Germania Nazist?

Modific? leg?turile
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Germania Nazist?
Germania
Marele Imperiu German
Großdeutsches Reich 1
↓  ?  ↓
DrapelStemă
Drapel Stema Germaniei naziste
Deviz? na?ional?
"Ein Volk, ein Reich, ein Fuhrer."
?Un popor, un imperiu, un conduc?tor.”
Imn na?ional

Das Lied der Deutschen
(≪Cantecul germanilor≫)

Horst-Wessel-Lied
(≪Cantecul lui Horst Wessel≫)
Germania în 1942, la apogeul său teritorial
Germania in 1942, la apogeul s?u teritorial
Germania in 1942, la apogeul s?u teritorial
Capital? Berlin
Limb? german?
Religie stat secular
Guvernare
Form? de guvernare Dictatur? totalitar?
Totalitarism
fascista ]]
Conduc?tor  
 - 1933 ? 1934 Paul von Hindenburg ( Pre?edinte )
 - 1934 ? 1945 Adolf Hitler (Conduc?tor - Fuhrer )
 - 1945 Karl Donitz (Pre?edinte)
Legislativ Reichstag [*] ​
Istorie
Fondare 1933
Abolirea
Economie
Moned? Goldmark (pan? in 1914)
Papiermark (dup? 1914)
Precedat de Succedat de
  Republica de la Weimar
  Saar
  Austria
  Cehoslovacia
  Luxemburg
  Zonele aliate de ocupa?ie din Germania
  Zonele aliate de ocupa?ie din Austria
  Cehoslovacia
  Polonia
  Luxemburg
  Iugoslavia
1. Intre 1933 ?i 1943 Deutsches Reich , dup? aceea Großdeutsches Reich .
2. Era folosit? doar prima strof?.
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Germania Nazist? , Germania na?ional-socialist? , Germania hitlerist? sau Al Treilea Reich ( Al Treilea Imperiu , Imperiul German 1933?1945 ) este statul german din anii 1933 ? 1945 , aflat sub conducerea totalitar? a Partidului Muncitoresc German Na?ional-Socialist nazist , NSDAP ?i a dictatorului nazist Adolf Hitler , supranumit "der Fuhrer " (?Conduc?torul”).

Denumirea ? Al Treilea Reich ”, in german? Drittes Reich , sinonim? pentru Germania Nazist?, a fost folosit? pentru prima oar? in 1922 , preluat? din titlul c?r?ii scriitorului Arthur Moeller van den Bruck . Acest titlu a fost adoptat de propaganda nazist? , considerand Sfantul Imperiu Roman de Na?iune German? ca primul Reich , Imperiul German dintre anii 1871 ? 1918 ca pe cel de-al doilea, ?i actualul lor regim ca pe cel de-al treilea. Numerotarea a fost f?cut? ?i pentru a sugera reintoarcerea la vechea glorie german?, odat? cu abolirea Republicii de la Weimar din 1919 ? 1933 .

Cel de-al Treilea Reich ? Reich-ul milenar ” (sau ? Reich-ul de o mie de ani ”), era un titlu menit s? propage ideea c? ideologia ?i puterea nazist? sunt invincibile, vor dura chiar ?i 1000 de ani, aidoma Sfantului Imperiu Roman (Imperiul romano-german). Partidul nazist (NSDAP) a combinat simbolurile tradi?ionale germane cu simbolurile naziste pentru a sugera c? toate erau identice, pentru a face leg?tura dintre trecutul glorios ?i viitorul, care se sugera c? urma s? fie, de asemeni, glorios. In momentele sale de glorie, cel de- Al Treilea Reich controla cea mai mare parte a Europei . In realitate, din cauza infrangerilor suferite, in 1944 , pe Frontul de R?s?rit, din partea Uniunii Sovietice , Romaniei ?i altor alia?i care s-au deta?at de regimul nazist ?i, pe Frontul de Vest, din partea alia?ilor anglo- americani , in Al Doilea R?zboi Mondial , ? Reich-ul milenar ” s-a pr?bu?it dup? 12 ani - intre 1933 ?i 1945 .

