| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
(abreviat
URSS
) (in
rus?
Союз Советских Социалистических Республик (СССР)
,
Soiuz Sovetskih So?ialisticeskih Respublik (SSSR)
, cunoscut? ?i ca
Uniunea Sovietic?
(
rus?
Советский Союз
,
Sovetskii Soiuz
), a fost un stat intins pe o mare parte din Nordul
Eurasiei
, ?i care a existat din
1922
pan? in
1991
. Formarea sa a fost punctul culminant al
Revolu?iei ruse
din 1917, cea care l-a indep?rtat pe
?arul
Nicolae al II-lea
. (Pentru denumirea oficial? a Uniunii Sovietice in limbile altor republici, vezi
Denumiri oficiale ale URSS
)
URSS era constituit? din mai multe
Republici Sovietice Socialiste
(RSS-uri). Num?rul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembr?rii, URSS num?ra 15 republici componente.
Rusia
era, de departe, cea mai mare republic? din uniune, dominand in aproape toate domeniile: suprafa??, popula?ie, economie ?i influen?? politic?. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, varia?ii mari; in
1990
corespundea
Rusiei Imperiale
, cele mai importante excep?ii fiind
Polonia
,
Finlanda
?i
Alaska
.
Cu excep?ia unei scurte perioade chiar dup? revolu?ie, organizarea politic? a ??rii era definit? de singurul
partid politic
recunoscut,
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
(P.C.U.S.).
Articolul principal:
Politica Uniunii Sovietice
Declara?ia privind formarea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, prima sec?iune a Constitu?iei din 1924, proclam? dictatura proletariatului, pe care cel pu?in formal, Uniunea Sovietic? era format?. Structura Partidului Comunist al Uniunii Sovietice era bazat? pe
centralism democratic
, metoda leninist? de luare a deciziilor in interiorul
Sovietului Suprem
?i alte institu?ii sovietice.
Sistemul politic sovietic respingea principiul independen?ei puterilor, punand puterea legislativ? deasupra executivului ?i deasupra sistemului judiciar. Organul suprem al URSS intre
1922
?i
1937
era
Congresul Tuturor Sovietelor
; organul legislativ ?i administrativ este
Comitetul Executiv Central al Sovietelor
, format din dou? camere - Consiliul na?ionalit??ilor ?i Consiliul Uniunii. Consiliul Uniunii a fost ales de un congres al reprezentan?ilor republicilor Uniunii in propor?ie de popula?ia fiec?reia. Consiliul na?ionalit??ilor era format din cinci membri din fiecare sindicat ?i republic? autonom? ?i un reprezentant din fiecare regiune autonom? a RSFSR. Ambele camere aveau drepturi egale, iar proiectul de lege nu devenea lege numai dac? ambele camere o adoptau.
Intre 1937 ?i 1989, organul suprem in stat era Consiliul Suprem al URSS (Consiliul Suprem), format din Consiliul na?ionalit??ilor ?i Consiliul Uniunii. Reala surs? a deciziilor fiind luat? de Consiliului Suprem, de?i practica real? a dep??it semnificativ dispozi?iile constitu?ionale. Legisla?ia zilnic? in practic? era realizat? de c?tre Prezidiul Sovietului Suprem, alc?tuit dintr-un pre?edinte, 15 vicepre?edin?i, un secretar ?i al?i 20 de membri. Sovietul Suprem, ales timp de 4 ani, forma Consiliul de Mini?tri, alegea judec?tori ai Cur?ii Supreme a URSS ?i numea procurorul general al URSS.
Conform articolului 2 din Constitu?ia URSS-ului din 1977:
Toat? puterea in URSS apar?ine poporului. Poporul exercit? puterea de stat prin intermediul sovietele deputa?ilor poporului , care alc?tuiesc baza politic? a URSS-ului. Toate celelalte organe de stat sunt controlate ?i r?spund de sovietele deputa?ilor oamenilor.
Erau desemna?i candida?i din colective de munc?, sindicate, organiza?ii de tineret (Komsomol), organiza?ii creative de amatori ?i din partid (PCUS). Aceast? Constitu?ie, spre deosebire de cele anterioare, a reflectat pentru prima dat? rolul real al PCUS in administra?ia de stat: ?For?a de conducere ?i de conducere a societ??ii sovietice, nucleul sistemului politic, al statului ?i al organiza?iilor publice este Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ”(articolul 6).
In 1989 - 1991, organul suprem al puterii de stat a fost Congresul Deputa?ilor Poporului din URSS, organul legislativ, administrativ permanent (pan? in 1990) ?i organul de control - Consiliul Suprem al URSS, format din Consiliul na?ionalit??ilor ?i Consiliul Uniunii.
Din 1989 pan? in 1990, cel mai inalt oficial al URSS era pre?edintele Sovietului Suprem al URSS. In anii 1990 ?i 1991 ?eful statului sovietic era pre?edintele URSS-ului.
Vezi ?i:
Guvernul U.R.S.S.-ului
.
Articolul principal:
Rela?iile externe ale Uniunii Sovietice
In ultimele decenii, Uniunea Sovietic? era compus? din 15 Republici Sovietice Socialiste. Dup? ce au devenit independente, unele au r?mas organizate in
Comunitatea Statelor Independente
(CSI).
Bazat? pe un sistem de proprietate de stat, economia sovietic? era controlat? prin
Gosplan
(Comisia de Planificare a Statului) ?i
Gosbank
(Banca de Stat). De la dizolvarea Uniunii Sovietice, aproape toate republicile sovietice au renun?at la
economia centralizat? planificat?
?i proprietatea de stat.
Articolul principal:
Istoria Uniunii Sovietice
.
1917?1922: Lenin: De la revolu?ie la consolidare
[
modificare
|
modificare surs?
]
-
Garda Ro?ie in fabrica Vulkan
-
Muncitori ?i solda?i arestand poli?i?ti sus?in?tori al fostului regim in Petrograd
-
Lenin, Voro?ilov ?i Tro?ki cu delega?ii la Congresul X al Partidului Bol?evic
Nicolae al II-lea dup? abdicare
Solda?i ru?i r?ni?i intorcandu-se de pe front
Solda?i ru?i ?i germani intalnindu-se pe ?p?mantul nim?nui”
Portretele lui Lenin
R?zboiul Civil Rus
Lev Tro?ki
Lenin ?i Stalin
Num?rul de mor?i, criza de produse ?i corup?ia din timpul Primului R?zboi Mondial au dus la nemul?umirea crescand? a popula?iei ruse fa?? de autocra?ia ?arist?. Cererile de incetare a r?zboiului erau tot mai frecvente din partea armatei ?i popula?iei civile. Solda?ii tindeau chiar s? fraternizeze cu inamicii. In martie 1917, unit??ile militare din St. Petersburg au refuzat ordinul ?arului Nicolae al II-lea de a suprima greva muncitorilor prin for??. Armata s-a aliat cu muncitorii, iar la 15 martie 1917 l-au for?at pe ?ar s? abdice in timpul Revolu?iei din Februarie.
Dup? abdicarea ?arului a fost creat un guvern provizoriu condus de cneazul Lvov care a proclamat dreptul la libertate politic?, sus?inut de men?evici, social-democra?i modera?i. In multe ora?e, muncitorii ?i solda?ii s-au organizat in soviete pentru a cere schimb?ri sociale, declarandu-se adversarii puterii guvernului provizoriu.
In aprilie 1917, liderul comunist al revolu?ionarilor ?i al bol?evicilor, Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut ca Lenin, s-a intors la St. Petersburg din exilul s?u din Elve?ia. Prin Tezele din Aprilie, a cerut declararea imediat? necondi?ionat? a p?cii ?i redistribuirea p?manturilor ??ranilor. A cerut sfar?itul coali?iei guvernului provizoriu ?i putere absolut? pentru soviete. In iulie 1917, bol?evicii au incercat s? comit? o lovitur? de stat, dar au e?uat.
Conflictul dintre Soviete ?i guvernul provizoriu condus de premierul
Aleksandr Kerenski
a escaladat. Premierul refuz? s? cedeze in fa?? cererilor de reforme sociale. Dup? septembrie 1917, Lenin ?i bol?evicii au pl?nuit o nou? revolt? impotriva guvernului.
Pe 7 noiembrie 1917 a izbucnit
Revolu?ia din Octombrie
.
Lev Tro?ki
a condus Garda Ro?ie Bol?evic?, ocupand punctele strategice din St. Petersburg ?i a asediat Palatul de Iarn?, sediul guvernului provizoriu. Guvernul lui Kerenski a fost arestat, iar Lenin a format Sovietul Comisarilor Poporului, primul guvern sovietic.
Bol?evicii
au incheiat r?zboiul impotriva Puterilor Centrale la 3 martie 1918 prin Tratatul de la Brest-Litovsk. Lenin a acceptat termenii duri impu?i de Germania din cauza tulbur?rilor interne din Rusia. Marii proprietari de terenuri ?i industria?ii au fost expropria?i f?r? desp?gubiri, b?ncile au fost na?ionalizate, partidele de opozi?ie au fost interzise, iar Parlamentul Democratic a fost desfiin?at. Comisia Extraordinar?-CEKA, poli?ia secret? avea rolul de a asigura autoritatea exclusiv? a bol?evicilor.
