Comintern

Oameni cheie
Comintern

Pre?edinte	Grigori Zinoviev
Fondator(i)	Vladimir Ilici Lenin
Date
Infiin?at	2 martie 1919
Desfiin?at	15 mai 1943
Sediu	Moscova
Informa?ii
Ideologie oficial?	comunism marxism-leninism
Pozi?ie politic?	extrema stang?
Modific? date / text

Cominternul (din limba rus? : Ком мунистичеcкий интерн ационал ( Kom munisticeskii intern a?ional) ? ( Intern a?ionala Com unist?), cunoscut? ?i ca Interna?ionala a III-a , a fost o organiza?ie interna?ional? comunist? fondat? in 1919 de Lenin ?i de Partidul Comunist Rus (bol?evic) , care avea ca scop lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armat?, pentru r?sturnarea burgheziei mondiale ?i pentru formarea unei republici sovietice interna?ionale, ca un stadiu de tranzi?ie c?tre abolirea definitiv? a statului.

Cominternul a reprezentat o sciziune a elementelor de stanga din Interna?ionala a II-a , ca r?spuns la incapacitatea acesteia din urm? de a forma o coali?ie solid? impotriva Primului R?zboi Mondial , r?zboi pe care Interna?ionala a III-a l-a considerat un r?zboi imperialist.

Cominternul a ?inut ?apte Congrese Mondiale, primul in martie 1919 ?i ultimul in 1935 . Grupurile care ?in de tradi?ia comunismului de stanga recunosc azi numai valabilitatea primelor dou? congrese, cele de tradi?ie bol?evic? , leninist? sau tro?kist? ? numai cea a primelor patru, iar partidele comuniste staliniste ?i maoiste recunosc valabilitatea tuturor celor ?apte congrese.

Originile Cominternului [ modificare | modificare surs? ]

Originile Cominternului pot fi g?site in sciziunile din mi?carea muncitoreasc?, care au devenit evidente in 1914 , la inceputul Primului R?zboi Mondial, de?i pr?pastia intre aripile revolu?ionar? ?i reformist? exista ?i se dezvolta de mai mult? vreme. Inc? din 1899, reformi?tii, sau a?a numitele elemente de dreapta, au sprijinit intrarea socialistului Millerand in guvernul francez al acelor timpuri. Pe de alt? parte, revolu?ionarii, sau elementele de stanga, se opuneau cu indarjire oric?rei colabor?ri cu guvernele burgheze. O importan?a mare a avut-o ?i lucrarea Socialismul Evolutiv a lui Eduard Bernstein , care teoretiza calea reformist? c?tre socialism ?i care a fost criticat? violent, printre al?ii, de Karl Kautsky ?i de tan?ra Rosa Luxemburg .

Revolu?ia rus? din 1905 a avut ca efect radicalizarea multor partide socialiste, acela?i efect avandu-l in Europa Occidental? ?i seriile de greve generale care cereau votul universal . In acest moment, Interna?ionala a II-a , (cunoscut? ca Interna?ionala Socialist? ), a p?rut o organiza?ie unit?, ai c?rei membri se inmul?eau dup? fiecare sufragiu din ??rile avansate. Karl Kautsky, poreclit ?i Papa al Marxismului , a fost cel mai radical membru. El a ocupat func?ia foarte important? de editor al influentului Die Neue Zeit (Timpuri Noi), ziarul de teorie politic? al foarte marelui Partid Social Democrat din Germania (SPD) ? cel mai important partid al Interna?ionalei.

Pan? in 1910, au ap?rut fac?iuni in social-democra?ia de stanga, (cum se autodefineau marxi?tii care dominau Interna?ionala), iar ganditori de stanga, precum Rosa Luxemburg ?i olandezul Anton Pannekoek , au devenit chiar mai critici decat Kautsky. Incepand din acest moment, se poate vorbi in Interna?ionala Socialist? despre o arip? de dreapta (reformist?), un centru ?i o arip? de stanga (revolu?ionar?). Este interesant de observat c? atat bol?evicii , cat ?i men?evicii , (fac?iuni ale Partidului Social Democratic din Rusia), erau considera?i ca fiind in tab?ra revolu?ionarilor (aripa de stanga). Certurile dintre diferitele grupuri nu au ajuns ins? niciodat? la urechile marelui public.