Pe durata celor 12 ani cat au fost la putere, nazi?tii au atacat ?i cotropit statele Europei continentale , cu excep?ia statelor fasciste Italia , Romania , Ungaria , Spania ?i Portugalia , statelor colaboratoare, ca Finlanda , Norvegia , Danemarca , Olanda , Turcia , Bulgaria ?i neutre, ca Andorra , Vaticanul , Suedia , Elve?ia ?i zonele din preajma Mun?ilor Urali . Ac?iunile belicoase au avut menirea cre?rii Germaniei Mari , cu capitala la Berlin , redenumit? Welthauptstadt Germania (?Germania, capitala lumii”). Noua Germanie urma s? cuprind? intre grani?ele ei pe to?i ?arienii”, apartenen?ii la Herrenrasse (cet??enii de origine german? "pur?"). Aceast? politic? s-a soldat prin exterminarea a aproximativ 11 milioane de oameni de diverse etnii ?i categorii social-politice: evrei , romi , opozan?i politici (liberali, comuni?ti ?.a.), masoni , marginaliza?i ai societ??ii (persoane cu dizabilit??i, homosexuali ). In plus, zeci de milioane de combatan?i ?i civili din zonele de lupte au avut de suferit datorit? r?zboiului declan?at ?i purtat de nazi?ti.

Cronologia evenimentelor [ modificare | modificare surs? ]

Germania nazist?

Politica antebelic? (1933?1939) [ modificare | modificare surs? ]

In urma presiunilor f?cute de cancelarul de pan? atunci, Franz von Papen , generalul Kurt von Schleicher a e?uat in incerc?rile sale de a forma un guvern viabil. In alegerile generale libere pentru Reichstag (parlament) din 1932 Partidul nazist (NSDAP) nu a atins majoritatea absolut?, ci doar cea relativ?. Totu?i aceasta a fost suficient? pentru intrarea nazi?tilor in parlament. La 30 ianuarie 1933 , pre?edintele Germaniei, Paul von Hindenburg il nume?te cancelar pe Adolf Hitler .

Consolidarea puterii [ modificare | modificare surs? ]

Acest articol este parte a
seriei Nazism .
Istoria Germaniei
Stema Germaniei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Triburile germanice
Perioada migra?iilor
Imperiu Francilor
Evul Mediu
Sfantul Imperiu Roman
Colonizarea r?s?ritului
Apari?ia na?iunii germane
Confedera?ia Rinului
Confedera?ia German?
Confedera?ia German? de Nord
Imperiul German
Imperiul German
Primul R?zboi Mondial
Republica de la Weimar
Republica de la Weimar
Germania nazist?
Germania nazist?
Al Doilea R?zboi Mondial
Germania postbelic?
Germania intre 1945-1990
Ocupa?ia ?i imp?r?irea
Expulzarea germanilor
Republica Democrat? German?
Germania de Vest
Reunificarea Germaniei
Germania modern?
Germania
Portal Germania
  v   ?   d   ?   m  

Noul guvern a instaurat dictatura hitlerist?, luand o serie de m?suri intr-o succesiune rapid? (vezi Gleichschaltung pentru detalii). La 27 februarie 1933 Hermann Goring a inscenat incendierea Reichstag-ului , ac?iune care a fost urmat? imediat de Decretul Incendiului Reichstag-ului , care abroga dreptul " habeas corpus " precum ?i alte legi ?i drepturi cet??ene?ti. O consolidare mai mare a puterii a fost actul Gesetz uber den Neuaufbau des Reichs (Legea pentru reconstruirea Reich-ului) de la 30 ianuarie 1934 . Acest act a schimbat Germania ?Republicii de la Weimar”, care era un stat federal puternic descentralizat, intr-un stat centralizat. Au fost desfiin?ate parlamentele statelor federa?iei, transferand drepturile suverane ale poporului guvernului central; administra?iile statelor federale au fost puse sub controlul administra?iei centrale. Ultimul act administrativ care a transformat, practic, peste noapte, Germania intr-o dictatur?, a fost Ermachtigungsgesetz ( Legea imputernicirii ), emis? in martie 1934. Aceasta d?dea cancelarului Germaniei acelea?i puteri legislative ca ?i cele ale Reichstag-ului, proclamand c? ?eful guvernului poate aproba amendamente la constitu?ie in mod arbitrar, ?i asigurandu-i cancelarului puteri speciale in caz de urgen??, care suspendau practic toate libert??ile civile ?i transformau Germania intr-o ?ar? cu un sigur partid politic.

