromiko cu Eduard ?evardnadze . Andrei Gromiko, numit in deradere in occident "Mr. Niet", fusese timp de 28 de ani ministru al afacerilor externe ?i era considerat un personaj de mod? veche. Robert D. English nota c?, in ciuda lipsei de experien?? diplomatic?, Gorbaciov ?i ?evardnadze imp?rt??eau o viziune comun?, o experien?? comun? in gestionarea problemelor agriculturii, ceea ce insemna c? cei doi nu erau in niciun fel lega?i de complexul militaro-industrial sovietic. ^[14]

Prima reform? important? introdus? de Gorbaciov a fost a?a-numita "reform? a alcoolului" , conceput? s? lupte impotriva alcoolismului r?spandit la scar? na?ional? in Uniunea Sovietic? . Pre?urile la vodc? , vin ?i bere au crescut in mod semnificativ, iar vanz?rile au fost limitate. Cei care erau g?si?i be?i la munc? sau in zonele publice erau judeca?i ?i condamna?i. Consumul b?uturilor alcoolice in trenurile de curs? lung? sau in zonele publice a fost interzis. Mai multe podgorii faimoase au fost distruse. Scenele in care se consumau b?uturi alcoolice au fost cenzurate din filme. Aceast? campanie nu a avut o influen?? important? asupra reducerii alcoolismului, dar a avut un efect devastator asupra bugetului statului, rezultand o pierdere de aproximativ 100 de miliarde de ruble , prin migrarea produc?iei ?i vanz?rilor de alcool pe pia?a neagr? . Criticii lui Gorbaciov au mers pan? acolo incat au afirmat c? reforma alcoolului a fost cea care a declan?at seria de evenimente care au dus la pr?bu?irea Uniunii Sovietice ?i la serioasele probleme economice cu care avea s? se confrunte nou formata CSI .

1986 [ modificare | modificare surs? ]

Reformele radicale al perestroik?i au fost enun?ate la Congresul al XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din februarie-martie 1986. Mul?i istorici, inclusiv Robert D. English, au remarcat lupta dintre "noii ganditori" ?i conservatori, in timpul c?reia ultimii au blocat in mod deliberat procesul schimb?rii. Un exemplu a fost ?irul de evenimente care a urmat dup? dezastrul de la Cernobil . Dup? cum afirm? English, Gorbaciov ?i alia?ii lui au fost "dezinforma?i de complexul militaro-industrial" ?i au fost "tr?da?i de conservatori", care au blocat informa?iile despre incident ?i de aceea f?cand s? se intarzie orice r?spuns oficial. ^[14] . Jack F. Matlock Jr. a afirmat c? Gorbaciov a cerut autorit??ilor s? dea "toate informa?iile", dar "birocra?ia sovietic? a blocat fluxul informativ." ^[15] . Evenimentul tragic de la Cernobil ?i reac?ia intarziat? a autorit??ilor sovietice au atras iritarea comunit??ii interna?ionale ?i mul?i str?ini l-au f?cut responsabil pe Gorbaciov. In ciuda acestora, English a sugerat c? ar fi existat ?i un "rezultat pozitiv" al dezastrului de la Cernobil , datorit? faptului c? Gorbaciov ?i colaboratorii s?i reformi?ti au primit un impuls puternic pentru reformele privitoare la politica intern? ?i extern?. ^[14]

Schimb?rile din URSS au continuat in pas alert. Intr-un discurs exploziv ?inut la Plenara CC al PC Armenesc, tan?rul secretar de partid al regiunii Hrazdan, Hayk Kotanjian, a criticat corup?ia de propor?ii de la nivelul e?aloanelor superioare ale partidului, inclusiv la nivelul primului secretar al Partidului Comunist al RSS Armeneasc? , Karen Demirchian, ?i a cerut demisia acestuia din urm?. In mod simbolic, omul de ?tiin?? sovietic, laureat al Premiului Nobel, Andrei Saharov , care fusese exilat timp de ?ase ani in ora?ul inchis Gorki , a fost invitat de Gorbaciov s? se reintoarc? la Moscova. Dar, in acela?i timp, au ap?rut semnele problemelor na?ionaliste care aveau s? zdruncine ultimii ani de existen?? a URSS-ului. In Kazahstan au avut loc r?scoale, dup? ce Dinmuhamed Kunaev a fost inlocuit din func?ia de prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Kazah? .

1987 [ modificare | modificare surs? ]

Plenara CC al PC al URSS din ianuarie 1987 este considerat? ca fiind inceputul maturit??ii procesului de reforme al lui Gorbaciov, acela fiind momentul in care s-au propus alegerile cu mai mul?i candida?i, numirea a nemembrilor de partid in func?ii guvernamentale ?i adancirea reformei economice prin dezvoltarea sistemului cooperatist in economie.

In acest an, luna mai se va dovedi o lun? a crizelor de tot felul. Intr-un incident incredibil, tan?rul german Mathias Rust a reu?it s? aterizeze cu un avion u?or lang? Pia?a Ro?ie din Moscova , f?r? a fi detectat de ap?rarea antiaerian?. A fost o lovitur? dur? dat? armatei, iar Gorbaciov a trecut la schimb?ri masive de personal, incepand cu cele mai inalte e?aloane de comand?. Dmitri Iazov a fost numit ministru al ap?r?rii. ^[12]

Reformele economice au ocupat tot restul anului 1987, iar o nou? lege care d?dea mult mai mult? independen?? intreprinderilor a fost votat? in iunie. Gorbaciov a publicat in noiembrie cartea Perestroika: nou? gandire pentru ?ara noastr? ?i pentru lume , in care i?i prezenta pe larg ideile de reform?. In acela?i timp, rela?iile incordate dintre Gorbaciov ?i Boris El?in au atins noi culmi. Dup? ce El?in l-a criticat pe Gorbaciov la plenara partidului din octombrie, primul a fost inlocuit din func?ia de prim-secretar de partid al Moscovei. Influen?a lui El?in a sc?zut numai temporar. ^[12]

1988 [ modificare | modificare surs? ]