Prima faz? a reformelor revolu?ionare s-a sfar?it in martie 1918 cu mutarea guvernului sovietic in frunte cu Lenin de la
Petrograd
la
Moscova
, la
Kremlin
. Guvernul nu era ins? in siguran?? pe deplin. In 1918, alian?a contrarevolu?ionar? a monarhi?tilor, men?evicilor ?i a puterilor non-socialiste au format Garda Alb? care se infrunt? cu Garda Ro?ie intr-un r?zboi civil sangeros ce a durat trei ani. Nicolae ?i familia sa au fost executa?i la 17 iulie 1918 de Sovietul din Ekaterinburg pentru a nu fi elibera?i de Garda Alb? ce se apropia de ora?.
In ciuda sprijinului acordat Albilor de c?tre fo?tii alia?i ai Rusiei din cadrul Antantei din Primul R?zboi Mondial, la inceputul anului 1922,
Armata Ro?ie
a invins. Ro?ii au cucerit treptat Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, precum ?i state care s-au declarat independente dup? Tratatul de la Brest-Litovsk.
R?zboiul Polono-Rus
din 1920-1921 ?i foametea cumplit? din iarn? urm?toare nu mai reprezentau probleme serioase pentru conducerea bol?evic?.
In 1922, noul stat socialist era de dimensiunea fostului imperiu rus.
Republica Socialist? Federativ? Sovietic? Rus?
s-a unit cu
Republica Socialist? Sovietic? Ucrainean?
?i
Republica Socialist? Sovietic? Belarus?
, formand Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste-URSS care a devenit primul stat comunist din istorie, salutat? cu bucurie de sociali?tii de pretutindeni.
1922?1940: Stalin: Regimul Terorii ?i Marea Epurare
[
modificare
|
modificare surs?
]
Stalin
Stalin la Pactul Ribbentrop-Molotov
In 1922,
Lenin
s-a imboln?vit, iar luptele pentru succesiune din interiorul partidului au izbucnit. Stalin ?i-a folosit puterea ca secretar al Partidului Comunist pentru a-i numi discipolii s?i, precum
Kamenev
?i
Zinoviev
, in func?ii importante in guvern ?i in partid ?i pentru a-?i asigura o pozi?ie-cheie in structura partidului.
De?i
Lenin
recomandase in testamentul s?u inlocuirea lui
Stalin
din func?ia de secretar general pe care il suspecta de acapararea puterii, acesta ?i-a invins rivalii politici dup? moartea lui
Lenin
la 21 ianuarie 1924. R?zboiul civil ?i interven?iile interna?ionale pentru anihilarea revolu?iei au creat temeri ?i agita?ii permanente.
In 1929,
Stalin
?i-a eliminat oponen?ii de la conducerea guvernului ?i a partidului, prin coali?ii ?i tertipuri ?irete. In 1927, l-a exclus din partid pe
Tro?ki
, rivalul s?u cel mai puternic, iar in 1929 l-a expulzat din ?ar?. Tro?ki sus?inea c?
URSS
se putea men?ine dac? revolu?ia era continuat? in ??rile europene industrializate, ins? Stalin milita pentru consolidarea ?i impunerea cu cruzime a unei ordini socialiste in propria ?ar?. Aflat in exil in
Mexic
,
Tro?ki
a fost asasinat in 1940 de c?tre serviciile secrete sovietice.
Impunand industrializare ?i colectivizare agricol? cu for?a, dictatura lui Stalin a devenit un sistem sangeros de suprimare. In 1924,
URSS
era recunoscut? de majoritatea statelor europene.
Stalin
, al c?rui nume real era Iosif Vissarionovici Djuga?vili, fiu de cizmar ?i preot exclus din Seminarul Ortodox pentru organizarea unor demonstra?ii ?i greve, s-a al?turat bol?evicilor dup? intoarcerea lui
Lenin
din exil, care ii admira talentul organizatoric.
Prioritatea URSS-ului in rela?iile externe era asigurarea unui sistem de guvernare.In 1934,
URSS
s-a al?turat Societ??ii Na?iunilor ?i a semnat pacte de neagresiune ?i tratate de ajutor reciproc. Dup? reinarmarea Germaniei naziste in anii 1930, concesiile puterilor occidentale din Acordul de la
Munchen
au reint?rit suspiciunile lui
Stalin
dup? ce statele capitaliste vestice au tr?dat democra?ia in R?zboiul Civil Spaniol. Stalin a decis s? incheie o alian?a paradoxal? ideologic cu Germania pentru a evita un conflict major care va rezist? pan? la 22 iunie 1941 cand
Hitler
avea s? incalce tratatul.
In anii 1930, dictatura lui Stalin era men?inut? ?i prin intermediul
cultului personalit??ii
care devenise tot mai puternic ?i prin dezvoltarea statului c? un mecanism administrativ rigid, controlat de la centru.
Politic? stalinist?
era declarat? c? dogm? socialist?. In 1936 a fost stabilit? hegemonia Partidului Comunist la toate nivelurile societ??ii ?i ale statului.
Poli?ia secret?
supraveghea popula?ia ?i elimina opozan?ii prin impu?care, munc? silnic? in
gulaguri
?i deport?ri in
Siberia
.
In 1928 Stalin pune cap?t
Noii Politici Economice
?i introduce
colectivizarea
for?at? a gospod?riilor ??r?ne?ti, fiind combinate in cooperative agricole. ??ranii care de?ineau suprafe?e mari ?i medii erau califica?i drept ?
culaci
” (
chiaburi
), du?mani ai poporului ?i exploatatori, campania de ?
Desculacizare
” . P?manturile le-au fost confiscate, iar ace?tia au fost trimi?i in lag?re de munc? din Siberia. A urmat un colaps temporar al agriculturii, anume
Foametea Sovietic? 1932-1933
. In
Ucraina
au murit 4 milioane de oameni din cauza foametei, fenomen cunoscut in istorie drept
Holodomor
.
In 1932,
realismul socialist
s-a impus in toat? cultura, in literatur? ?i art? pentru a-i instrui pe cet??eni in spiritul socialismului, motivul central fiind ?Omul Muncii” care reprezenta progresul socialist, sculpturi ?i picturi murale ce impodobeau cl?dirile, reprezentand b?rba?i ?i femei in muncind.
In 1935-1939,
Stalin
?i-a eliminat to?i oponen?ii reali sau inchipui?i, prin
Marea Epurare
. Persecu?iile au avut loc la toate nivelurile partidului ?i ale statului. Milioane de oameni au fost extermina?i sau trimi?i la munc? silnic?, sub acuza?ia c? erau spioni, sabotori sau lipitori care sugeau sangele poporului. Critica la adresa politicii oficiale era catalogat? ca fiind devia?ionist?, iar vinova?ii erau acuza?i c? ac?ionau in numele puterilor str?ine.
In 1937-1938,
Stalin
a eliminat elita militar?, 35 000 de ofi?eri fiind aresta?i ?i 30 000 fiind executa?i. Persoane de alte etnii au fost victime ale persecu?iei staliniste. Republica German? de pe Volga fiind desfiin?at? in 1941, locuitorii acesteia au fost trimi?i in lag?re de munc?.
Membrii de partid importan?i au fost judeca?i in trei mari procese publice, sub acuza?ia de contrarevolu?ionari. Dintre membrii Comitetului Central al partidului, ale?i in 1934, 2/3 nu au supravie?uit anilor 1937-1938.
Pan? la sfar?itul epur?rii din 1939, toat? elita revolu?ionar? din 1917 a fost anihilat? ?i inlocuit? in toate zonele structurii de partid de
apparatcik
, a c?ror loialitate fa?? de Stalin era asigurat?.
|
|
|
|
| Poza in care
Nicolai Ejov
ap?rea al?turi de Stalin a fost retu?at? de cenzorii sovietici.
[3]
Asemenea modific?ri ale pozelor oficiale erau un lucru obi?nuit in timpul regimului stalinist.
|
-
Oameni condamnati la munca silnica
-
-
Copii culegand cartofi inghetati de pe un teren colectivizat
1940?1953: De la luptele de pe Frontul de Est la R?zboiul Rece
[
modificare
|
modificare surs?
]
URSS a semnat un pact de non-agresiune cu
Germania Nazist?
,
Pactul Ribbentrop-Molotov
, pe 23 august 1939. Tratatul presupunea pe lang? prevederi de non-agresiune ?i un protocol secret prin care erau imp?r?ite teritorii din
Romania
,
Polonia
,
Lituania
,
Letonia
,
Estonia
?i
Finlanda
intre sferele germane ?i sovietice de influen??, anticipand rearanjamente teritoriale ?i politice.
Germania
a invadat vestul
Poloniei
la 1 septembrie 1939, iar Uniunea Sovietic? a invadat estul
Poloniei
pe 17 septembrie. A urmat apoi anexarea
??rilor Baltice
?i sud-estului
Finlandei
, precum ?i a Basarabiei, nordul Bucovinei ?i regiunea Her?a din Romania. Protocolul secret avea s? fie recunoscut de sovietici abia in 1989.