La moartea pre?edintelui Hindenburg, la 2 august 1934 , parlamentul dominat de nazi?ti a unit func?iile oficiale de Reichsprasident (pre?edintele Reich-ului) ?i Reichskanzler (cancelar, prim-ministru) intr-una singur?, ?i l-a investit pe Hitler cu noul titlu de Fuhrer und Reichskanzler (conduc?tor ?i cancelar al Reich-ului).

?Norddeutscher Bund” (Liga nord-german?) steagul din 1867 pan? in 1935 (interzis de nazi?ti ca fiind "reac?ionar")

Doar armata a r?mas independent? de controlul nazist. Membrii organiza?iei paramilitare Sturmabteilung , prescurtat SA (" C?m??ile brune "), au a?teptat s? ob?in? pozi?ii dominante in noua configura?ie a puterii. Dorind s? p?streze rela?iile bune cu armata, Hitler a ini?iat, in noaptea de 30 iunie 1934 , a?a-zisa Noapte a cu?itelor lungi , o ac?iune de epurare a liderilor SA ca ?i a altor inamici politici, ac?iune dus? la indeplinire de o alt? structur? de elit? a nazi?tilor, SS -ul. La scurt timp dup? aceasta, comandan?ii for?elor armate regulate au jurat credin?? noului st?pan al Germaniei.

Infiin?area unei for?e poli?iene?ti ac?ionand in afara autorit??ii civile, Gestapo (prescurtare de la Geheime Staatspolizei , poli?ia secret? de stat), a pus in lumin? tactica nazi?tilor de a folosi mijloace de for?? pentru a controla direct societatea german?. Luand exemplul epur?rilor staliniste , aceast? structur? a ?descoperit” peste 100.000 de "spioni" ?i de "tr?d?tori", to?i fiind din randul criticilor regimului ?i al disiden?ilor. Cei mai mul?i germani de rand, mul?umi?i de cre?terea economic? ?i de standardul de via?? imbun?t??it, au r?mas t?cu?i ?i supu?i. Dar mul?i oponen?i politici, indeosebi comuni?ti ?i sociali?ti , au fost para?i de turn?torii omniprezen?i, apoi incarcera?i in inchisori ?i lag?re, unde au fost maltrata?i, mul?i dintre ei fiind chiar tortura?i ?i uci?i. Num?rul victimelor politice ucise sau disp?rute in primii ani ai regimului nazist este estimat la mai multe zeci de mii.

Pentru opozi?ia politic? din aceast? perioad?, vezi Rezisten?a german?

Politica social? [ modificare | modificare surs? ]

Vezi, de asemenea, Politica rasial? a Germaniei naziste

Regimul nazist a fost caracterizat prin controlul politic al fiec?rui aspect al societ??ii cu scopul atingerii "purit??ii rasiale", sociale ?i culturale a ? arianului ”, a ? nordicului ”. Arta abstract? ?i arta de avangard? au fost scoase din muzee ?i expuse in manifest?ri speciale drept entartete Kunst (? art? degenerat? ”), fiind ridiculizat?. Ins? mul?imile care vizitau aceste expozi?ii de ?art? decadent?” eclipsau de multe ori pe cei care se duceau la expozi?iile de art? oficial?. Un exemplu notabil a fost in ziua de 31 martie 1937 , cand o mul?ime uria?? a stat la rand s? vad? o expozi?ie de ?art? degenerat?” in Munchen , in timp ce la expozi?ia oficial?, unde erau puse pe simeze 900 de lucr?ri aprobate personal de Hitler, a venit doar un grup mic de persoane lipsite de entuziasm.

Nazi?tii ?i-au atins scopurile prin persecutarea ?i uciderea celor considera?i impuri, principalele ?inte fiind evreii , romii , martorii lui Iehova ?i homosexualii .

Prin legile de la Nurnberg din 1935 , evreilor germani li s-a anulat cet??enia german? ?i li s-a interzis s? mai ocupe func?ii in institu?iile statului. Cei mai mul?i evrei germani angaja?i ?i-au pierdut slujbele, locurile lor de munc? fiind luate de ?omerii considera?i corespunz?tori din punct de vedere etnic-rasial (?arieni”). La 9 noiembrie 1938 nazi?tii s-au dedat la un pogrom impotriva evreilor, ac?iunea organizat? pe plan na?ional fiind denumit? Kristallnacht (noaptea de cristal). S-a folosit acest nume deoarece numeroasele geamuri ?i vitrine sparte f?ceau ca str?zile s? par? acoperite cu cristal. Actualmente, pentru acest act nazist samavolnic se folose?te denumirea Pogromnacht - noaptea pogromului. Drept consecin?? a situa?iei create, peste 200.000 de evrei au fost nevoi?i s? p?r?seasc? Germania pan? in septembrie 1939 , propriet??ile fiindu-le confiscate de statul nazist.