1988 a fost anul in care Gorbaciov avea s? introduc? glasnostul ^[16] , prin care erau acordate noi libert??i cet??enilor sovietici, printre care o mai mare libertate a cuvantului. Acest fapt a fost o schimbare radical?, de timp ce cenzura guvernamental? fusese pan? atunci o caracteristic? principal? a sistemului sovietic. Controlul asupra presei a sc?zut, iar mii de prizonieri politici ?i diziden?i au fost elibera?i. Scopul lui Gorbaciov a fost ca, prin promovarea glasnostului, s? exercite presiuni asupra conservatorilor din CC al PCUS, care se opuneau activ reformelor politice ?i economice. De asemenea, Gorbaciov spera ca masele largi ale popula?iei sovietice s? participe la dezbaterile publice pe tema reformelor ?i s? sprijine ini?iativele novatoare. In acela?i timp, Gorbaciov s-a expus pe sine ?i ?i-a expus reformele criticilor publice, un exemplu fiind scrisoarea lui Nina Andreevna din num?rul din martie al ziarului politic Sove?kaia Rossia ^[12] .

Legea cooperativelor intrat? in vigoare in mai 1988 a fost poate cea mai radical? reform? economic? de la inceputul erei Gorbaciov. Pentru prima dat? de la NEP -ul lui Lenin , lege sovietic? permitea dreptul privat de posesiune a afacerilor in sectoarele serviciilor, manufacturier ?i comer?ului extern. La inceput, legea prevedea impozite foarte mari ?i restric?ii in ceea ce prive?te personalul, dar toate acestea au fost mai apoi revizuite, pentru a nu descuraja activitatea in sectorul privat. Ca urmare a prevederilor legii, restaurantele, magazinele ?i meseria?ii organiza?i in cooperative au devenit participan?i egali la scena politic? sovietic?. Trebuie remarcat c? anumite republici sovietice au ignorat in mod voit orice restric?ie prev?zut? de legea cooperativelor. In Estonia , autorit??ile au permis cooperativelor s? asigure aprovizionarea vizitatorilor str?ini ?i au luat ini?iativa infiin??rii de intreprinderi mixte cu companiile str?ine. Marile intreprinderi unionale au inceput s? fie restructurate. Aeroflot , de exemplu, a fost divizat in mai multe intreprinderi independente, dintre care unele au devenit nucleele viitoarelor linii aeriene independente. Noile organiza?ii economice au fost incurajate s? caute investitori str?ini.

In iunie 1988, la a XIX-a Conferin?? a Partidului, Gorbaciov a lansat reforme radicale, care s? reduc? controlul partidului asupra aparatului guvernamental. El a propus un nou executiv, de forma sistemului preziden?ial, ca ?i un nou element legislativ ? Congresul Sovietelor . ^[12]

1989 [ modificare | modificare surs? ]

Alegerile pentru Congresul Sovietelor au fost ?inute in toate republicile unionale in martie ?i aprilie 1989. Pe 15 martie 1990 , a fost ales ?i primul Pre?edinte executiv al URSS in persoana lui Mihail Gorbaciov. ^[12] Cu 59% din voturile deputa?ilor, Gorbaciov a fost ales, e adev?rat, fiind candidat unic.

Congresul s-a intrunit pentru prima oar? pe 25 mai. Prima lor sarcin? a fost alegerea deputa?ilor care aveau s?-i reprezinte in Sovietul Suprem . De la inceput, Congresul i-a f?cut numeroase greut??i lui Gorbaciov. Sesiunile Congresului erau televizate in direct, f?candu-se publice toate criticile la adresa Pre?edintelui, dar permi?and ?i expunerea dorin?elor pentru reforme ?i mai profunde. La alegeri, candida?ii comuni?ti fuseser? clar infran?i. In plus, Boris El?in fusese ales intr-o circumscrip?ie electoral? din Moscova ?i s-a reintors in fruntea mi?c?rilor politice critice la adresa lui Gorbaciov. ^[12]

Anul 1989 a fost unul al problemele na?ionaliste in URSS ?i al pr?bu?irii regimurilor comuniste in blocul r?s?ritean . In ciuda faptului c? se ajunsese la un nivel al destinderii interna?ionale nemaiintalnite pan? atunci, (Uniunea Sovietic? se retr?sese din Afganistan in ianuarie, iar discu?iile dintre Gorbaciov ?i George H. W. Bush continuau), stadiul reformelor interne era prea pu?in schimbat, datorit? divergen?elor in cre?tere dintre reformi?ti, care criticau ritmul sc?zut al reformelor, ?i conservatori, care criticau propor?iile acestora. Gorbaciov incerca s? g?seasc? pozi?ia de mijloc intre cele dou? tabere, nereu?ind decat s? se aleag? cu ?i mai multe critici din ambele p?r?i. ^[12] Din acest moment, evolu?ia faptelor s-a indep?rtat de pe f?ga?ul reformelor de orice fel ?i s-a indreptat c?tre o evolu?ie de nest?panit a problemelor na?ionale, ceea ce va duce la dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Pr?bu?irea Uniunii Sovietice [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce ini?iativele gorbacioviste vizau int?rirea libert??ii ?i democra?iei in Uniunea Sovietic? ?i in randurile alia?ilor din blocul r?s?ritean , politica economic? a guvernului s?u a dus treptat ?ara c?tre colaps. Pe la sfar?itul deceniului al nou?lea , au ap?rut crize ale aprovizion?rii principalelor produse alimentare, ( carne , zah?r , ?.a.), ceea ce a condus la reintroducerea sistemului cartelelor, abandonat in URSS dup? incheierea celui de-al doilea r?zboi mondial.

Fa?? de anul 1985, deficitul bugetar a crescut, (in conformitate cu cifrele oficiale), de la 0 la 109 miliarde de ruble, stocurile de aur au sc?zut de la 2.000 la 200 de tone, iar datoria extern? a crescut de la 0 la 120 miliarde de dolari.