-
-
-
-
-
-
-
Cadavrele unor oameni ucisi in masacrul de la Katyn
-
In iunie 1941,
Adolf Hitler
a lansat o
invazie a Uniunii Sovietice
, de?i Stalin ignorase rapoarte despre o eventual? invazie german?. Stalin era convins c? num?rul total de for?e armate ale alia?ilor vor opri Germania. Au loc
Epur?rile Armatei Ro?ii din 1941
, peste 300 de militari de rang inalt sunt executa?i. In urm?torii patru ani, Uniunea Sovietic? a respins numeroase ofensive germane in B?t?lia de la Stalingrad ?i in B?t?lia de la Kursk, conducand cu succes opera?iunea de ofensiv? Vistula-Oder, Stalin incepand s? asculte mai mult de sfaturile generalilor s?i.
Cea mai mare parte din seria de lupte sovietice au avut loc pe
Frontul de Est
, luptele extinzandu-se in Finlanda. URSS, in colaborare cu britanicii, a anexat nordul Iranului ?i a declarat mai tarziu r?zboi Japoniei.
Stalin s-a intalnit cu
Winston Churchill
?i cu
Franklin D. Roosevelt
la
Conferin?a de la Teheran
?i a inceput s? discute despre un r?zboi impotriva Germaniei dus pe dou? fronturi ?i imp?r?irea Europei postbelice.
Pierderi omene?ti in cel de-al Doilea R?zboi Mondial
In aprilie 1945, Berlinul a c?zut in mainile sovieticilor, iar nazi?tii au capitulat.
Parada Victoriei din 1945
Alungarea invaziei naziste ?i ob?inerea victoriei a insemnat sacrificii imense pentru Uniunea Sovietic? care a suferit cele mai mari pierderi militare in cel de-al doilea r?zboi mondial, pierzand 20 milioane de oameni.
Stalin s-a implicat personal in r?zboi ?i a ini?iat tactici dubioase aplicate in
masacrul de la Katyn
, , Ordinul nr 270 , Ordinul nr 227 ?i masacrul prizonierilor de c?tre NKVD . In intreag? Europa estic? ?i central?, sovieticii au comis violuri ?i jafuri ?i tratamente abuzive asupra prizonierilor ?i opozan?ilor.
URSS era una dintre puterile victorioase de dup? r?zboi. La
Conferin?ele de la Ialta
din 1943 ?i
Potsdam
din 1945, Stalin, Roosevelt ?i Churchill ?i-au imp?r?it zonele de influen?? din Europa postbelic?. In anii urm?tori, Stalin a transformat sistematic statele din Europa de Est in state-satelit. In 1948, comuni?tii au venit la conducere in toat? regiunea Europei estice, afla?i in alian?a cu antifasci?tii non-sociali?ti. Singurele excep?ii au fost
Grecia
?i
Iugoslavia
. In 1949 s-a format
Germania de Est
ce va r?mane in sfera sovietic?.
In 1946, Stalin a dezvoltat teoria celor dou? "lag?re", despre diferen?ele dintre lumea comunist? ?i lumea capitalist?, c?reia SUA ii r?spunde in 1947 prin conceptul paralel de R?zboi Rece. Rela?ia dintre cei doi fo?ti alia?i s-a inr?ut??it rapid ?i a atins apogeul in timpul blocadei sovietice a Berlinului din 1948-1949.
URSS devenise o amenin?are pentru occident din moment ce in 1949, sovieticii au testat prima
bomb? atomic?
: RDS-1.
Pe plan intern, Teroarea Marii Epur?ri s-a incheiat, ins? presiunea politic? exercitat? de Stalin ?i
Lavrenti Beria
, pre?edintele Comisariatului Poporului Sovietic pentru Afaceri Interne-NKVD, era neindur?toare.
To?i solda?ii ?i ofi?erii care au avut contacte cu inamicii occidentali in timpul r?zboiului au fost elimina?i sau retrograda?i in func?ii obscure, inclusiv
mare?alul Jukov
, erou de r?zboi. Stalin a intensificat ritmul reconstruc?iei industriale prin al patrulea plan cincinal, care a derulat rapid in timp ce dezvoltarea agricol? inc? stagna. In 1948, industria sovietic? a atins nivelul din 1940, iar in 1952 s-a dublat, dar standardele ?i nivelul de tr?i al popula?iei au r?mas neschimbate.
Andrei Jdanov
, liderul cultural, a coordonat Jdanovscina ?i a instituit cultul personalit??ii lui Stalin ?i glorificarea Uniunii Sovietice. Scriitorii ?i arti?tii care nu s-au conformat au devenit ?intele represiunii ?i acuza?iilor de formalism ?i cosmopolitism. In 1952, Stalin a propus liderilor occidentali reunificarea Germaniei ca stat neutru, demilitarizat ?i nealiniat, propunerea s? fiind imediat refuzat?, ace?tia suspectandu-l de rele inten?ii.
In
R?zboiul din Coreea
, sovieticii ?i chinezii i-au sprijinit pe
nord-coreeni
cu for?e militare impotriva
Coreei de Sud
aliat? cu
SUA
.
In ianuarie 1953, Stalin a demascat o inchipuit? tentativ? de asasinat a doctorilor de la Kremlin impotriva s?. Inainte de a incepe un nou val de represiuni, Stalin a murit pe 5 martie 1953 din cauza unui accident celebral.
-
Sputnik 1-primul satelit artificial trimis in spatiu
-
Iuri Gagarin-primul om lansat pe orbita planetei
-
Tanc sovietic distrus in Budapesta din timpul revolutiei din Ungaria
-
-
-
Nikita Khruchchev
Hru?ciov la
Berlin
Nikita Khrushchev la intrunirea ONU de la 1960
Nikita Khrushchev, Valentina Tereshkova, Pavel Popovich si Yury Gagarin la Mausoleul lui Lenin
Dup? moartea lui Stalin puterea a fost preluat? e o ?conducere colectiv?” (
Beria
,
Malenkov
,
Hru?ciov
).
Lupta pentru putere a inceput.
Gheorghi Malenkov
, care avea sus?inerea guvernului, ?i
Nikita Hru?ciov
, care era sprijinit de partidul comunist, s-a aliat impotriva lui
Beria
, ministrul de interne, care a fost arestat in iunie 1953 ?i impu?cat in decembrie.
La 8 august 1953, Malenkov a anun?at "noul curs" care va asigura int?rirea sectorului agricol subdezvoltat ?i a industriei de consum, cultivarea de noi terenuri agricole in est ?i justi?ia socialist?.
In 1954 a inceput o perioad? calm?, in care scriitorii, arti?tii, intelectualii au rec?p?tat o anumit? libertate de exprimare. S-a ini?iat o colaborare cu occidentul.
In mai 1955 s-a semnat
Tratatul de la Var?ovia
ca r?spuns al blocului estic
NATO
?i reap?reau tensiunile. In februarie 1956, Nikita Hru?ciov l-a invins pe Malenkov la Congresul al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice-PCUS unde ?ine celebrul ?
discurs secret
”. A devenit secretar general al PCUS, iar in 1958 a devenit premier. In timpul congresului , Hru?ciov a denun?at crimele lui Stalin ?i a criticat direc?ia partidului sub conducerea acestuia. In timpul valului de destalinizare, in
Polonia
?i
Ungaria
au izbucnit revolte ce au fost in?bu?ite rapid de armat?.
Hru?ciov a reorientat politicile culturale, a eliberat mul?i de?inu?i din gulaguri ?i a acordat prioritate produc?iei agricole pentru a imbun?t??i condi?iile de via??.
La 27 mai 1957, la adunarea reprezenta?ilor kolhoznicilor, Hru?ciov a lansat indemnul "S? ajungem ?i s? dep??im America!". Avea in vedere competi?ia in domeniul produc?iei c?rnii ?i produc?iei laptelui.
A fost debutul campaniei voluntariste de tip "salt inainte", care s-a dovedit a fi ineficient ?i periculos pentru urm?torii 30 de ani. Scopul era cre?terea consumului. Au fost ini?iate reforme administrative nechibzuite, excese economice ?i sociale-"febra porumbului", "campania de la Razani pentru sporirea produc?iei de carne", "recordurile de lapte".
La 1 iulie 1957 a fost adoptat? m?sura prin care ministerele industriale au fost inlocuite cu sute de consilii economice populare care trebuiau s? stabileasc? leg?turi intre acestea. S-au dezvoltat sectoare economice locale care au impiedicat dezvoltarea unor ramuri industriale grele. Func?ionarii din ministere au fost nemul?umi?i pentru c? au fost obliga?i s? se mute din Moscova in provincie.
In lipsa unor investi?ii in domeniul agrar, regimul a sporit eficient? sistemului agrar prin dou? reforme: lichidarea SMT-urilor ?i predarea tehnicii agricole colhozurilor, care a fost eficient? pentru unele colhozuri, pentru altele s-a ajuns la achizi?ionarea ma?ini agricole, apoi concentrarea unor colhozuri care s? formeze uniuni colhoznice pentru dezvoltarea agro-ora?elor. Func?ionarii de partid locali ?i pre?edin?ii de colhoz au f?cut presiuni asupra ??ranilor, manifestand impotriva micilor loturi de p?mant ale ??ranilor ce erau privite c? mici propriet??i private. Munca colectiv? era intensificat? pe seama ingr?dirii muncii individuale pe lotul ??ranului.