Nazi?tii au ini?iat ?i alte programe de exterminare a membrilor ?slabi” sau ?nepotrivi?i” din popula?ia german?. Este vorba de programul de eutanasie T-4 , in timpul desf??ur?rii c?ruia au fost uci?i zeci de mii de germani handicapa?i ?i bolnavi incurabili. Aceast? m?sur? criminal? a fost luat? in cadrul eforturilor de ?men?inere a purit??ii rasei superioare germane” ( Herrenvolk ), dup? cum spuneau propagandi?tii nazi?ti . Tehnicile de asasinare in mas? experimentate in timpul acestei perioade au fost aplicate, mai tarziu, ?i in lag?rele de exterminare , culminand in ferocitate ?i brutalitate la holocaust ?i alte crime impotriva umanit??ii. Tot ca urmare a legilor din 1933 , peste 400.000 de persoane considerate ca avand defecte genetice, o gam? care acoperea bolile incepand de la cele mintale ?i pan? la alcoolism , au fost supuse steriliz?rii obligatorii.

Cercet?ri de dat? recent? au ar?tat c? nazi?tii s-au bucurat de sprijinul popula?iei pan? tarziu, spre sfar?itul r?zboiului, in principal datorit? programelor de asisten?? social? .

Politica economic? [ modificare | modificare surs? ]

Marca german? a c?p?tat o mare valoare in timpul celui de-al Treilea Reich

Atunci cand nazi?tii au ajuns la putere, cea mai presant? problem? era rata ?omajului foarte ridicat?, (peste 40%). Conducerea economic? a statului a fost dat? pentru inceput unui bancher foarte respectat, Hjalmar Schacht . Sub conducerea sa a fost schi?at? o nou? politic? economic? pentru ridicarea na?iunii. Unele dintre primele m?suri luate a fost desfiin?area sindicatelor ?i impunerea controlului salariilor .

Guvernul a inceput s? creasc? masa monetar? prin cre?terea masiv? a deficitului bugetar . Ins?, in acela?i timp, guvernul a impus o rat? a dobanzii de maxim 4,5 %, creand o acumulare masiv? in fonduri de imprumut. Situa?ia a fost rezolvat? prin crearea unor companii-fantom? care pl?teau pentru bunuri cu obliga?iuni . Cea mai faimoas? dintre acestea a fost compania MEFO , iar obliga?iunile folosite ca moned? au devenit cunoscute drept ? chitan?e mefo ”. De?i s-a promis c? aceste obliga?iuni vor putea fi schimbate pe bani reali, in acest fel, pr?bu?irea fondurilor a fost amanat? pan? dup? pr?bu?irea Reich-ului. Aceste manevre financiare complicate au fost folosite pentru ascunderea cheltuielilor militare care inc?lcau Tratatul de la Versailles .

In mod normal, efectele controlului pre?urilor combinat cu o mare cre?tere a masei monetare ar fi trebuit s? duc? la dezvoltarea pie?ei negre , dar pedepsele foarte aspre (infractorii fiind trimi?i in lag?re de concentrare sau impu?ca?i pe loc) au impiedicat apari?ia fenomenului. M?surile represive au ?inut, de asemenea, volatilitatea sc?zut?, reducand presiunea infla?ionist?. Noua politic? economic? a redus importurile pentru bunurile de larg consum ?i s-a concentrat pe produc?ia de export. Comer?ul exterior a fost redus pan? la aproximativ o treime din nivelul atins in 1929 pe toat? durata perioadei naziste. Controlul asupra valutelor str?ine a fost extins, ducand la supraevaluarea m?rcii germane . Acestea s-au dovedit solu?ii salvatoare in sc?derea hot?ratoare a ?omajului.