Mai mult chiar, democratizarea URSS-ului ?i a alia?ilor din blocul r?s?ritean a dus la definitiva subminare a puterii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ?i chiar a pozi?iei lui Gorbaciov. Relaxarea cenzurii ?i incercarea de deschidere politic? au avut efectul secundar nea?teptat al redeschiderii conflictelor na?ionale, nerezolvate mult prea mult? vreme, dar ?i a rede?tept?rii atitudinilor antiruse in toate republicile unionale. Cererile pentru un mai mare grad de independen?? au devenit mult mai puternice, in special in ??rile baltice ? Estonia , Letonia ?i Lituania ? care fuseser? anexate de URSS in vremea lui Stalin ( 1940 ). Sentimentele na?ionaliste au inceput s? se manifeste cu tot mai mult? putere in Georgia , Ucraina , Armenia ?i Azerbaidjan . Gorbaciov dezl?n?uise for?e pe care nu le mai putea st?pani ?i care, in cele din urm?, aveau s? duc? la dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Cre?terea na?ionalismului in republicile sovietice, 1986 ? 1990 [ modificare | modificare surs? ]

In decembrie 1986, primele semne ale cre?terii na?ionalismului, care avea s? tulbure ultimii ani de existen?? ai URSS-ului, au ap?rut in timpul revoltelor populare din Alma Ata ?i din alte zone ale Kazahstanului , dup? demiterea primului secretar al partidului comunist local, Dinmuhamed Kunaev . In Rusia, na?ionalismul ?i-a f?cut sim?it? prezen?a pentru prima dat? in mai 1987, cand 600 de membri ai mi?c?rii Pamiat (Memorie), au demonstrat in Moscova. Aceast? mi?care na?ionalist? a devenit din ce in ce mai legat? de Boris El?in . ^[12]

Glasnostul a gr?bit dezvoltarea problemelor na?ionaliste. In Nagorno-Karabah ? o enclav? majoritar armeneasc? din cadrul RSS Azerbaidjene ? au izbucnit violen?e na?ionaliste, cand armenii din zon? au inceput un val de proteste in perioada februarie-mai impotriva transferului acestei regiuni istorice cre?tine armene?ti c?tre Azerbaidjanul musulman in 1920, dup? decizia arbitrar? a lui Stalin. Armenii protestau ?i impotriva subdezvolt?rii, a condi?iilor de via?a in continu? deteriorare din regiunea Nagorno-Karabah. Azerii au reac?ionat violent ?i au atacat armenii din Sumgait , Azerbaidjan . O solu?ie temporar? a fost impus? de Gorbaciov, dar in scurt? vreme Nagorno-Karabahul a fost lovit de un nou val revolte in iunie-iulie. Pe 7 decembrie, un cutremur extrem de puternic a lovit Armenia. Infrastructura proast? a dus la cre?terea num?rului de victime ? peste 25.000 de oameni. ^[12] Gorbaciov a fost nevoit s?-?i intrerup? c?l?toria in Statele Unite ?i s?-?i amane c?l?toriile planificate in Cuba ?i Regatul Unit . ^[12]

Alegerile pentru Sovietul Suprem, care s-au desf??urat in intreaga uniune in martie ?i aprilie 1989, a avut ca rezultat trimiterea in parlament a numero?i deputa?i independen?i, num?rul comuni?tilor care au reu?it s? ca?tige un mandat fiind sc?zut. Dezbaterile transmise in direct la televiziune au dus la int?rirea pozi?iilor independente. Anul 1989 avea s? fie martorul a numeroase manifest?ri ale na?ionalismului. Incepand din statele baltice in ianuarie, in apropae toate republicile sovietice au fost votate legi care acordau limbilor na?ionale o importan?? de prim rang, care o dep??ea pe cea a limbii ruse . In aprilie, demonstra?iile na?ionaliste de la Tbilisi , Georgia , aveau s? fie in?bu?ite cu violen?? . Alte confrunt?ri violente aveau s? se petreac? in Uzbekistan , unde uzbecii aveau s? se lupte cu turcii meskhetiani in Fergana.

In afar? de aceste violen?e, au avut loc alte trei evenimente majore care aveau s? schimbe fa?a problemei na?ionale in URSS. Pentru inceput, Estonia ?i Lituania ?i-au proclamat suveranitatea in mai, iar in iunie a urmat proclama?ia similar? a Lituaniei. ( Partidul Comunist Lituanian ?i-a proclamat de asemenea independen?a fa?? de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice in decembrie). Aceste declara?ii au pus sus-numitele republici ?i Uniunea Sovietic? intr-o situa?ie clar? de confruntare ?i avea s? devin? un precedent pentru celelalte republici. In iulie, in ajunul anivers?rii semn?rii pactului Molotov-Ribbentrop , a fost in mod oficial recunoscut c? sus-numitul tratat includea prevederi secrete prin care se stabilea anexarea ??rilor baltice de c?tre URSS ?i imp?r?irea Poloniei intre Uniunea Sovietic? ?i Germania Nazist? . Trecutul ru?inos al Uniunii Sovietice, ascuns cu grij? mult? vreme, a ie?it la iveal? ?i a dat un nou imbold mi?c?rilor de independen?? ale balticilor, care puteau acum s? afirme f?r? putin?? de t?gad? c? sunt victimele imperialismului rusesc. In 1989, blocul r?s?ritean s-a pr?bu?it ca un castel din c?r?i de joc, f?r? ca URSS-ul s? intervin? in vreun fel in sus?inerea vechilor regimuri, ceea ce a dat speran?e c? ?i in interiorul Uniunii Gorbaciov va aplica politica de neinterven?ie. ^[12]

Criza unional?, 1990-1991 [ modificare | modificare surs? ]

Anul 1990 a debuta in ianuarie cu noi mi?c?ri na?ionaliste. Azerii s-au r?sculat, fiind nevoie de interven?ia trupelor pentru restabilirea ordinii, moldovenii protestau in favoarea unirii cu Romania , iar demonstra?iile lituanienilor nu au incetat. In aceea?i lun?, parlamentul armenesc a votat in favoarea unei hot?rari care stabilea dreptul s?u de veto in cazul legilor unionale care priveau ?i mica republic? sovietic?. A inceput un r?zboi al legilor intre republici ?i administra?ia central? sovietic?. ^[12]