La 22 mai 1957, Hru?ciov a propus sporirea de trei ori a produc?iei de carne in ?ar?. Rezultatele au fost sub a?tept?ri. Campania de sporire a produc?iei c?rnii la Raziani s-a dovedit a fi un e?ec. La sfar?itul anului 1958 partidul a emis o directiv? c?tre organiza?iile locale prin care cerea adoptarea de m?suri hot?rate pentru cre?terea produc?iei de carne. Prim-secretarul comitetului din Raziani, Larionov, a anun?at sporirea produc?iei de carne. De?i nu ?i-a indeplinit promisiunile, organiza?ia din Raziani a fost decorat? cu Ordinul Lenin, iar Larianov a fost decorat c?
Erou al Muncii Socialiste
. Acesta a t?iat intregul ?eptel, ?i vitele ??ranilor din gospod?riile proprii. Au fost cump?rate alte vite din alte zone, cu banii destina?i achizi?ion?rii ma?inilor agricole. Regiunea a vandut statului in 1959 160 000 de tone de carne.Organiza?ia de partid s-a angajat pentru a livra ?i mai mult? carne. In 1960, colect?rile au atins abia 30 000 de tone, iar ??ranii au refuzat s? mai lucreze terenurile, produc?ia de cereale sc?zand cu 50%. Larianov s-a sinucis datorit? catastrofei care nu mai putea fi ascuns?.
Hru?ciov credea c? extinderea terenurilor cultivate cu porumb va rezolva problema asigur?rii de hran?. Dar cultivarea porumbului in regiuni improprii s-a dovedit catastrofal?.
In ciuda e?ecurilor agricole, m?surile intreprinse in cre?terea nivelului de tr?i in mediul urban s-au dovedit eficiente. Muncitorii i?i puteau schimba locul de munc?. ??ranii ins? nu aveau permisiunea s? p?r?seasc?
colhozurile
. Varsta de pensionare a sc?zut, iar concediul prenatal a crescut de la 70 la 170 de zile. Fondul de locuin?e a fost crescut, dar criz? locuin?elor tot nu a fost rezolvat?.
S-a produs un dezghe? pe plan cultural: o serie de scriitori ca criticul Pomeran?ev au ridicat unele probleme despre trecut, scopul intelighen?ei, rela?iile acesteia cu partidul, rolul scriitorilor ?i arti?tilor intr-un sistem in care partidul ii recuno?tea doar pe cei care se conformau sau pe care uniunile de specialitate ii desemnau ca atare. Redactorul-?ef al revistei Novii Mir, Tvardovski, a fost inl?turat pentru c? a publicat un poem al lui Pomeran?ev.
Hru?ciov considera c? istoria, literatur? ?i art? trebuiau s? reflecte rolul lui Lenin ?i grandioasele realiz?ri ale partidului comunist ?i poporului sovietic. Intelighen?ia trebuia s? se acomodeze cu noul curs ideologic ?i s?-l slujeasc?. Intelighenta s-a separat in dou? tabere: conservatorii conndusi de Kocetov ?i liberalii condu?i de Tvardosvksi. Hru?ciov pendul? intre dou? tabere, considerand c? scriitorii trebuiau s? se incadreze in limitele realismului socialist.
Afacerea Pasternak a ar?tat care erau limitele liberaliz?rii in literatur?, romanul Doctor Jivago nefiind publicat in ?ar?, ci doar editat in str?in?tate. In 1958, Pasternak a primit premiul Nobel, dar puterea l-a obligat s? renun?e la premiu. Astfel, cazul lui Pasternak a ar?tat incapacitatea intelighen?ei ruse de a se opune puterii sovietice.
I?i f?cea apari?ia literatur? de tip
samizdat
care con?ineau lucr?ri ale tinerilor litera?i care se adunau samb?t? in Pia?? Maiakovski, ulterior, puterea interzicand manifest?rile de acest tip. C? r?spuns, tinerii litera?i condu?i de Anatoli Ginzburg au editat prima revista in samizdatul Sintaksis.
Dificult??ile cu care s-a confruntat Hru?ciov pe plan economic au dus la intensificarea metodelor voluntariste ?i la apari?ia mitului tranzi?iei spre comunism a societ??ii sovietice, la intensificarea campaniilor ale c?ror scop era s? ob?in? rezultate excelente intr-un timp record. Produc?ia agricol? a crescut abia cu 1.5%. Se dorea cre?terea produc?iei ale industriei grele.
In conditile date: economia zguduit? de dificult??i, campanii ?i reforme, incordarea rela?iilor interna?ionale printr-o politic? extern? voluntarist?, consolidarea pozi?iilor adversarilor lui Hru?ciov care luptau cu succes impotriva procesului de descentralizare, care a int?rit pozi?iile birocra?iei locale ?i a sl?bit controlul centrului asupra conduc?torilor economici locali, s-au deschis lucr?rile celui de-al XXII-lea Congres al PCUS. Se elaborase un program care prevedea tranzi?ia spre comunsim, o societate ideal? f?r? clase, cu o singur? form? de proprietat asupra mijloacelor de produc?ie. Congresul a adoptat o serie de decizii privind controlul colectiv asupra conducerii. Membrii CC ?i ai Prezidiului CC r?maneau in posturile lor dac? primeau 3/4 din voturi.
La 19 octombri 1961, o serie de participan?i la congres au adus discu?ia privind destalinizarea starnind nemul?umirea grupei antipartinice-Molotov, Kaganovici, Malonkov etc. Hru?ciov a oferit detali despre moartea lui Kirov ?i despre represiunile c?rora le c?zuser? victime nu numai membrii partidului, ci ?i cet??enii sovietici obi?nui?i.
Participan?ii au votat scoaterea trupului conservat al lui Stalin din mausoleu. Rezolu?ia adoptat? de congres a dat ca?tig de cauza conservatorilor din partid, ins? nef?cand referire la represiunile ?i crimele lui Stalin.
Hru?ciov s-a luptat cu for?ele conservatoare prin intermediul intelighen?ei, sprijinind publicarea a dou? opere literare ale lui Evtu?enko ?i Soljenintan. Dup? criza rachetelor, Hru?ciov a cerut intelighen?ei s? respecte linia partidului. Luna de miere dintre Hru?ciov ?i arti?ti incetase.
La 10 septembrie 1962, Hru?ciov a inaintat un proiect de reforma care prevedea imp?r?irea partidului in dou?: o jum?tate se ocup? de probleme agricole, cealalt? de cele industriale. Dar nici aceast? reforma nu a adus rezultatele dorite. Membrii Prezidiului se temeau c? vor fi obliga?i s? rezolve probleme economice concrete, mic?orandu-le prestigiul ?i crescandu-le r?spunderea. Cadrele regionale i?i vedeau puterea divizat?.
Hru?ciov a promovat dezvoltarea tehnologic?: lansarea primului satelit artificial al P?mantului,
Sputnik
, in octombrie 1957, care a fost un ?oc pentru occident. In 1961,
Iuri Gagarin
, in nava Vostok 1, a fost primul cosmonaut lansat in spa?iu.
A fost promovat? inarmarea nuclear?, in noiembrie 1961 fiind detonat? "Bomba ?arului", cea mai mare bomb? nuclear? construit? ?i detonat? vreodat?.
Pe plan extern, Hru?ciov a oscilat intre competi?ia cu SUA ?i ideea de coexisten?a pa?nic?. A incercat s? extind? sfera de influen?? sovietic? in Lumea a Treia, sus?inand aspira?iile de independen?a ale statelor asiatice ?i africane. Dup? Criza Suezului din 1956, a oferit sprijin financiar ?i militar statelor arabe angajate in conflictele din
Orientul Mijlociu
. Tot in 1956 are loc
invazia URSS in Ungaria
.
In 1959, politic? extern? practicat? de Hru?ciov duce la o indep?rtare (
ruptura sino-sovietic?
) ideologic? treptat? de
China
. Amplasarea rachetelor nucleare in
Cuba
a adus lumea in pragul (
criza rachetelor
) unui r?zboi atomic in octombrie 1962, dar s-a evitat extinderea conflictului dup? ce URSS a cedat. In 1961, Hru?ciov a manifestat o tendin?a de a lua decizii ?i schimb?ri imprevizibile pentru partid.
La 30 septembrie, urmand sfaturile colegilor de partid, Hru?ciov a plecat la Soci s? se odihneasc?. Folosindu-se de absen?a sa, colegii lui Hru?ciov au convocat pentru 12 octombrie Prezidiul CC, iar pe 13 octombrie a fost convocat? Plenar? CC. Intors la Moscova, Hru?ciov a fost pus in fa?? cererii de a demisiona din toate func?iile. In fa?a unei plenare ?i a unui CC ostil, Hru?ciov a demisionat.
-
Tanc sovietic distrus in timpul Primaverii de la Praga
-
-
Celebrul sarut dintre Brejnev ?i cancelarul vest-german Willy Brandt
-
Jocurile Olimpice de la Moscova
-
Aleksandr Solzhenitsyn in 1974
-
Carter si Brezhnev semneaza tratatul SALT II
-
Cosmonautii sovietici ?i Astronautii americani in cadrul Proiectului Apollo?Soyuz
-
Apollo?Soyuz Test Project
Brejnev
Leonid Brezhnev la cel de-al XVIII-lea Komsomol Congres
Leonid Brejnev
,
secretarul general
PCUS
, a venit la putere impreun? cu
Alexei Kosighin
c? pre?edinte al Consiliului de Mini?tri ?i cu pre?edintele Nikolai Podgornii ca pre?edinte al Prezidiului Sovietului Suprem. Conducerea unilateral? ca cea specific? perioadei Hru?ciov nu mai era tolerate. Perioada Brejnev a fost considerat? ca fiind una de normalizare ?i birocratizare a vie?ii socialiste cotidiene. Din a doua jum?tate a anilor 1970, conducerea sovietic? s-a transformat intr-o gerontocra?ie politic?.
