Panama
(
spaniol?
Republica de Panama
) este un stat din
America Central?
, situat pe partea cea mai ingust? a
istmului
ce une?te cele dou?
Americi
. Se invecineaz? la nord-vest cu
Costa Rica
, la nord cu
Marea Caraibilor
, la est cu
Columbia
, iar la sud cu
Oceanul Pacific
.
Cei mai vechi locuitori ai teritoriului ocupat acum de statul Panama au fost
cuevas
?i triburile
cocle
care au disp?rut din cauza bolilor ?i extermin?rii de c?tre spanioli in
secolul al XVI-lea
.
Acum 20 de milioane de ani a inceput procesul de formare a
istmului Panama
, dup? care statul Panama ?i-a luat denumirea. Finalizarea procesului in
pliocen
, acum 3 milioane de ani, a avut drept consecin?? intrep?trunderea faunei ?i florei din dou? zone izolate intre ele pan? atunci.
[3]
Dolores Piperno
[4]
a aproximat prima populare uman? a istmului in timpul glaciarului tarziu.
[3]
Olga Linares
[5]
sus?ine ideea c? existen?a istmului a avut un impact in r?spandirea uman?, a agriculturii ?i tehnologiei de-a lungul Americilor de la apari?ia primilor
van?tori ?i culeg?tori
pan? in perioada form?rii
ora?elor
?i
satelor
.
[6]
Richard Cooke ?i Luis Sanchez
[6]
subliniaz? prezen?a permanent? a popoarelor din podul terestru din vestul Americii, fiind foarte mare probabilitatea ca popoarele precolumbiene din istm s? desf??oare schimburi de m?rfuri, comer? ?i rela?ii sociale cu popoarelor invecinate.
[6]
Statul Panama are o form? alungit?, pe direc?ia est-vest, atingand l??imea maxim?, de aproape 200 km, in dreptul
Peninsulei Azuero
?i cea minim?, de 87 km, in zona
Canalului Panama
. Pe aceea?i direc?ie se desf??oar? un
lan? muntos
, cu altitudini reduse, dominat ins? de culmi
vulcanice
. Restul ??rii este alc?tuit din
dealuri
inalte ?i depresiuni de-a lungul
raurilor
. ??rmurile sunt crestate, cu multe locuri ideale pentru porturi ?i inso?ite de numeroase insule. Partea estic? a ??rii este dominat? de
p?duri tropicale
. In
Darien
, lang? grani?a cu teritoriul Columbiei, p?durea devine tot mai deas? ?i de nep?truns. Tot acolo, a?anumita
Panamericana
se intrerupe ?i devine o cale de transport accesibil?, cu unele excep?ii.
Capitala ?i cel mai mare ora? este
Ciudad de Panama
. Peste jum?tate din popula?ia panamez? tr?ie?te in ora?e.
Cel mai inalt varf a Republicii Panama este
vulcanul Baru
in vestul ??rii in
provincia Chiriqui
cu o altitudine de 3.475 metri.
Provinciile ?i teritoriile Republicii Panama
Panama este imp?r?it? in nou? provincii ?i cinci teritorii (denumite
comarcas
in spaniol?), locuite de mai multe grupuri indigene. Toate provinciile, dar ?i teritoriile Embera-Wounaan ?i Ngabe-Bugle sunt imp?r?ite in 75 districte ?i municipii, 625 de sate dintre care dou? sunt jude?e.
Provincii
Teritorii cu statut provincial
Teritorii f?r? statut provincial
Datorit? pozi?iei sale geografice, economia republicii este dominat? de sectorul serviciilor, c?reia ii revine aproximativ 80% din PIB, serviciile bancare, logistice, turistice, medicale avand un rol cheie in economia ??rii. Sectorul primar,
agricultura
, a sc?zut treptat contribu?ia la PIB, cat ?i ocuparea for?ei de munc? datorit? dezvolt?rii altor sectoare. In exporturile agricole,
bananele
erau pe primul loc, urmate de alte produse precum
zah?rul
sau
cafeaua
. Guvernul este implicat activ in acest domeniu, prin intermediul companiilor de stat, cat ?i a subsidiilor oferite pentru dezvoltarea anumitor culturi agricole. Sectorul secundar, industria, este in general dominat de procesarea produc?iei sectorului primar, agricultura ?i
mineritul
. Construc?iile ?i energia de?in cote importante in acest sector. Dezvoltarea industrial? intre 1965 ?i 1980 avea indicele mediu de dezvoltare de 5,9% anual; intre 1980 ?i 1985, rata a fost negativ? ? 2,2%. Guvernul a construit fabrici de
ciment
?i zah?r, pentru a fi competitive cu cele existente in sectorul privat.