In acela?i timp, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice , care oricum i?i pierduse mult din puterea de alt?dat?, a pierdut ?i mai mult controlul in ?ar?, odat? cu un nou val de reforme ale sistemului politic. Plenara CC al PCUS din februarie-martie a acceptat alegerile multipartite. Urmarea imediat? a fost aceea c?, la alegerile locale care au urmat, candida?ii independenti?ti au ca?tigat numeroase voturi. Sovietul Suprem a amendat mai apoi Constitu?ia Sovietic? in martie, anuland prevederile articolului 6, care garanta monopolul puterii PC al URSS. Procesul reformelor politice a fost unul de sus in jos, fiind unul care a alimentat na?ionalismul republicilor. La scurt? vreme dup? amendarea constitu?iei, Lituania ?i-a proclamat independen?a ?i l-a ales in func?ia de pre?edinte pe Vytautas Landsbergis .

Pe 15 martie, Gorbaciov a fost ales ca primul ?i singurul pre?edinte al Uniunii Sovietice de Sovietul Suprem , la randul lui alegandu-?i un consiliu preziden?ial format din 15 politicieni. El incerca astfel s?-?i creeze propria lui baz? politic?, separat? de cea a conservatorilor comuni?ti sau a reformatorilor radicali. Noul executiv trebuia s? ghideze ?ara prin h??i?urile reformelor economice, pentru aceasta Sovietul Suprem oferindu-i lui Gorbaciov noi puteri in februarie, spre nemul?umirea reformatorilor. In ciuda aparentei cre?teri a puterii personale, Gorbaciov nu a fost capabil s? opreasc? dezvoltarea mi?c?rilor na?ionaliste. In aprilie au fost date publicit??ii noi adev?ruri stanjenitoare pentru URSS, cand, dup? decenii de negare violent? a adev?rurilor istorice, guvernul a admis c? NKVD -ul se face vinovat de josnicul masacru al ofi?erilor polonezi de la Katyn din timpul celui de- al doilea r?zboi mondial . Pan? atunci, sovieticii declarau c? vina apar?ine exclusiv nazi?tilor. In ceea ce prive?te concuren?a dintre Gorbaciov ?i El?in, cel de-al doilea a cucerit o pozi?ie ?i mai bun?, fiind ales in mai Pre?edinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSFS Ruse , ceea ce l-a f?cut conduc?torul de drept al RSFS Ruse . Parlamentul Rusiei a inmul?it problemele lui Gorbaciov, atunci cand a proclamat intaietatea legilor ruse?ti asupra celor unionale in iunie. ^[12]

Pozi?ia lui Gorbaciov era in continu? schimbare. La Congresul al XXVIII-lea al Partidului Comunist din iulie, Gorbaciov a fost reales secretar general, dar pozi?ia lui era acum complet independet? de guvernul sovietic, iar Politburo nu mai avea nici un rol in conducere ??rii. Gorbaciov a redus in continuare puterea partidului in aceea?i lun?, atunci cand a dat un decret care abolea controlul partidului in mass-media. In acela?i timp, Gorbaciov incerca s? consolideze pozi?ia pre?edintelui, Sovietul Suprem oferindu-i puteri speciale pentru guvernarea prin decrete, necesare pentru ini?ierea planurilor economice pentru trecerea la economia de pia??. In timp ce Sovietul Suprem nu a reu?it s? cad? de acord asupra programului de urmat, Gorbaciov presa pentru reforme politice ? un nou guvern central sovietic ?i un Soviet al federa?ie format din deputa?i din cele 15 republici. Propunerile lui au fost votate in noiembrie. In decembrie, Gorbaciov a primit noi puteri executive din partea Sovietului Suprem, cu argumentul c? aceast? mi?care era necesar? pentru a contracara "for?ele intunecate ale na?ionalismului". Toate aceste mi?c?ri au dus la demisia lui Eduard ?evardnadze , care considera c? fostul s?u aliat se indreapt? c?tre o pozi?ie dictatorial?. Demisia lui ?evardnadze a fost o lovitur? personal? pentru Gorbaciov ?i pentru eforturile lui de reform?. ^[12]

Gorbaciov, in acest timp, pierdea tot mai mult teren in fa?a na?ionali?tilor. In octombrie 1990 a fost fondat partidul na?ionalist rus "Casa noastr? Rusia". In aceea?i lun?, atat Rusia cat ?i Ucraina au proclamat suveranitatea complet? a legilor na?ionale asupra celor unionale. R?zboiul legilor a devenit o lupt? public?, Sovietul Suprem refuzand s? recunoasc? ac?iunile celor dou? republici. Gorbaciov a publicat schi?a noului tratat unional in noiembrie. Noua uniune urma s? se numeasc? Uniunea Republicilor Sovietice Suverane , dar, in anul 1991, toate ac?iunile lui Gorbaciov aveau s? fie dep??ite de ac?iunile centrifuge ale republicilor secesioniste. ^[12]