Congresul al XXII-lea al PCUS din 1966 a sus?inut prioritatea industriei grele in economie ?i a trasat ob?inerea unei parit??i cu SUA in cursa inarm?rii . Cheltuielile imense din anii 1970 pentru producerea rachetelor balistice ?i submarinelor au provocat mari lipsuri alimentare ?i nemul?umirea popula?iei. Dezaprobarea puternic? a intelectualilor ?i disiden?ilor ca Aleksandr Soljenitin ?i Andrei Saharov a fost inso?it? de m?suri represive: deport?ri in gulaguri ?i izolarea in spitalele de psihiatrie.
Dup? suprimarea prin for?? a Prim?verii de la Praga in 1968, conducerea sovietic? a aprobat politica de conciliere lansat? in 1970 de c?tre cancelarul Willy Brandt. Din 1970 s-a negociat o serie de acorduri intre URSS ?i SUA, culminand cu Acordurile Strategice pentru Limitarea Inarm?rii-SALT I ?i SALT II din 1974 ?i 1979 ?i cu
Acordurile de la Helsinki
privind politic? de securitate interna?ional? ?i controlul inarm?rii. In iulie 1975 a fost realizat primul zbor spa?ial in comun intre astronau?ii americani NASA ?i cosmonau?ii sovietici, marcand sfar?itul cursei spa?ial? intre SUA ?i URSS, incepute in 1957 .
Dar procesul de apropiere a intampinat o serie de piedici, printre care decizia
NATO
din 1977 de modernizare a sistemelor de rachete, implicarea in r?zboiul din Vietnam de partea vietnamezilor comuni?ti,
invazia sovietic? din Afghanistan
din 1979 ?i boicotul occidental al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova.
Unele reforme interne au avut succes, ca imbun?t??irea sistemului de inv???mant public ?i acordarea unei autonomii politice ?i culturale mai mari republicilor socialiste. Povara competi?iei cu SUA in cursa inarm?rii a subminat performan?ele economice, resursele fiind concentrate in armata ?i in industrie grea, in defavoarea industriei de consum. Criza de produse a fost inevitabil? ?i a dus la proliferarea corup?iei.
Spre deosebire de unilaterismul lui Hru?ciov, Brejnev a avut c? lozinci principale: conducerea colec?ia ?i stabilitatea. A declan?at lupta impotriva voluntarismului hrusciovist, stopand toate reformele ini?iate de acesta. La Plenara CC din noiembrie 1964 s-a decis revenirea la vechea organizare, bazat? pe principiul teritorial-productiv, pe unificarea organizaiilor industriale ?i agrare ?i de partid. A fost ref?cut? vertical? puterii: CC-Organiza?ia de partid regional?, organiza?ia de partid raional?, fiecare de?inand puterea absolut?. A fost restabilit controlul partidului asupra economiei.
Se propunea ra?ionalizarea alimentelor. La Plenar? din 1965, Brejnev a raportat falimentul agriculturii datorate metodelor voluntariste de conducere a satelor, obiectivelor prea mari ?i suprafe?elor mici ca intindere. S-a decis sc?derea planului de achizi?ii de grau de la 4 miliarde la 3,4 miliarde de puduri ?i stabilirea unor cantit??i neschimbate pan? in 1970; cre?terea pre?urilor produselor agricole achizi?ionate pe pia?? intern?; introducerea stimulentelor economice, cre?terea investi?iilor de mari combinate pentru producerea laptelui ?i c?rnii. S-a luat decizia introducerii salariului garantat pentru kolhoznici, de?i m?sur? s-a dovedit a fi contraproductiv?.
In industrie, s-a constituit o serie de reforme: intreprinderile trebuiau s? aib? propriile lor planuri, plan care trebuia s? fie o comand? ?i s? ?in? cont de fonduri.
Kosighin a propus des?var?irea planific?rii ?i intensificarea stimul?rii economice a intreprinderilor, analizarea sistemului de conducere, renun?area la consiliile economice populare, revenirea la sistemul ministerelor de profil, imbinarea centraliz?rii produc?iei cu sistemul de autogestiune. Principalul indicator al unei intreprinderi trebuia s? devin? volumul produc?iei realizate, folosindu-se termeni ca "pia??", "venit" ?i "eficien?a investi?iilor". Sistemul planificat continu? ins? s? aib? un rol decisiv.
In octombrie 1965, au fost adoptate legile prin care erau infiin?ate 29 de ministere la nivel unional ?i republican. S-a trecut de la principiul de conducere teritorial? la cel de ramur? industrial?. In 1966, 43 de intreprinderi au tranzitat la noul sistem, ulterior 200, fiind intreprinderi alimentare ?i textile. Rezultatele au fost excelente. Volumul produc?iei industriale a crescut de 1,5 ori, iar productivitatea muncii cu o treime.
Brejnev a criticat reformele ?i reorganiz?rile organelor economice ?i ale partidului ale predecesorului in cadrul Congresului XXIII al PCUS. Reformele erau inso?ite de o schimbare neincetat? a cadrelor ce au dus la apari?ia neincrederii in randul func?ionarilor de partid. Prezidiul CC a redevenit Biroul Politic, iar primul secretar al CC al PCUS ?i-a reluat vechea denumire de secretar general.
In 1965-1966 a avut loc afacerea scriitorilor Andrei Donatovici Siniiavski ?i Iuri Markovici Daniel, declan?at? de KGB. Ei erau acuza?i de propagand? ?i agita?ie in scopul submin?rii autorit??ii sovietice. Au expediat in straintate operele lor care au fost tip?rite. O serie de personalit??i literare ?i arti?ti au trimis scrisori Prezidiului CC in sprijinul celor invinui?i. Cei doi au fost ins? condamna?i la inchisoare. Scrisorile au constituit ins? o form? de protest politic. La 25 august 1968, un grup de intelectuali a protestat in Pia?a Ro?ie impotriva
invad?rii Cehoslovaciei
, printre ace?tia fiind Saharov, Ghinzburg, Amalrik, Bukovski. Le-au fost intetat un proces ?i au fost ?i ace?tia condamna?i la inchisoare.
Soljenitan, protejat de poetul Tvardovski, care i-a tip?rit in revista Novii Mir, nuvela " O zi din via?a lui Ivan Denisovici", a fost exclus din Uniunea Scriitorilor pe motiv c? a cerut abolirea cenzurii intr-o scrisoare deschis? adresat? Ministerului Culturii . A tip?rit in occident cartea "
Arhipelagul Gulag
", aducandu-i premiul Nobel. Neputand s?-l inchid?, KGB l-a exilat.
KGB
-ul utiliza multe metode aspre pentru a controla societatea: exilul for?at, interdic?ia de a p?r?si ?ar?, ridicarea cet??eniei sovietice celor care fugeau din ?ar?, internarea for?at? in spitale de psihiatrie a diziden?ilor, infiltrarea unor agen?i KGB in grupuri de diziden?i, organizarea unor asasinate ce par a fi accidente intampl?toare.
Prin intermediul mijloacelor de mass-media, precum televiziunea ?i radioul, precum ?i presa scris?, se practic? manipularea societ??ii pentru a-i oblig? pe oameni s? sprijine politic? sovietic? ?i s? previn? proteste impotriva autorit??ilor. Se utilizau stereotipurile, reprezent?ri simple ale unor evenimente, impunerea unei mentalit??i identice printre oameni prin intermediul moralei colectiviste, eviden?ierea unor calit??i deosebite, reprezentarea compasiunii ca o calitate negativ? ?i a vigilen?ei sporite impotriva inamicilor din "lumea liber?", America reprezentat? c? un t?ram al ?omerilor ?i infractorilor. Oamenilor li se interzicea s? protesteze ?i li se indic? modul cum s?-?i tr?iasc? vie?ile. Erau ins? mul?i care con?tientizau c? realitatea nu era cea prezentat? de statisticile, rapoartele ?i comunicatele oficiale. Mul?i oameni care f?ceau parte din intelighenta liberal?, de la profesori ?i medici ?i ingineri aveau un spirit critic ?i erau inclina?i spre auto-analiz?. Studen?ilor li se preda istoria partidului ?i filosofia marxist-leninist? ?i se convingeau ca punctul de vedere oficial era fals. Tan?rul absolvent era nevoit s?-?i intre?in? familia cu 120 de ruble pe luna. Acel "comunism" promis nu se intrevedea deloc la orizont. In buc?t?rii, ceainari, cafenele sau in carciumi, in fa?a unei ce?ti de ceai sau unui p?h?rel de vodc? , regimul sovietic era criticat pe ascuns, se discutau marile probleme ale societ??ii, se analiz? cartea Arhipelagul Gulag care circul? pe sub mana, la fel c? in saloanele franceze iluministe in ultimii ani ai Vechiului Regim dinainte de revolu?ia francez?
Chiar ?i a?a, erau anumi?i arti?ti care prin mijloace subtile, i?i exprimau opiniile antisovietice, precum trupa de rock din anii 70-80',"Ma?ina Timpului".