Spre sfar?itul anilor '80 se dorea o mai mare prezen?? a capitalului privat in industrie, ?i o lansare industrial? competitiv? interna?ional?.
Cultura statului Panama este rezultatul fuziunii dintre culturi diferite, care s-au stabilit in ?ar? de-a lungul istoriei sale: spaniole, amerindiene, africane, din vestul Indiei, columbiene, americane, chineze etc. Aceast? combina?ie se reg?se?te in muzic?, gastronomie ?i art?.
Influen?a spaniol? este prezent? in arhitectura ora?elor coloniale, in special in cartierul vechi din Panama ?i in provinciile centrale ale ??rii. De asemenea, produsul alimentar este rezultatul a diversit??ii culturale: cei de origine african? au contribuit cu re?ete pe baz? de fructe de mare, in timp ce consumul de
orez
a fost introdus de chinezi.
Dansurile populare sunt
cumbia tamborito
?i
panama
.
Carnavalurile sunt una dintre principalele festivit??i din Panama.
[10]
Pan? in anul 2011 pe
lista patrimoniului mondial UNESCO
au fost incluse 5 obiective din aceast? ?ar?.
[11]
Patrimoniul Mondial Cultural este indicat cu un
C
?i Patrimoniul Mondial Natural cu un
N
:
1
Acest patrimoniu Mondial UNESCO se extinde in Panama ?i Costa Rica
Sistemul de inv???mant din Panama se bazeaz? pe Legea educa?iei de baz?, adoptat? in
1946
.
[12]
Sistemul educa?ional din Panama este structurat in patru nivele: inv???mant primar, secundar ?i ter?iar sau
universitate
. Copiii de la 4 la 5 ani pot avea acces la
educa?ie
timpurie. Inv???mantul primar sau de baz? este destinat copiilor de 6?11 ani, in timp ce inv???mantul secundar este imp?r?it in dou? etape: premedia (de la 12 la 14 ani pentru tineri) ?i de mijloc (pentru tineret cu varsta cuprins? intre 15 ?i 17 ani).
Sistemul de inv???mant primar ?i secundar este reglementat de Ministerul Educa?iei din Panama (Meduca), in timp ce inv???mantul superior este condus de dou? universit??i de stat majore:
Universitatea din Panama
?i
Universitatea Tehnologic? din Panama
. Planurile de inv???mant ale altor universit??i sunt auditate ?i aprobate de aceste dou? institu?ii.
- ^
a
b
c
?Panama”
(in englez?). Fondul Monetar Interna?ional
. Accesat in
.
- ^
World Bank Open Data
, accesat in
- ^
a
b
Mayo, J. 2004.
La Industria prehispanica de conchas marinas en ‘Gran Cocle’
, Panama. Diss. U Complutense de Madrid.
- ^
Piperno, D. R. 1984. ?The Application of Phytolith Analysis to the Reconstruction of Plant Subsistence and Environments in Prehistoric Panama”. Dissertation Temple University. Philadelphia: Temple University.
- ^
Linares, O. F. (
). ?What is Lower Central American Archaeology?”.
Annual Review of Anthropology
.
8
: 21?43.
doi
:
What is Lower Central American Archaeology?
.
- ^
a
b
c
Cooke, R. and L. A. Sanchez. 2004. ?Arqueologia en Panama (1888?2003)”, in Comision Universitaria del Centenario de la Republica (ed.),
Panama: Cien anos de republica
. Panama: Manfer S.A. Accesat pe site-ul Smithsonian Tropical Research Institute la 5 octombrie 2008.
- ^
a
b
es
Recens?mantul na?ional din 2010
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- ^
a
b
c
es
SomosPanama: Informacion de Panama - Geografia - Division Politica
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- ^
en
World Gazetteer: Panama - Administrative Divisions (population and area)
- ^
?Cultura ?i folclorul in Panama”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
en
UNESCO World Heritage Centre (
).
?Panama”
. Accesat in
.
- ^
?Legea nr. 47 din 1946”
(PDF)
.
- en
Harding, Robert C.,
The History of Panama
, Greenwood Publishing, 2006.
- es
Porras, Ana Elena,
Cultura de la Interoceanidad: Narrativas de Identidad Nacional de Panama (1990?2002)
, Editorial Carlos Manuel Gasteazoro, 2005.
ISBN 9962-53-131-4
- es
Serrano, Damaris,
La Nacion Panamena en sus Espacios: Cultura Popular, Resistencia y Globalizacion
, Editorial Mariano Arosemena, 2005.
ISBN 9962-659-01-9
- es
Villarreal, Melquiades,
Esperanza o Realidad: Fronteras de la Identidad Panamena
, Editorial Mariano Arosemena, 2004.
ISBN 9962-601-80-0
Commons