Industria a r?mas, in cea mai mare parte, ne na?ionalizat? , iar interesul pentru afaceri a r?mas, in continuare, motivat de ob?inerea profiturilor. Industria a fost, ins?, obligat? s? foloseasc? strict cote de aprovizionare ?i resurse materiale locale. Toate aceste reglement?ri erau hot?rate de comitete administrative compuse din func?ionari ai statului ?i reprezentan?i ai sectorului privat. Concuren?a era limitat? atata vreme cat marile companii erau organizate in comitetele administrative sus-numite in carteluri . S-au f?cut na?ionaliz?ri selective ale intreprinderilor care refuzau s? se supun? noilor reglement?ri. B?ncile care fuseser? na?ionalizate in ?Republica de la Weimar” au fost retrocedate fo?tilor proprietari, fiecare comitet administrativ avand ca membru ?i o banc? care finan?a intreaga organiza?ie.

Economia german? a trecut, mai tarziu, sub conducerea lui Hermann Goring , cand, la 18 octombrie 1936 , Reichstag -ul a anun?at inceperea unui plan cincinal pentru a pune economia german? pe o baz? necesar? produc?iei de r?zboi. Planul cincinal s-a terminat, din punct de vedere teoretic, in 1940 , dar, din acest moment, Goring ?i-a f?cut o important? baz? a puterii din prerogativa sa de ?conduc?tor al planului cincinal”, care a condus, efectiv, economia ?i problemele produc?iei.

Sub conducerea lui Fritz Todt s-a derulat ?i un proiect masiv de lucr?ri publice, rivalizand cu New Deal -ul, atat in scop, cat ?i in amploare, cea mai important? realizare fiind re?eaua de autostr?zi . Odat? ce a fost pus? pe picioare, uria?a organiza?ie pe care a creat-o Todt a fost folosit? pentru construirea de bunc?re, ad?posturi subterane ?i tran?ee in toat? Europa. O alt? latur? a noii economii germane a reprezentat-o produc?ia pentru o reinarmare masiv?, avand ca scop cre?terea armatei de la un efectiv de 100.000 solda?i pan? la cateva milioane.

In 1942 cheltuielile de r?zboi sporite ?i moartea lui Todt au dus la trecerea la complet? economie de comand? , sub controlul lui Albert Speer .

Statele marionet? [ modificare | modificare surs? ]

Al Doilea R?zboi Mondial [ modificare | modificare surs? ]

Cuceririle naziste in Europa pe durata celui de-al Doilea R?zboi Mondial.
Drapelul nazist de r?zboi
Prizonieri mor?i in lag?rul Mittelbau-Dora (Nordhausen)

De?i inten?iile revan?arde germane - dup? infrangerea din r?zboiul anterior - erau evidente, majoritatea conduc?torilor statelor europene au preferat s? fac? abstrac?ie de ele sau, s? se str?duiasc? s?-?i creeze rela?ii amicale cu Hitler. In pofida pactelor de colaborare ?i ap?rare reciproc?, Arthur Neville Chamberlain , politicianul britanic care a indeplinit func?ia de prim-ministru al Regatului Unit intre 1937 ?i 1940 [1] , dup? o discu?ie cu Hitler la Munchen in 1938, a revenit la Londra cu umbrela intr-o man? ?i Acordul de la Munchen in cealalt?, acord prin care a tr?dat obliga?iile de ap?rare reciproc? cu Cehoslovacia ?i a acceptat Germaniei Naziste s? anexeze for?at regiunea Sudet? a Cehoslovaciei [2] .

In 1939, ac?iunile germane au dus la izbucnirea celui de- Al Doilea R?zboi Mondial in Europa. Polonia , Fran?a , Danemarca , Norvegia , Belgia ?i Olanda au fost invadate. La inceput, Anglia nu s-a str?duit s?-i ajute pe alia?ii europeni, iar Germania, ca recompens?, a supus Marea Britanie unui intens bombardament aerian ( b?t?liei Angliei ). Dup? invadarea Greciei ?i a nordului Africii , Germania a atacat Uniunea Sovietic? , in 1941, ?i a declarat r?zboi ?i SUA , dup? atacul japonez asupra bazei navale de la Pearl Harbor , din statul american Hawaii , din acela?i an.