Primul R?zboi Mondial avea s? se dovedeasc? a fi evenimentul care a separat definitiv ?i irevocabil aripile revolu?ionar? ?i reformist? ale mi?c?rii muncitore?ti. In ciuda hot?rarilor marii majorit??i a rezolu?iilor prin care Interna?ionala Socialist? chema proletariatul interna?ional la rezisten?? impotriva r?zboiului, cele mai multe partide socialiste ale statelor implicate in conflict ?i-au manifestat sprijinul pentru politica propriilor ??ri, excep?iile fiind partidele din Balcani, din Rusia ?i cateva grupuri minoritare din celelalte ??ri. Partidele socialiste din ??rile neutre au militat continuu pentru neutralitate ?i impotriva opozi?iei totale la r?zboi.

Ca ?i inainte de r?zboi, in timpul conflagra?iei, fac?iunile mi?c?rii socialiste erau dreapta reformist?, stanga revolu?ionar? ?i centrul, care oscila intre cei doi poli. Printre cei mai zgomoto?i oponen?i ai r?zboiului a fost Lenin , liderul fac?iunii bol?evice al sociali?tilor ru?i care, v?zand colapsul Interna?ionalei Socialiste, a declarat c? o nou? Interna?ional? ? a treia ? trebuia ini?iat? ?i trebuia s?-i ia locul celei de-a a doua. Lenin era acum cel ii care condamna pe sociali?tii reformi?ti, pe social-?ovini , (sociali?ti in vorbe, dar ?ovini in fapte), ?i pe sociali?tii de centru care, ca social-pacifi?ti , se opuneau r?zboiului, dar votau pentru creditele de r?zboi. Acest ultim caz poate fi ilustrat de politica Partidului Independent al Muncii din Marea Britanie condus de Ramsay MacDonald , care se opunea de fapt r?zboiului pe considerente de pacifism, dar nu f?cea nimic pentru a-i rezista.

O idee de baz? a Cominternului a fost aceea a cre?rii de partide comuniste in toat? lumea, partide care s? sprijine revolu?ia proletar? mondial? . O alt? idee important? era aceea a centralismului democratic , care se reducea, in mare, la principiul conform c?ruia toate deciziile trebuie s? fie luate democratic ?i toate vocile trebuie s? se fac? auzite, dar membrii de partid nu trebuiau s? mai comenteze sau s? se opun? odat? ce s-a luat o hot?rare.

Urm?toarele partide ?i mi?c?ri au fost invitate la primul congres al Interna?ionalei Comuniste:

Liga Spartachist? din Germania ,
Partidul Comunist (bol?evic) din Rusia ,
Partidul Comunist din Austria ,
Partidul Comunist al Muncitorilor din Ungaria ,
Partidul Comunist Finlanda ,
Partidul Comunist al Muncitorilor din Polonia ,
Partidul Comunist din Estonia ,
Partidul Comunist din Lituania ,
Partidul Comunist din Letonia ,
Partidul Comunist din Belarus ,
Partidul Comunist din Ucraina ,
Elementele revolu?ionare dintre social-democra?ii cehi ,
Partidul social-democratic (tesniaki) din Bulgaria ,
Partidul social-democrat din Romania ,
Aripa de stanga a Partidului Social Democrat din Serbia ,
Partidul social democrat de stanga din Suedia ,
Partidul Muncii din Norvegia ,
Grupul Klassenkampen din Danemarca ,
Partidul Comunist din Olanda ,
Elementele revolu?ionare din Partidul Muncitorilor din Belgia ,
Grupuri din mi?c?rile socialiste ?i sindicale din Fran?a ,
Stanga Social-democrat? din Elve?ia ,
Partidul Socialist Italian ,
Elementele revolu?ionare din Partidul Socialist din Spania ,
Elementele revolu?ionare din Partidul Socialist din Portugalia ,
Partidele socialiste din Anglia , (in mod special curentul reprezentat de MacLean)
Partidul Socialist al Muncii din Anglia ,
Muncitorii Industriali ai Lumii din Anglia ,
Elementele revolu?ionare ale organiza?iilor muncitore?ti din Irlanda ,
Elementele revolu?ionare ale delega?ilor sindicatelor din Anglia ,
Partidul Socialist al Muncii din Statele Unite ale Americii ,
Elementele de stanga ale Partidului Socialist din America, (Liga pentru Propaganda Socialist?),
Muncitorii Industriali ai Lumii din Statele Unite ale Americii ,
Muncitorii Industriali ai Lumii din Australia ,
Uniunea Interna?ional? a Muncitorilor Industriali din Statele Unite ale Americii ,
Grupurile socialiste din Tokyo ?i Yokohama ? Japonia , reprezentate de tovar??ul Katayama,
Interna?ionala Socialist? a Tineretului, reprezentat? de tovar??ul Willi Muzenberg (1889 - 1940).