Alimenta?ia ?i vestimenta?ia erau modeste. O paine neagr? era 16 kopeici sau o jum?tate de litru de lapte, un pachet de sup? concentrat?-30 de kopeici, 100 de grame de branz?-17-26 de kopeici. Oamenii urm?reau filmele lui
Andrei Tarkovski
, scenete la teatrul de la Taganka, se delectau cu poeziile lui Bulat Okudjava sau cu cantecele lui Vladimir Vasotki ?i lecturau des.
Dup? moartea lui Brejnev, in 1982 vine la conducere
Iuri Andropov
, iar in 1984 este succedat de
Konstantin Cernenko
.Dup? moartea lui Cernenko la 10 martie 1985, Mihail Gorbaciov este ales secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
1985-1991: Gorbaciov- Perestroika, Cursa inarm?rii ?i Colapsul Uniunii Sovietice
[
modificare
|
modificare surs?
]
Mihail Gorbaciov
Gorbaciov
?i ministrul de externe
Eduard ?evardnadze
?i cadrele tinere din conducere au intreprins ample reforme. A reinceput tratativele cu SUA la
Geneva
privind dezarmarea. In 1987-1989, trupele sovietice au fost retrase din
Afghanistan
.
Pe plan intern, in 1987 a inceput privatizarea economiei, iar in 1988 a fost legalizat? independen?a companiilor. Dar infla?ia a compromis reformele economice. Politicile culturale ?i educa?ionale au fost liberalizate, urmand sloganurile "transparen??" (
glasnost
) ?i "reconstruc?ie" (
perestroika
). Influen?ele culturale occidentale erau tot mai resim?ite. Reformele lui Gorbaciov s-au r?spandit treptat in statele sovietice aliate din Europa Central? ?i de Est, determinand C?derea Zidului Berlinului in 1989 ?i dizolvarea intregului bloc estic. Pentru evitarea violen?elor in cadrul procesului, in 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace.
Dar Gorbaciov a fost supus unor presiuni interne mari. Cadrele vechi din partid, tradi?ionaliste, au sabotat reformele. Pentru reformi?tii de orientare occidental?, eforturile lui Gorbaciov nu erau suficiente. Situa?ia economic? catastrofal? a dus la izbucnirea grevelor. URSS devenea tot mai dependen?? de ajutorul financiar din partea vestului. Situa?ia s-a inr?ut??it, iar in aprilie 1986, in Ucraina a avut loc
dezastrul nuclear
de la unit??ile 3-4 ale
centralei de la Cernobil
.
Izbucnesc revolte separatiste. In 1986, in
Kazahstan
s-au declan?at revolte populare. In 1990, mi?c?rile na?ionale in ??rile baltice au urm?rit desprinderea de URSS ?i demonstra?ii anticomuniste in
Rusia
.
La 19 august 1991, cand Gorbaciov se afl? in vacan?? in
Crimeea
, for?ele conservatoare din partid impreun? cu conducerea armatei au incercat o lovitur? de stat.
Puciul de la Moscova din 19 august a e?uat datorit? rezisten?ei popula?iei ?i a nesiguran?ei armatei. Mihail Gorbaciov a fost ins? privat de putere. Noul pre?edinte al Rusiei era
Boris El?in
, fostul rival al lui Gorbaciov ?i primarul Moscovei. In septembrie 1991, El?in a recunoscut independen?a statelor baltice, iar in noiembrie a desfiin?at
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
.
La 21 decembrie 1991, URSS s-a destr?mat oficial. Unsprezece foste republici sovietice -
Armenia
,
Azerbaidjan
,
Belarus
,
Georgia
,
Kazahstan
,
Kirgizstan
,
Moldova
,
Tadjikistan
,
Turkmenistan
,
Ucraina
?i
Uzbekistan
s-a retras al?turi cu
Rusia
, formand
Comunitatea Statelor Independente
-CSI.
1991-2000: El?in-primii pa?i in era globaliz?rii intre stagnare, CSI ?i corup?ie
[
modificare
|
modificare surs?
]
In anii urmatori, Eltin a solicitat sprijin financiar din partea occidentului. A accelerat procesul de dezarmare. In 1993, Eltin a impus parlamentului o noua constitutie, intarind presedintia si contracarand o incercare de lovitura de stat a conservatorilor. In iunie 1994, Rusia s-a alaturat programului de Parteneriat pentru Pace al NATO, iar in 1997 a semnat un acord de securitate.
In 1994, trupele ruse au
invadat Cecenia
dup? izbucnirea unor mi?c?ri separatiste ?i ca raspuns la r?pirea unui soldat rus de c?tre mili?ia separatist?. Dup? cucerirea capitalei
Groznii
, in mai 1997, pre?edintele El?in a incheiat razboiul.
Dar
Aslan Maskadov
, presedintele Ceceniei, nu a fost recunoscut de Rusia si a intrat in ilegalitate. In 1999 a inceput cel de-al doilea razboi cecen, in urma atacurilor cu bomba si asasinatelor intreprinse de rebelii ceceni. Ofensiva militara rusa a degenerat intr-o ocupatie sangeroasa care a fost criticata de comunitatile internationale. Maskadov a fost impuscat de catre trupele ruse in Cecenia in 2005.
In 1998, dupa devalorizarea rublei, guvernul rus a fost in imposibilitatea de a-si plati datoriile externe. Mul?i ru?i ?i-au pierdut economiile din cauza
infla?iei
crescute. El?in ?i-a pierdut popularitatea, iar la sfar?itul anului 1999 a demisionat din cauza problemelor de s?n?tate.
2000-2015: Putin-ambi?ii ?i nostalgii hegemonice
[
modificare
|
modificare surs?
]
Vladimir Putin
, fostul pre?edinte al KGB-ului, se remarc? ca un lider popular ?i puternic. ?i-a anun?at inten?ia de a diminua corup?ia oligarhic?. Au ap?rut critici in interiorul ?i in afara Rusiei dupa ce acesta a limitat libertatea presei ?i a impus un stil de conducere autoritar. Putin a urm?rit s? restabileasc? pozi?ia Rusiei pe plan international. A acordat sprijin Americii in lupta impotriva terorismului ?i in 2002 a semnat
Protocolul de la Kyoto
privind schimb?rile climatice.
In timpul r?zboiului din Irak din 2003, s-a aliat cu Fran?a si Germania, opunandu-se interventiei. Dupa ce pre?edintele Yukos, oligarhul Mihail Hodorkovski, a fost arestat in 2003, sub acuza?ia de evaziune fiscal?, Putin a fost reales ca pre?edinte al Rusiei cu 71% din voturi in 2004.
In 2008, premierul Dmitri Medvedev a ca?tigat alegerile preziden?iale ?i l-a numit pe Putin ca prim-ministru , incepand o perioad? de a?a-numit? "tandemocracy" . In septembrie 2011, a fost modificat? legea privind prelungire mandatului preziden?ial de la patru la ?ase ani.
In 2012, Putin a ca?tigat alegerile preziden?iale din 2012 ob?inand un al treilea mandat, numindu-l pe Medvedev premier din nou.
Veniturile reale din Rusia au crescut de 2,5 ori, in timp ce salariile reale au crescut mai mult de trei ori; iar rata somajului s-a injum?t??it. Nivelul de trai al ru?ilor a crescut in mod semnificativ. PIB-ul Rusiei a fost marcat de o cre?tere cu 72% .
Ca pre?edinte al Rusiei, Putin ?i Adunarea Federal? a adoptat impozitul pe venit de 13%, un impozit pe profit redus, precum si impozite pe terenuri ?i codurile juridice. Ca
prim-ministru
, Putin a supravegheat pe scar? larg? reformele militare. Rusia si-a afirmat pozitia ca superputere energetic? . A sprijinit industria nucleara ?i industria de ap?rare. Investi?iile str?ine au crescut in sectoare precum industria auto .
In august 2008, a inceput
r?zboiul ruso-georgian
ca urmare a unei opera?iuni militare lansate de c?tre for?ele georgiene contra regimului separatist oset. Pe data de 8 august Rusia a trimis for?e in sprijinul ose?ilor. In urma acestui r?zboi
Ose?ia de Sud
a fost recunoscut? ca entitate statal? de
Federa?ia Rus?
, Georgia la rindul ei pierzind de facto controlul asupra acestei regiuni.S-a proclamat recunoa?terea par?ial? a independen?ei Abhaziei ?i Osetiei de Sud.
Multe dintre ac?iunile lui Putin sunt considerate de opozi?ie ?i de observatorii str?ini ca fiind
nedemocratice
. Indicele Democra?iei declar c? Rusia tinde sa devina un
regim autoritar
. In 2014, Rusia a fost suspendat temporar din
G8
ca urmare a anexarii Crimeei pe fondul protestelor si luptelor cu separati?tii ru?i in Ucraina.
Cele opt state din estul Europei devenite comuniste erau democra?ii populare. Propagandistic, se consider? c? s-au desf??urat revolu?ii populare care au r?sturnat vechile regimuri. Noile regimuri au fost instaurate prin influen??
URSS
?i a armatei sovietice.