Persecutarea minorit??ilor a continuat atat in Germania, cat ?i in teritoriile ocupate sau dependente, (precum Romania ). Din 1941 evreilor li s-a impus purtarea in public a unui ecuson cu steaua lui David pe fond galben cusut pe haine. Evreii au fost muta?i, in majoritate, in ghetouri , unde au fost izola?i de restul popula?iei. In ianuarie 1942 , la Conferin?a de la Wannsee , sub conducerea lui Reinhard Heydrich , a fost schi?at? a?a-zisa ? Solu?ia final? a problemei evreie?ti” ( " Endlosung der Judenfrage " ) din Europa. Din acest moment pan? la terminarea r?zboiului, aproximativ ?ase milioane de evrei, dar ?i al?ii ( romi , homosexuali , slavi , prizonieri politici, masoni ?i al?ii) au fost extermina?i in mod sistematic ?i, peste zece milioane de oameni au fost redu?i cu for?a la starea de sclavi. Deoarece majoritatea victimelor unui popor au fost evrei, acest genocid a fost denumit Holocaust , din cuvantul ebraic ?oa . Germanii foloseau termenul eufemistic Endlosung ? ?solu?ie final?”, (in Romania, echvalentul folosit de regimul lui Ion Antonescu a fost ? Cur??irea terenului ”). Mii de oameni erau transporta?i zilnic in lag?rele de exterminare (supranumite ?i ?fabricile mor?ii”) sau in lag?rele de concentrare ( Konzentrationslager , abreviat oficial KL ?i postbelic KZ , pronun?at ca-?et). Lag?rele de concentrare (unele dintre ele foste centre de deten?ie transformate mai apoi, in uzine pentru uciderea in mas?) aveau instala?ii pentru exploatarea muncii de sclavi a intemni?a?ilor ?i pentru asasinarea condamna?ilor ?i distrugerea r?m??i?elor lor. Inten?ia a fost, mai intai, internarea in lag?rele de concentrare, de unde interna?ii urmau s? fie muta?i ?i uci?i in lag?rele de exterminare din R?s?rit (Polonia ?.a.).

In paralel cu Holocaustul, nazi?tii au dus o politic? dur? de cucerire, colonizare ?i exploatare a teritoriilor capturate de la Uniunea Sovietic? ?i de la Polonia ?i a popula?iei lor slave , ca parte a Generalplan Ost (Planul General pentru Est). Conform estim?rilor, 20 de milioane de civili sovietici, 3 milioane de polonezi (ne-evrei) ?i 7 milioane de solda?i ai Armatei Ro?ii au fost uci?i in acest r?zboi numit de ru?i Marele r?zboi pentru ap?rarea Patriei . Planul nazist era s? extind? Lebensraum (?spa?iul vital”) german spre est, sub pretextul oficial al ap?r?rii civiliza?iei occidentale impotriva bol?evismului .

Incepand cu februarie 1943 , dup? victoria de la Stalingrad , sovieticii au inceput o puternic? contraofensiv? impotriva armatelor germane, ob?inand, in luna iulie, o alt? izband? r?sun?toare in b?t?lia de tancuri de la Kursk - Oriol . Pan? in februarie 1944 , armatele naziste au fost for?ate s? se retrag? spre vest, pan? la fosta grani?? a Poloniei, dand speran?e c? r?zboiul se va termina curand. Alia?ii au deschis, in cele din urm?, un al doilea front in Normandia , in iunie 1944, dar sovieticii reu?iser? deja s? intoarc? soarta r?zboiului impotriva nazi?tilor, in principal, datorit? eforturilor lor umane, cu numai aproximativ 5 - 15 % din materialele de aprovizionare venite din vest. Trupele sovietice care avansau spre vest au f?cut jonc?iunea cu cele ale alia?ilor lor occidentali pe fluviul Elba la 26 aprilie 1945 , in dreptul localit??ii Torgau .

La 30 aprilie 1945 , dup? ce sovieticii p?trunseser? pan? in centrul capitalei Berlin , Hitler s-a sinucis. In perioada 4 ? 8 mai 1945 , Germania a capitulat ?i armata german? s-au predat necondi?ionat. Acesta a fost sfar?itul celui de-al Doilea R?zboi Mondial in Europa ?i, odat? cu crearea Comisiei Aliate de Control , la 5 iunie 1945 , cele patru Puteri Aliate ??i-au asumat suprema autoritate in ceea ce prive?te Germania” ( Declara?ia cu privire la infrangerea Germaniei , Departamentul de Stat al SUA, Seria "Tratate ?i alte acte interna?ionale" nr. 1520).