In ianuarie ?i februarie, tulbur?rile na?ionaliste din statele baltice s-au ridicat la noi niveluri. Pe 10 ianuarie 1991, Gorbaciov a adresat un ultimatum Sovietului Suprem lituanian prin care cerea restaurarea constitu?iei sovietice in ?ar? ?i revocarea legilor considerate neconstitu?ionale de autorit??ile unionale. In memoriile sale, Gorbaciov spune c?, pe 12 ianuarie, el a cerut Sovietului Federa?iei s? adopte m?suri care s? duc? la evitarea v?rs?rii de sange. Printre m?surile aprobate a fost ?i trimiterea de deputa?i unionali la Vilnius pentru g?sirea unor solu?ii. Mai inainte ca aceast? delega?ie s? soseasc? in capitala Lituaniei, responsabilii locali ai KGB -ului ?i for?ele armate au inceput o ac?iune pentru ocuparea turnului televiziunii din Vilnius. Gorbaciov afirm? c? nu exist? dovezi c? el sau alt lider sovietic ar fi aprobat o asemenea ac?iune in for??. Gorbaciov aminte?te de documentele g?site la procuratura RSFS Ruse dup? tentativa de lovitur? de stat din august, in care era men?ionat doar c? "anumite 'autorit??i'" au aprobat ac?iunile in for??. ^[12] In cartea Alfa ? unitatea secret? a KGB-ului se sugereaz? de asememenea c? "opera?iunea KGB-ului coordonat? cu armata" a fost dus? la indeplinire de Grupul Alfa al KGB -ului. ^[17] . Archie Brown, in The Gorbachev Factor , folose?te amintirile a mai mul?i apropia?i ai lui Gorbaciov ?i de asemenea amintirile unor persoane din e?aloanele superioare ale conducerii politice sovietice, care duc la concluzia c? persoane precum generalul Valentin Varennikov , (un membru al comploti?tilor din august), ?i generalul Victor Acialov , (alt pucist din august, mai tarziu conspirator in 1993 impotriva lui El?in), care mai tarziu "erau preg?ti?i s?-l indep?rteze in mod neconstitu?ional pe Gorbaciov din pozi?ia de pre?edinte" au fost cateva luni mai devreme "mai mult decat capabili s? foloseasc? violen?a neautorizat? impotriva na?ionali?tilor separati?ti." ^[18]

Ca urmare a violen?elor neintrerupte, cel pu?in 14 civili au fost uci?i ?i mai mult de 600 au fost r?ni?i din 11 pan? pe 13 ianuarie 1991 in Vilnius . Reac?ia occidental? puternic? ?i ac?iunile for?elor democratice ruse au pus guvernul sovietic intr-o pozi?ie stanjenitoare. Mai mult, au ap?rut noi probleme in Riga , Letonia , pe 20 ?i 21 ianuarie, unde unit??ile OMON au ucis patru persoane in timpul unor demonstra?ii populare. Gorbaciov a r?spuns de aceast? dat? mai bine, condamnand ac?iunile brutale, trimi?and condolean?e familiilor victimelor ?i sugerand c? secesiunea ar fi fost posibil? dac? s-ar urma procedurile prev?zute de constitu?ia sovietic?. In conformitate cu cele spuse de un apropiat al pre?edintelui, ?ahnazarov, Gorbaciov incepuse s? se resemneze in fa?a inevitabilit??ii pierderii statelor baltice , de?i el a incercat toate c?ile politice pentru p?strarea Uniunii intre grani?ele pe care le mo?tenise. Aceasta l-a pus in pozi?ia de nedorit de a fi considerat inamicul conservatorilor. ^[18]

Gorbaciov continua s? creioneze un viitor tratat unional care trebuia s? creeze o federa?ie voluntar? prin democratizarea definitiv? a URSS-ului. Noul tratat era sprijinit puternic de republicile central-asiatice , care aveau nevoie de puterea economic? ?i de pie?ele unionale pentru a putea s? se dezvolte in continuare. Reformi?tii radicali ru?i, a?a cum era Boris El?in , credeau c? o trecere rapid? la economia de pia?? era extrem de necesar? pentru Rusia ?i c? celelalte republici erau o povar?, dezintegrarea uniunii fiind de preferat. In martie s-a ?inut un referendum in leg?tur? cu viitorul uniunii, (in paralel cu referendumul asupra func?iei preziden?iale in Rusia), care a avut ca rezultat un DA al 76,4% dintre participan?i (cu o participare a 80% din popula?ia cu drept de vot). ^[18] Estonia , Letonia , Lituania , Armenia , Georgia ?i Moldova nu au participat la referendum. Dup? aceasta, in aprilie, Gorbaciov s-a intalnit cu ?efii celor 9 republici participante la referendum, au fost de acord cu crearea noii uniuni ?i au dat publicit??ii o declara?ie. Intre timp, Boris El?in a fost ales pre?edinte al Federa?iei Ruse cu 57,3% din voturi, (cu o prezen?? la urne de 74% din popula?ia cu drept de vot). ^[12]

Tentativa de lovitur? de stat din august 1991 [ modificare | modificare surs? ]

In contrast cu pozi?ia ambivalent? a reformatorilor fa?? de noul tratat, apparatcikii conservatori, inc? puternici in partidul comunist ?i in ierarhia armatei, se opuneau cu vehemen?? oric?ror m?suri care ar fi schimbat caracterul ?i integritatea Uniunii Sovietice. In ajunul semn?rii tratatului unional, conservatorii au trecut la atac.

Conservatorii din conducerea sovietic?, autointitulandu-se "Comitetul de Stat de Urgen??", au declan?at o lovitur? de stat pentru a-l indep?rta pe Gorbaciov din fruntea statului ?i pentru a impiedica semnarea noului tratat unional. Pre?edintele Uniunii Sovietice a fost ?inut sub arest la domiciliu in dacea sa din Crimeea intre 19 -21 august. Dup? ce a fost eliberat, la reintoarcerea la Moscova, Gorbaciov ?i-a dat seama c? nu mai controla Uniunea sau Rusia ?i c? era singur in fa?? tot mai puternicului El?in, tocmai cel care, prin hot?rarea sa, ajutase la infrangerea puciului. Gorbaciov a fost nevoit s? elibereze din func?ie pe cei mai mul?i membri ai Politburoului, unii dintre demi?i fiind aresta?i. Printre cei aresta?i s-au num?rat cei din " Banda celor opt " care conduseser? lovitura de stat, printre ei fiind: Vladimir Kriucikov , Dmitri Iazov ?i Ghennadi Ianaev . Boris Pugo ?i Serghei Ahromeev s-au sinucis. In mod paradoxal, cei mai mul?i dintre puci?ti erau indivizi promova?i de Gorbaciov in func?ii de conducere.