Partidul Comunist din Cehoslovacia avea cei mai mul?i membri din zona. In toate statele comuniste schimbarea a fost legat? de Fronturi Na?ionale. In Ungaria erau 30.000 de membri, in
Romania
erau 1.000 de membri de partid. Cu alegeri falsificate, in urm? presiunilor f?cute, au ajuns la putere guverne din care f?ceau parte comuni?ti, ca ulterior guvernele s? fie controlate pe deplin de comuni?ti.
Poli?ie politic? a fost creat? in multe state: Albania-Sigurimi, Bulgaria-DS, RDG-STASI, Cehoslovacia-STB, Romania-Securitatea, Ungaria-AVO(din 1956-AVH), Polonia-UB, Iugoslavia-UDBA.
Comunizarea s-a f?cut prin unirea partidelor comuniste cu partide socialiste, social-democrate, iar pe plan economic-industrial, au fost na?ionalizate intreprinderile ?i au fost introduse planurile cincinale, in timp ce in agricultur? au fost aplicate reforme agrare, inclusiv colectivizarea.
Comunismul p?rea bine pus la punct, un sistem rigid bine aplicat prin intermediul terorii ?i controlului, dand impresia de stabilitate. Modul de conducere nu era deloc democratic a?a cum pretindea. In spatele aparen?elor propagandistice, statele comuniste au cunoscut crize permanente ?i cronice. Categoriile sociale nu mai aveau identitatea de odinioar? ?i nu mai exist? permeabilitate social?. Nu mai exist? posibilitate de profit, de imbog??ire, de urcare pe scar? ierarhic?, nu mai exist? conceptul de concuren??.
In 1947, la inceputul R?zboiului Rece, in apropiere de
Var?ovia
, toate partidele comuniste est-europene, inclusiv ?i cel italian, s-au intrunit, formand Biroul Informativ al Partidelor Comuniste ?i Muncitore?ti, militand propagandistic pentru pace ?i bun?stare. Sediul Biroului era in
Iugoslavia
.
Conflictul dintre Iugoslavia ?i URSS a izbucnit ins? din martie 1948, dup? ce Tito nu accept? tutela brutal? stalinist?,
Iugoslavia
fiind in cele din urm? exclus? din randul societ??ilor comuniste. Tito a condus lupta de partizani ?i nu a cedat nicio clip? in fa?? ideii c? va conduce intreag? Iugoslavie, urmand o politic? na?ional? ?i proprie. Iugoslaviei i-au fost impuse sanc?iuni economice, fiindu-i redus sprijinul financiar ?i material de c?tre statele vecine. Abia in timpul lui Hru?ciov, rela?iile dintre
URSS
?i
Iugoslavia
s-au imbun?t??it.
In perioada 1948-1949 se desf??urau epur?rile ?i procesele unor lideri stalini?ti din estul Europei ?i in cadrul partidelor comuniste.
In
Romania
de exemplu, din Partidul Comunist, care avea 1.3 milioane de membri, 30% dintre ace?tia au fost inl?tura?i. Lucre?iu P?tr??canu a fost executat. In
Ungaria
,
Laszlo Rajk
a fost condamnat la moarte ?i executat, fiind acuzat pentru faptul c? era prieten cu Tito. In
Bulgaria
, Traycho Kostov a fost acuzat c? in negocierile cu URSS a ap?rat interesele Bulgariei. In Albania, Dzodze, du?manul lui Hoxha, a fost judecat. In Polonia nu existase nicio condamnare.
In Cehoslovacia, in anii 1950-1951,
Rudolf Slansky
, un stalinist convins, milita pentru anihilarea inamicilor interni ?i externi. De?i printre liderii comunist se aflau ?i evrei, Stalin era inclinat spre antisemitism ?i se impotrivea cre?rii Israelului.
Au izbucnit revolte muncitore?ti. In 1953 are loc o revolt? in Cehoslovacia in urm? m?surilor economice negandite ?i nejustificate aplicate in ora?e c? Praga ?i Plzen. Tot in acela?i an, in RDG, pe grani?a fixat?, are loc o revolt? antisovietic?, ?intind spre simbolurile sovietice. Represiunea a fost dur?. Revoltele s-au extins in 200 de ora?e, fiind necesar? interven?ia armatei. 300 000-500 000 de est-germani plecau anual in Germania de Vest.
In 1956 are loc o revolt? in Polonia impotriva mare?alului
Konstantin Rokosovski
. A fost adus la conducere
Wladislaw Gomulka
, un lider comunist cu viziuni liberale.
In
Ungaria
aducerea osemintelor lui
Laszlo Rajk
s-a transformat in
revolu?ia anticomunist? din 1956
. Liderii stalini?ti
Matyas Rakosi
?i
Ern? Ger?
s-au refugiat in Uniunea Sovietic?, iar la conducere a ajuns comunistul reformist
Imre Nagy
. Acesta dorea instaurarea normalit??ii ?i cerea retragerea Ungariei din
Pactul de la Var?ovia
. Tancurile sovietice au p?truns in
Ungaria
, izbucnind un r?zboi intre
Ungaria
?i
URSS
. 3.000 de opozan?i maghiari au fost uci?i, dar ?i din randul poli?iei politice care comitea abuzuri au fost victime. 400.000 de maghiari s-au refugiat in
Austria
?i in alte ??ri vestice.
Sovieticii credeau c? pot rezolva problemele pa?nic, dar Criza Suezului a reprezentat un moment de conflict intre occident ?i
URSS
. Hru?ciov amenin?? cu un r?zboi nuclear.
In 1970 are loc o revolt? muncitoreasc? in nordul Poloniei, in
Gdansk
unde erau ?antiere navale, unde fusese mutat? popula?ia polonez? din estul Poloniei. Muncitorii au protestat pa?nic, iar armata trimis? de Gomulka a tras in oameni. S-a produs o ruptur? intre armata ?i popula?ie. In 1968 a avut loc o demonstra?ie a intelectualilor, reprezentand o pies? de teatru antisovietic?. In 1980, polonezii au creat sindicate libere, cu revendic?ri economice ?i sociale, conduc?tor fiind
Lech Walesa
, un l?c?tu? din Gdansk. A fost ins? instaurat? o dictatur? militar?, sindicatul Solidaritatea fiind interzis. Walesa s-a ascuns pan? in 1988 cand au avut loc alegeri libere ca?tigate de Solidaritatea. Regimul comunist a fost r?sturnat pa?nic in Polonia. Cea mai important? rezisten?? a fost dat? de Polonia, care era o ?ar? catolic? ?i a c?rei eliberare era sus?inut? de
papa Ioan Paul al II-lea
, care era de origine polonez?.
A urmat Revolu?ia de Catifea in Cehoslovacia unde din nou, regimul comunist a fost inl?turat pe cale pa?nic?. Similar s-a intamplat ?i in RDG,
Zidul Berlinului
fiind d?ramat. In Bulgaria, Jivkov este inl?turat de la conducere.
In
Romania
in schimb,
revolu?ia a fost violen??
culminand cu execu?ia dictatorului Nicolae Ceau?escu ?i producerea a peste o mie de victime in cadrul unui conflict civil dintre securi?ti ?i militari sus?in?tori ai regimului ?i revolu?ionari .
Albania
a fost ultima ?ar? din Europa in care s-a r?sturnat regimul comunist.
Tito avea o aur? al unui lider regional datorit? ini?iativelor sale aplicate pe plan extern, f?cand presiuni asupra Albaniei in 1946 s? semneze serie de acorduri vamale ?i monetare care o transformau intr-o a VII-a republic? a
Federa?iei Iugoslave
. Se dorea crearea unei federa?ii balcanice compus? ?i din
Iugoslavia
,
Romania
,
Bulgaria
,
Ungaria
?i
Cehoslovacia
. Stalin era nemul?umit ins? de manifestarea individualit??ilor in jurul sau. A sabilit limite clare in cadrul c?rora puteau evolua tinerele democra?ii populare, iar demersurile lui
Tito
erau sup?r?toare ?i amenin??toare la adresa dictatorului sovietic ?i URSS-ului. Tito era un stalinist str?lucit, adoptand m?suri sovietice pentru a-?i atinge obiectivele: arestarea opozan?ilor, strivirea rezisten?ei anticomuniste, dizolvarea partidelor, adoptarea modelului economic de dezvoltare.
Tito
era considerat de Kremlin a fi conciliant in rela?ia cu fo?tii mo?ieri, criticat de lipsa democra?iei in cadrul partidului sau ?i c? era ostil consilierilor sovietici. Astfel, in martie 1948, Stalin ?i-a retras consilierii, iar la 28 iunie 1948,
Cominformul
a condamnat politic? lui Tito, Stalin chiar for?and inlocuirea acestuia la conducerea partidului cu oameni loiali Moscovei. La 28 iulie, a fost convocat Congresul Partidului Comunist Iugoslav care a decis s?-l sprijine pe Tito ?i s? elimine elementele staliniste din partid.