Consecin?e [ modificare | modificare surs? ]

Puterile victorioase au imp?r?it Germania, mai intai, in 4 zone de ocupa?ie . La Conferin?a de la Potsdam , grani?ele germane din zona sovietic? de ocupa?ie au fost mutate c?tre vest, cea mai mare parte a teritoriului fiind dat? Poloniei , ca o compensa?ie pentru pierderea teritoriilor r?s?ritene poloneze in favoarea Uniunii Sovietice. Aproximativ jum?tate din Prusia Oriental? german? a fost anexat? de c?tre URSS , zon? numit? in zilele noastre Kaliningrad . Exodul germanilor din Europa R?s?ritean? , care a fost ini?iat de Pactul Molotov-Ribbentrop , a fost terminat dup? r?zboi, cand, practic, to?i germanii din Europa Central? au fost "rea?eza?i" (alunga?i) la vest de linia Oder-Neisse , mutare care a afectat aproximativ 17 milioane de etnici germani. Zonele de ocupa?ie francez?, american? ?i englez? au devenit mai tarziu Germania de Vest , in timp ce zona sovietic? a devenit Germania R?s?ritean? comunist? . Germania de Vest s-a ref?cut din punct de vedere economic pan? la sfar?itul anilor ’60, proces denumit Wirtschaftswunder ? " miracol economic ", in principal, datorit? ajutorului economic american primit prin Planul Marshall , in timp ce Estul s-a ref?cut mai incet sub comunism , in mare parte, datorit? repara?iilor de r?zboi pl?tite Uniunii Sovietice ?i ca efect al economiei planificate centralizate.

Dup? r?zboi, mai mul?i lideri nazi?ti care au supravie?uit r?zboiului au fost pu?i sub acuzare de Tribunalul Aliat la Procesele de la Nurnberg , pentru crime impotriva umanit??ii . O mic? parte dintre ei au fost condamna?i la moarte ?i au fost executa?i, dar cei mai mul?i au fost elibera?i dup? cel mult 10 ani de inchisoare, invocandu-se motive medicale sau varsta inaintat?. In anii ’60, ’70 ?i ’80 s-au f?cut mai multe eforturi in Germania de Vest pentru judecarea celor care s-au f?cut direct responsabili de crime impotriva umanit??ii (de exemplu: Procesele de la Auschwitz ). Cu toate acestea, mul?i dintre cei care nu au fost printre conduc?torii importan?i au continuat s? tr?iasc? nestingheri?i in toat? aceast? perioad? ?i mai tarziu, in timp ce al?ii au reu?it s? fug? ?i s? se ascund? in alte ??ri.

In toate statele europene in care au existat mi?c?ri fasciste s-au luat m?suri legale pentru pedepsirea membrilor fostelor partide naziste sau fasciste. Totu?i, unii dintre fo?tii conduc?tori nazi?ti au g?sit mijloace de a se adapta noilor circumstan?e.

Copiii nazi?tilor, cei n?scu?i in teritoriile ocupate de armata nazist? ?i care au avut ca ta?i solda?i germani, inclusiv copiii Lebensborn , au fost uneori victimele diverselor represalii necontrolate, neoficiale.

Vezi ?i Procesele de la Nurnberg

Organizarea celui de-al Treilea Reich [ modificare | modificare surs? ]

Conduc?torii Germaniei naziste au creat un num?r mare de organiza?ii pentru a-i ajuta s? r?man? la putere. Au reinarmat ?i au int?rit armata, au pus la punct un aparat al securit??ii statului extrem de puternic ?i ?i-au creat propria armat? a partidului, Waffen SS .

Numind in diferite pozi?ii din guvern numai membri ai partidului nazist NSDAP , pan? in 1933 , guvernul german ?i partidul nazist au devenit, practic, una ?i aceea?i organiza?ie. Pan? in 1938, prin intermediul politicii de Gleichschaltung , institu?iile politice ?i administrative locale ?i-au pierdut orice putere ?i au fost subordonate liderilor nazi?ti, cunoscu?i sub numele de Gauleiter (ace?tia erau liderii provinciilor, in german? Gau , conform noii imp?r?iri administrativ-teritoriale).