Urm?rile tentativei de lovitur? de stat ?i pr?bu?irea Uniunii Sovietice [ modificare | modificare surs? ]

Intre ultimele zile ale tentativei de lovitur? de stat ?i 22 septembrie, Estonia , Letonia , Ucraina , Belarus , Moldova , Kirghizia , Uzbekistan , Tadjikistan ?i Armenia ?i-au proclamat independen?a. In acela?i timp, Boris El?in a ordonat Partidului Comunist al Uniunii Sovietice s?-?i suspende activitatea pe teritoriul Federa?iei Ruse ?i a hot?rat inchiderea cl?dirii Comitetului Central . In mod simbolic, pe cl?direa Kremlinului , a fost arborat steagul Rusiei, al?turi de cel al Uniunii Sovietice. Gorbaciov a demisionat din func?ia de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 24 august ?i a sf?tuit membrii CC al PCUS s? procedeze la autodizolvarea organului de conducere comunist. Gorbaciov mai spera inc? s? salveze Uniunea, dar, pe 5 septembrie, Sovietul Suprem s-a autodizolvat. De?i Gorbaciov ?i reprezentan?ii a opt republici (f?r? Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina ?i statele baltice) au semnat pe 18 octombrie un acord pentru infiin?area unei comunit??i economice, evenimentele care au urmat au distrus orice ?ans? ca aceasta s? devin? realitate. ^[12]

Lovitura final? dat? visurilor lui Gorbaciov a fost rezultatul referendumului din Ucraina, ?inut pe 1 decembrie, in care majoritatea popula?iei s-a pronun?at in favoarea independen?ei. Pre?edin?ii Rusiei, Belarusului ?i Ucrainei s-au intalnit in p?durea Belovej de lang? Minsk pe 8 decembrie 1991 ,au semnat acordul de infiin?are a Comunit??ii Statelor Independente ?i au proclamat incetarea existen?ei URSS-ului. Gorbaciov a fost pus in fa?a unui fapt implinit ?i a fost nevoit s? accepte dizolvarea Uniunii Sovietice. Gorbaciov a demisionat de Cr?ciun din func?ia de pre?edinte, URSS-ul incetand s? existe in mod oficial pe 1 ianuarie 1992. ^[12] .

Gorbaciov a incercat s? men?in? unit partidul comunist, dar s?-l indrepte spre linia politic? social democrat? . Contradic?iile abord?rii gorbacioviste: sl?virea lui Lenin , admira?ia pentru modelul social suedez ?i inc?p??anarea de a men?ine ??rile baltice in uniune cu ajutorul for?ei militare, au dus la e?ecul oric?ror ini?iative de reform?. Dup? scoaterea in afara legii a partidului comunist in Rusia, Gorbaciov a r?mas f?r? absolut nicio baz? politic? in afar? de for?ele armate. Chiar ?i militarii l-au p?r?sit pe Gorbaciov, cand au aflat de promisiunile de cre?tere a soldelor f?cute de El?in. Din ochii unui socialist, politica comunist? dezastruoas? a lui Gorbaciov a dus la pr?bu?irea URSS.

Gandirea gorbaciovist? in str?in?tate [ modificare | modificare surs? ]

In contrast cu reformele interne controversate, Gorbaciov era foarte bine v?zut in occident pentru "nou? gandire" in problemele afacerilor externe. Gorbaciov a incercat s? imbun?t??easc? rela?iile ?i comer?ul cu occidentul prin reducerea tensiunilor r?zboiului rece . El a stabilit rela?ii apropiate cu unii dintre liderii occidentali, a?a cum au fost cancelarul german Helmut Kohl , pre?edintele american Ronald Reagan ?i primul-ministru britanic Margaret Thatcher (care a f?cut remarca r?mas? celebr?: "Imi place domnul Gorbaciov ? putem face afaceri impreun?." ^[19]

Gorbaciov a in?eles leg?turile care se stabileau intre reformele interne ?i detensionarea rela?iilor interna?ionale ?i de aceea a extins principiile "noii gandiri" imediat ?i peste grani??. Pe 8 aprilie 1985, el a anun?at suspendarea amplas?rii sistemului de rachete SS-20 in Europa, conceput? ca o mi?care indreptat? in direc?ia rezolv?rii problemei rachetelor cu raz? medie de ac?iune. Mai tarziu, in acela?i an, Gorbaciov a propus ca americanii ?i sovieticii s?-?i reduc? impreun? arsenalele nucleare la jum?tate. In octombrie, el a f?cut prima sa vizit? ca lider al Uniunii Sovietice in str?in?tate, in Fran?a . In noiembrie, in timpul summitului sovieto-american de la Geneva , de?i nu s-au f?cut nici un fel de in?elegeri speciale, Gorbaciov ?i pre?edintele american Ronald Reagan au inchegat o leg?tur? personal? foarte strans? ?i au c?zut de acord asupra unor noi intalniri. ^[12]

In ianuarie 1986, Gorbaciov va face cea mai indr?znea?? mi?care pe arena interna?ional?, atunci cand a propus eliminarea rachetelor cu raz? medie de ac?iune din Europa ?i strategia sa pentru eliminarea tuturor armelor nucleare pan? in anul 2000, (denumit? "Propunerea din ianuarie"). El a ini?iat ?i procesul retragerii trupelor sovietice din Afganistan ?i Mongolia pe 28 iulie. ^[12] Totu?i, mul?i observatori precum Jack F. Matlock Jr., (in ciuda tuturor laudelor aduse lui Gorbaciov), l-au criticat pe pre?edintele sovietic pentru intarzierea prea mare cu care a luat hot?rarea retragerii din r?zboiul afgan , considerand aceast? intarziere ca pe un exemplu al "gandirii vechi", care l-ar fi caracterizat pe liderul de la Kremlin. ^[15]