Se crease un curent antistalinist la nivelul celorlalte state socialiste. Se dorea constituirea la frontier? Iugoslaviei a unei zone care s? fie format? din state neutre. Revolu?ia maghiar? a fost momentul ini?ial al celei de-a dou? rupturi intre Iugoslavia ?i URSS. Curentul stalinist de la Moscova se dovedea a fi mai puternic, reprezentan?ii acestuia cerandu-i lui Tito s?-l sprijine pe
Erno Gero
?i nu pe
Imre Nagy
. Tito a realizat capcana c?reia ii fusese intins? ?i a incercat s? se disculpe de gestul s?u, afirmand c? eventimentele de la Budapesta nu dobandeau un caracter revolu?ionar dac? s-ar fi sprijinit pe consiliile muncitore?ti. Liderii est-europeni au lansat acuza?ii asupra sa pentru caracterul anti-sovietic. Hru?ciov nu i-a mai luat ap?rarea, ie?ind la iveal? ostilitatea mocnit? impotriva s?. Ruptura s-a produs pe fondul Conferin?ei interna?ionale a partidelor comuniste de la Moscova in noiembrie 1957 cand Tito a refuzat s? mai participe din cauz? c? maniera de abordare a problemelor se apropia mai degrab? de politic? Chinei comuniste a lui
Mao Zedong
. Iugoslavia a semnat doar manifestul pentru pace. La 13 martie 1958, Tito a publicat un document care con?inea orient?rile majore ale
Partidului Comunist Iugoslav
?i principiile pe care se axa in rela?iile dintre ??rile socialiste-egalitate ?i neamestec in treburile interne. Nemul?umirea URSS ?i Chinei a fost mare, anuland creditele promise Iugoslaviei anul anterior.
Mao nu contestase autoritatea URSS pan? in 1957. Dup? moartea lu
Stalin
, Mao il sus?inea vehement pe Hru?ciov. Dar incerca s?-i influen?eze politic? extern?, atacandu-l pe Tito ?i pe Hru?ciov care incerca s? fac? o apropiere cu occidentul. Il oblig? s? promoveze o rela?ie politic? mai agresiv? cu Vestul.
Hru?ciov a ignorat pozi?ia Chinei ?i interesele sale: a participat in 1958 la Consiliul de Securitate privind criza din Orientul Mijlociu, al?turi de Chiang Kai-Shek. A participat la discu?ii privind stoparea experimentelor atomice, refuzand Chinei livrarea de rachete cu raz? lung? de ac?iune. A renun?at la sus?inerea revolu?iilor socialiste din lume ?i ignor? cererile Chinei privind sprijinul financiar.
China ?i-a manifestat nemul?umirea in 1959 ca urmare a dialogului purtat de Hru?ciov cu occidentul in cadrul vizitei lui Nixon la
Moscova
, in cadrul vizitei sale in
SUA
?i in
Fran?a
?i men?inand rela?iile cu
India
.
In februarie 1960, China a atacat ?i condamnat tezele revizioni?tilor contemporani care propov?duiau coexisten?a pa?nic?. Hru?ciov, sim?indu-se vizat, a intensificat dialogul cu occidentul, dar nedoriind s? rup? rela?ia cu
China
, a subminat conferin?? de la
Paris
din 1960 dup? ce a adus la cuno?tin?? doborarea unui avion de spionaj american de tip U-2 pe teritoriul sovietic ?i a continuat s?-l sprijine pe Castro in politic?
antiamerican?
.
A inceput ins? o curs? pentru dobandirea de alia?i din randul partidelor socialiste din alte ??ri. China a avut o pozi?ie pentru sprijinul
Albaniei
. Hru?ciov, sup?rat, a condamnat ac?iunile
Chinei
in cadrul Congresului al VIII-lea al Partidului Comunist Roman ?i a cerut convocarea unei conferin?e interna?ionale. O luna mai tarziu, Hru?ciov a retras consilierii sovietici ?i a redus sprijinul tehnic ?i a exporturilor de utilaje in China. In februarie 1961, Hru?ciov a suspendat ajutorul financiar acordat Albaniei ?i a retras personalul ambasadei sovietice de la Tirana, refuznd s? mai convoace Albania la ?edin?ele CAER. China i-a oferit un imprumut de 125 milioane de dolari micului s?u aliat ?i a criticat conduit? lui
Hru?ciov
din timpul crizei rachetelor din octombrie-noiembrie 1962. In urma desf??ur?rii unor incidente la frontier? dintre cele dou? puteri, in 1963 a avut loc o ultima tentativ? de reconciliere care nu s-a mai produs dup? ce din iulie 1963, ruptur? dintre cele dou? puteri a fost definitiv?.
Apare astfel un nou pol de putere in lag?rul comunist,
China
avand c? alia?i
Albania
,
Coreea de Nord
,
Vietnamul de Nord
, ?i partidele comuniste din
Indonezia
,
Japonia
,
Laos
,
Malaezia
,
Thailanda
, Vietnamul de Sud ?i
Nou? Zeeland?
.
In anii 60', pe plan mondial, a ap?rut un val de contest?ri, mai intai in occident la nivelul unui tineret dezabuzat de valorile capitaliste, apoi in lagaril comunist. Tinerii occidentali ?i-au g?sit refugiul in scrierile filosofice ale lui Herbert Marcuse, in concertele maraton de tip Woodstock ?i in sintagma "make love not war", tinerii din URSS ?i din zona s? de influen?? au dezb?tut ideologia marxist-leninist?, f?r? s? o resping? complet, propunand propriile variante de socialism.
Confruntat cu agravarea situa?iei economice, secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Antonin Novotny, a fost nevoit la presiunile liderilor sovietici s? elimine de la varful partidului o serie de stalini?ti, Aleksandr Dubcek devenind prim-secretar al partidului.
La nivelul societ??ii apar semnele unui dezghe?, vizibile in plan cultural, dar f?r? caracter constant. In cadrul partidului au ap?rut diverse grup?ri de gandire in care activau membrii ?i non-membrii de partid ce propuneau diverse modalit??i de inlocuire a dogmatismului ideologic ?i interac?ionand cu nou? conducere a partidului.
Initativele reformatoare s-au propagat cu repeziciune la nivelul societ??ii dup? ce stalinismul f?cuse ravagii. Reformismul lui Dubcek ?i al echipei sale nu a pl?cut conducerii partidului care va proceda la eliminarea s?. Dar lipsa de sus?inere a lui Brejnev l-a obligat pe Novotny s?-?i dea demisia de la conducerea partidului ?i din func?ia de pre?edinte al republicii, la 4 ianuarie 1968. Dubcek este astfel in locul sau ?i ii inl?tura pe oamenii din fosta conducere a partidului.
La 5 aprilie 1968 , nou? conducere a adoptat un program de ac?iune care prevedea instaurarea unui sistem federal, transformarea parlamentelor in adun?ri legislative, delimitarea puterilor intre partid ?i stat, revizuirea legisla?iei electorale in direc?ia alegerii mai multor candida?i de pe mai multe liste, crearea de consilii la nivel regional formate din sindicali?ti, bancheri ?i consumatori, libertatea de intrunire ?i abolirea cenzurii, precum ?i chiar abolirea dictaturii partidului comunist ?i introducerea pluripartidismului.
Temandu-se c? popula?iile din celelalte state-satelit s? nu fie contaminate cu virusul reformist,sovieticii se gandesc s? treac? la ac?iune. La 20 august 1968, trupele Pactului de la Var?ovia, exceptand Romania lui Ceau?escu, au invadat
Cehoslovacia
, punand cap?t experimentului care se anun?? un succes. Dubcek ?i echipa s? au fost inl?tura?i, iar militarii au r?mas in ?ar?. Brejnev a elaborat o doctrina care-i poart? numele ?i care presupunea suveranitate limitat?. URSS se sim?ea nevoit s? intervin? oriunde socialismul era amenin?at. Dar interven?ia s? i-a p?tat imaginea, incetandu-se s? se mai cread? in avantajele sistemului sovietic ?i in capacit??ile sale de a se reforma structural.
- ?Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un ?ef sovietic de spioni”
, Pavel ?i Anatoli Sudoplatov
[1]
- URSS ? Socialismul ? oranduirea drept??ii ?i echit??ii sociale
, 4 noiembrie 2009,
Jurnalul Na?ional
- Goana dup? libertate in Estul s?lbatic
, 26 decembrie 2008, Vlad Stoicescu,
Evenimentul zilei
- La 20 de ani de la puci URSS este mai vie ca oricand
, 20 august 2011, Paul Ciocoiu,
Evenimentul zilei
- Rusia marcheaz? 20 de ani de la puciul comuni?tilor din URSS
, 19 august 2011, Simona M?tie?,
Evenimentul zilei
- 20 de ani de la dispari?ia Uniunii Sovietice
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 7 decembrie 2011, Viorica Marin,
Adev?rul
- Aici Radio Europa Liber?: La sfar?itul lui ianuarie 1989, "pl?cile tectonice" ale URSS se mi?cau
[
nefunc?ional?
]
, 30 ianuarie 2009,
Jurnalul Na?ional
- Cum limiteaza Rusia consecintele infringerii URSS?
, 6 noiembrie 2004,
Evenimentul zilei
- ?OPERA?IUNEA GOLGOTA” - planul secret al KGB de dezmembrare controlat? a URSS
, 1 decembrie 2011, Adrian P?tru?c?,
Evenimentul zilei
- Dezintegrarea ?i declinul URSS
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 17 august 2008, C?t?lin Turliuc,
Ziarul Lumina
- Declinul ?i dezintegrarea URSS (II)
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 24 august 2008, C?t?lin Turliuc,
Ziarul Lumina
- Partea intunecat? a lumii sovietice: Top 10 mistere nerezolvate ale Rusiei
, 18 septembrie 2013,
Adev?rul
-
articol Historia
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Harta URSS, frontiera, Republica ?i teritoriul URSS