Organizarea statului nazist, a?a cum a fost in 1944 , se prezenta astfel:

?eful statului ?i al guvernului [ modificare | modificare surs? ]

Guvernul ?i autorit??ile federale [ modificare | modificare surs? ]

Demnit??ile publice ale Reich-ului [ modificare | modificare surs? ]

  • Conduc?torul planului cincinal ? Hermann Goring
  • Inspectorul silvic principal al Reich-ului ? Hermann Goring
  • Inspectorul autostr?zilor
  • Pre?edintele B?ncii Reich-ului
  • Conduc?torul Tineretului Reich-ului
  • Conduc?torul Trezoreriei Reich-ului
  • Inspectorul general al Capitoliului Reich-ului
  • Consilierul pentru Capitoliul Mi?c?rii ( Munchen )

Mini?tri ai Reich-ului [ modificare | modificare surs? ]

Autorit??i de ocupa?ie [ modificare | modificare surs? ]

Ramura legislativ? [ modificare | modificare surs? ]

Armata, ( Wehrmacht ) [ modificare | modificare surs? ]

?eful Comandamentului suprem al for?elor armate ? Generalfeldmarschall Wilhelm Keitel
?eful Marelui stat major ? Alfred Jodl
Comandan?ii Armatei
Generaloberst Werner von Fritsch ( 1935 ? 1938 )
Generalfeldmarschall Walther von Brauchitsch ( 1938 ? 1941 )
Fuhrer ?i Reichskanzler Adolf Hitler ( 1941 ? 1945 )
Generalfeldmarschall Ferdinand Schorner ( 1945 )
Comandan?ii Marinei
Großadmiral Erich Raeder ( 1928 ? 1943 )
Großadmiral Karl Donitz ( 1943 ? 1945 )
Generaladmiral Hans-Georg von Friedeburg ( 1945 )
Comandan?ii Avia?iei
Reichsmarschall Hermann Goring (pan? in 1945 )
Generalfeldmarschall Robert Ritter von Greim ( 1945 )

Organiza?ii paramilitare [ modificare | modificare surs? ]

Poli?ia de stat [ modificare | modificare surs? ]

Biroul Central al Securit??ii Reich-ului ( RSHA ? Reichssicherheitshauptamt )

Organiza?ii politice [ modificare | modificare surs? ]

Organiza?ii ale muncii [ modificare | modificare surs? ]

Organiza?ii ale serviciilor publice [ modificare | modificare surs? ]

Organiza?ii religioase [ modificare | modificare surs? ]

Drapelul organiza?iei ?Deutsche Christen”
  • Deutsche Christen , ?cre?tinii germani”, organiza?ie rasist? in cadrul protestantismului german
  • Biserica Evanghelic? German? , condus? de ?episcopul imperial” Ludwig Muller de la ?cre?tinii germani”. Promovarea acestei biserici-marionet? a celui de-al Treilea Reich a dus la rezisten?a unei minorit??i in cadrul protestantismului german, care a proclamat in 1934 Biserica M?rturisitoare . Reprezentan?ii Bisericii M?rturisitoare au fost persecuta?i de nazi?ti.

Organiza?ii academice [ modificare | modificare surs? ]

  • Liga profesorilor universitari na?ional-sociali?ti germani
  • Liga studen?ilor na?ional-sociali?ti

Persoane importante in Germania nazist? [ modificare | modificare surs? ]

Pentru lista membrilor guvernului lui Hitler vezi Membrii guvernului lui Hitler, ianuarie 1933 - aprilie 1945

Conduc?torii Germaniei naziste [ modificare | modificare surs? ]

Personal SS [ modificare | modificare surs? ]

Militari [ modificare | modificare surs? ]

Al?ii [ modificare | modificare surs? ]

Victime celebre [ modificare | modificare surs? ]

Refugia?i celebri [ modificare | modificare surs? ]

Supravie?uitori celebri ai masacrelor naziste [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ ?Neville Chamberlain pe site-ul Prim-ministrului Marii Britanii” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  2. ^ Gilbert, Martin and Gott, Richard, The Appeasers (Weidenfeld Goldbacks, Weidenfeld and Nicholson, Londra, 1967), p. 178.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • ?Al Treilea Reich” , David G.Williamson, traducere de Iris Manuela Gitlan Anghel, 2013
  • ?Sfar?itul. Rezisten?a sfid?toare ?i infrangerea Germaniei lui Hitler, 1944-1945”, de Ian Kershaw, traducere de Cristina Ispas, Editura Corint - [1]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Germania_Nazist?&oldid=16246282