Pe 11 octombrie 1986 , Gorbaciov ?i Reagan s-au intalnit in Reykjavik , Islanda , pentru a discuta problema reducerii num?rului de rachete cu raz? medie de ac?iune din Europa. Spre uria?a surprindere a consilierilor celor doi lideri, cei doi au c?zut de acord asupra elimin?rii sistemelor de rachete cu raz? medie de ac?iune din Europa ?i asupra limit?rii num?rului total de capete nucleare a fiec?rei p?r?i la 100. In mod incredibil, cei doi au c?zut de acord s? elimine toate armele nucleare in 10 ani din acel moment (1996), in loc de anul 2000, cum propusese ini?ial Gorbaciov. ^[15] Totu?i, aceast? intrunire poate fi privit? ca un e?ec in ac?iunea de eliminare a tuturor armelor nucleare. In?elegerea celor doi avea s? fie incununat? de semnarea tratatului cu privire la rachetele cu raz? medie de ac?iune (a?a-numitul Tratat INF) in 1987. ^[12]

In februarie 1988, Gorbaciov a anun?at inceperea retragerii armatei sovietice din Afganistan. Retragerea a fost incheiat? in anul urm?tor, de?i r?zboiul civil a mai continuat intre for?ele loiale lui Mohammad Najibullah ?i mujahedini . In timpul conflictului afgan dintre anii 1979 ?i 1989, se estimeaz? c? peste 15.000 de solda?i sovietici ?i-au pierdut via?a.

De asemenea, in cursul anului 1988, Gorbaciov anun?a c? Uniunea Sovietic? va abandona doctrina Brejnev , permi?and astfel ??rilor din blocul r?s?ritean s?-?i hot?rasc? independent politica intern?. Numit? in glum? de purt?torul de cuvant al ministrului de externe sovietic Ghennadi Gherasimov " doctrina Sinatra ", aceast? politic? a neinterven?iei in afacerile interne ale ??rilor membre ale Pactului de la Var?ovia s-a dovedit cea mai important? reform? in domeniul politicii externe. Abrogarea doctrinei Brejnev a condus la revolu?ii in Europa R?s?ritean? in anul 1989, in timpul c?rora comunismul s-a pr?bu?it in toate ??rile aliate ale URSS-ului. Cu excep?ia Romaniei , toate revolu?iile anticomuniste din blocul r?s?ritean au fost unele pa?nice. ( Vede?i ?i: Revolu?iile din 1989 . )

Pierderea pozi?iilor dominante ale Uniunii Sovietice in Europa R?s?ritean? a pus cap?t r?zboiului rece ?i, pentru aceast? realizare, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace pe 15 octombrie 1990 .

Activitatea politic? dup? demisia din func?ia de pre?edinte sovietic [ modificare | modificare surs? ]

Gorbaciov a fondat funda?ia care-i poart? numele ^[20] in 1992. In 1993, el a fondat Crucea Verde Interna?ional? , prin care a devenit unul dintre cei trei mari sponsori ai Cartei P?mantului (Earth Charter). Gorbaciov a devenit de asemenea membru al Clubului de la Roma .

In 1995, Gorbaciov a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universit??ii Durham pentru contribu?iile sale la "cauza toleran?ei politice ?i la terminarea confrunt?rii de tipul r?zboiului rece". ^[21]

In 1996, Gorbaciov a participat la alegerile preziden?iale din Rusia, dar a ob?inut numai 1% din voturile exprimate, probabil datorit? animozit??ilor legate de disolu?ia Uniunii Sovietice. In timpul turneului electoral, el a primit un pumn in fa?? de la un necunoscut.

Pe 26 noiembrie 2001 , Gorbaciov a fondat Partidul Social Democrat , care este o uniune a diferitelor partide de orientare social-democrat? din Rusia. El a demisionat din func?ia de lider al partidului in mai 2004, dup? o nein?elegere cu conducerea partidului in leg?tur? cu direc?ia adoptat? in campania pentru alegerile din decembrie 2003.

In iunie 2004, Gorbaciov a reprezentat Rusia la funeraliile de stat ale lui Ronald Reagan . ^[22]

In septembrie 2004, dup? valul de atacuri ale separati?tilor ceceni in Rusia, pre?edintele Vladimir Putin a lansat o ini?iativ? pentru inlocuirea alegerilor pentru guvernatorii locali cu un sistem al numirii acestora direct de la Moscova de c?tre pre?edintele federa?iei, numiri care ar fi trebuit mai apoi aprobate de adun?rile legislative locale. Gorbaciov ?i El?in au criticat ini?iativa lui Putin, pe care au considerat-o un pas c?tre dictatur?. ^[23]

In anul 2005, Gorbaciov a fost r?spl?tit cu Premiul Point Alpha pentru ajutorul dat la reunificarea Germaniei . El a primit ?i titlul de Doctor Honoris Causa al Universit??ii din Munster . ^[24]

Afilierea religioas? [ modificare | modificare surs? ]

Gorbaciov a fost botezat in Biserica Ortodox? Rus? pe cand era copil.

La sfar?itul interviului dat CSPAN Booknotes in noiembrie 1996, Gorbaciov ?i-a descris planurile de a scrie ni?te c?r?i. El s-a referit la Dumnezeu in acest mod: ?Nu ?tiu ca?i ani imi mai d? Dumnezeu, [sau] care sunt planurile Sale.”.

In 2005, el a afirmat despre Papa Ioan Paul al II-lea ?devotat adep?ilor s?i, el este un exemplu remarcabil pentru to?i dintre noi” cu ocazia a mor?ii papei. ?Ce-a? putea spune?trebuie s? fi fost voia lui Dumnezeu. El a ac?ionat in mod cu adev?rat curajos.” ^[25] Intr-o intalnire din 1989, el i-a spus: ?V? apreciem misiunea dumneavoastr? in acest inalt scaun, suntem convin?i c? va insemna mult in istorie.”. ^[26]

Gorbaciov a primit Premiul Umanitar Athenagoras din partea Ordinului Sf. Andrei Archons al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului pe data de 20 noiembrie 2005. ^[27]

Pe 19 martie 2008, in cursul unei vizite surpriz? pentru a se ruga la mormantul Sf. Francisc de Assisi din Assisi , Italia, Gorbaciov a f?cut afirma?ii care au fost interpretate c? el ar fi cre?tin. Gorbaciov a afirmat c? ?Sf. Francisc este, pentru mine, alter Hristul , un alt Hristos . Povestea lui m? fascineaz? ?i a jucat un rol esen?ial in via?a mea.”. A ad?ugat: ?Prin Sf. Francisc am ajuns la Biseric?, astfel incat era important s?-i vizitez mormantul.”. ^[28]

Totu?i, cateva zile mai tarziu el ar fi spus agen?iei de pres? ruse Interfax : ?Zilele trecute unele media au r?spandit fantezii?nu pot folosi un alt cuvant?despre faptul c? a? fi in secret catolic, [...] Pentru a conchide ?i pentru a evita nein?elegerile vreau s? afirm c? am fost ?i r?man ateu.”. ^[29] Ca replic? la aceasta, un purt?tor de cuvant al patriarhului ortodox rus Alexei al II-lea a declarat media ruse?ti: ?In Italia el [Gorbaciov] a vorbit in termeni emo?ionali, mai degrab? decat in termeni ai credin?ei. El se afl? inc? pe drum c?tre cre?tinism. Dac? va ajunge acolo, noi ii vom ura bun venit.”. ^[29]

Concluzii [ modificare | modificare surs? ]

Gorbaciov a fost foarte bine apreciat in Occident pentru ac?iunile care au dus la incheierea r?zboiului rece . El a fost privit cu mare simpatie in Germania pentru c? a permis reunificarea Germaniei . ^[30] Totu?i, in Rusia, reputa?ia sa s-a aflat la cote sc?zute, (demonstrat? in alegerile preziden?iale la care a fost candidat), din cauza p?rerilor majorit??ii popula?iei, conform c?reia a fost principalul vinovat de disolu?ia URSS-ului, criza economic? care a urmat ?i pierderea statutului de supraputere.

R?zboiul din Afganistan, care a inceput in deceniul al optulea al secolului XX, a sec?tuit resursele sovietice. Exist? comentatori care afirm? c?, adunand la uria?ele cheltuieli pentru p?strarea URSS-ului in cursa inarm?rilor pe cele ale r?zboiului din Afganistan, s-a ajuns la o sum? pe care economia sovietic? nu o mai putea suporta. Infrastructura economic? era deja intr-un declin pronun?at in momentul in care Gorbaciov a reluat conducerea ?i starea economic? grea a fost principalul motiv al ini?iativelor de liberalizare. Se pare c? incerc?rile de "deschidere" a Uniunii Sovietice au fost f?cute prea tarziu.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Uniunea Sovietic?
• Carta P?mantului
• Raisa Gorbaciova
• Yuri Gorbachev , pictor ruso-american, nepot al lui Mihail Gorbaciov
• Alexandr Nicolaevici Iakovlev , principalul aliat ?i consilier al lui Gorbaciov
• Eduard ?evardnadze

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Gorbachev, Mikhail. Memoirs . Doubleday (1995). ISBN 0-385-40668-1
• Cline, Ray S. Behind the Smile Are Teeth of Iron: 86 Photos and Illustrations [which] Few People in America Have Ever Seen . Washington, D.C.: United States Global Strategy Council, 1989. Without ISBN
• Wilson, James Graham ( 2014 ). The Triumph of Improvisation: Gorbachev's Adaptability, Reagan's Engagement, and the End of the Cold War . Ithaca: Cornell University Press. ISBN   0801452295 .  
• The Gorbachev Factor , Archie Brown, Oxford University Press, 1996

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• The Gorbachev Factor , Archie Brown, Oxford University Press, 1996

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

La Wikicitat g?si?i citate legate de Mihail Gorbaciov .

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Mihail Gorbaciov

• MikhailGorbachev.org
• Funda?ia Gorbaciov Arhivat in 20 ianuarie 2008 , la Wayback Machine .
• Academy of Achievement Profile http://www.achievement.org/autodoc/page/gor0pro-1
• Academy of Achievement Biography http://www.achievement.org/autodoc/page/gor0bio-1
• Academy of Achievement Interview http://www.achievement.org/autodoc/page/gor0int-1
• Academy of Achievement Photo Gallery http://www.achievement.org/autodoc/page/gor0gal-1
• Opinia public? despre Gorbaciov Arhivat in 20 august 2006 , la Wayback Machine .
• Enciclopedia marxismului cu fragmente despre Gorbaciov
• Crucea Verde Interna?ional? Arhivat in 18 iulie 2001 , la Wayback Machine .
• Biografia in limba rus? a lui Gorbaciov Arhivat in 29 aprilie 2006 , la Wayback Machine .
• Out in the Cold Interviu in ziarul The Guardian , 8 martie 2005, The Guardian
• TIME 100 for 2004: Mikhail Gorbachev Arhivat in 26 mai 2009 , la Wayback Machine .
• CNN Cold War - Profile: Mikhail Gorbachev serie din 1998
  • CNN ? Interviu din septembrie 1997
• Biografie ?i citate , writespirit.net
• 'My Ambition was to Liquidate Communism' interviu al lui Gorbaciov in Ankara, revolutionarydemocracy.org
• Commanding Heights: Mikhail Gorbachev Interviu la PBS, aprilie 2001, pbs.org
• URSS ? SUA: Documentele ?i materialele Summitului, Washington 30 mai ? 3 iunie 1990 , inclusiv interviul interviul lui Gorbaciov pentru revista Time
• Gorbaciov la 80 de ani: De la inc?ierarea cu Ceau?escu la destr?marea URSS , 2 martie 2011, Adev?rul - articol Historia ^[ nefunc?ional? ]
• Mihail Gorbaciov, magicianul schimbarii ^{[ nefunc?ional? ]} , 15 ianuarie 2010, Nicolae Dragusin, Romania liber?
• Adio arme nucleare! Arhivat in 24 decembrie 2011 , la Wayback Machine ., 25 octombrie 2011, Mihail Gorbaciov, Romania liber?

Articole biografice

• Gorbaciov - lider suprem in "democra?ia sovietelor" ^{[ nefunc?ional? ]} , 25 mai 2009, Nicolae Dr?gu?in, Jurnalul Na?ional
• Gorbaciov - Iliescu, nostalgii tov?r??e?ti , 14 aprilie 2010, Sorin Ghica, Adev?rul