Pentru ca un partid s? poat? intra in Comintern, trebuia s? accepte cele Dou?zeci?iuna de Condi?ii , care erau concepute pentru a delimita comuni?tii revolu?ionari de for?ele reformiste ?i centriste care urm?reau s? accead? in Comintern dup? succesul revolu?iei bol?evice.

Primele patru congrese ale Cominternului [ modificare | modificare surs? ]

Primul pre?edinte al Comitetului Executiv al Cominternului a fost Grigori Evseievici Zinoviev , din 1919 pan? in 1926, (cand a fost destituit dup? ce a ie?it din cercul favori?ilor lui Stalin , care deja avea o putere considerabil? la acea vreme). Nikolai Ivanovici Buharin a condus Cominternul pentru o perioad? de doi ani, pan? in 1928, cand a fost destituit ?i el de c?tre Stalin. Liderul comunist bulgar Gheorghi Dimitrov a condus Cominternul din 1934 pan? la dizolvarea lui.

De la al cincilea pan? la al ?aptelea congres al Cominternului [ modificare | modificare surs? ]

Au existat mai multe organiza?ii interna?ionale sponsorizate de Comintern:

Interna?ionala Ro?ie a Sindicatelor (Profintern)
Interna?ionala Ro?ie a ??ranilor (Krestintern)
Ajutorul Ro?u Interna?ional (MOPR)
Interna?ionala Tineretului Comunist
Interna?ionala Ro?ie a Sporturilor (Sportintern)

De la ultimul congres la dizolvare [ modificare | modificare surs? ]

Ultimul congres al Comiternului a fost ?inut in 1935 ?i a sprijinit in mod oficial Frontul Popular Antifascist . Aceast? politic? cerea ca partidele comuniste s? caute s? formeze Fronturi Populare cu toate partidele care se opuneau fascismului ?i s? nu se limiteze s? formeze Fronturi Unite doar cu partidele muncitore?ti. Nu a existat vreo opozi?ie semnificativ? la aceast? nou? orientare politic? in vreuna dintre sec?iunile na?ionale ale Cominternului. In Fran?a ?i Spania in mod special, consecin?ele au fost spectaculoase.

Cum congresul al ?aptelea al Cominternului a renun?at la ?elul revolu?ionar al r?sturn?rii capitalismului, Tro?ki a ajuns la concluzia c? este necesar? apari?ia unei noi Interna?ionale, de timp ce Cominternul a murit ca Interna?ional? revolu?ionar?. Tro?ki a sus?inut, de asemenea, c? partidele staliniste nu pot fi considerate partide revolu?ionare, (ele jucau totu?i un rol de ap?r?tori ai statului Rus), la fel neputand fi considerate partide revolu?ionare nici partidele social-democrate.

Ca urmare, in 1938 s-a format Interna?ionala a IV-a in opozi?ie cu Interna?ionala Comunist?. Comuni?tii celei de-a patra Interna?ionale considerau c? cea de-a treia Interna?ional? devenise profund birocratizat? ?i stalinizat? ?i nu mai era capabil? s? renasc? pentru a deveni o organiza?ie revolu?ionar? propriu-zis?. In mod particular, ei considerau pr?bu?irea catastrofal? a mi?c?rii comuniste ?i ascensiunea nazismului in Germania ca pe o dovad? c? Interna?ionala Comunist? era sub controlul total ?i nefast al lui Stalin.

La inceputul celui de- al doilea r?zboi mondial , Cominternul a sprijinit o politic? pacifist? ?i de neinterven?ie, considerand c? este vorba de un r?zboi imperialist intre diferitele clase conduc?toare na?ionale, aproape la fel ca in primul r?zboi mondial . Cand Uniunea Sovietic? a fost invadat? pe 22 iunie 1941 , Cominternul ?i-a schimbat pozi?ia diametral opus, sprijinind activ Alia?ii . Intr-un document datat 11 iulie 1941, care f?cea o evaluare strategic? pentru Departamentul de R?zboi al SUA, se aprecia: Cominternul, prin regimul sovietic, lupt? pentru revolu?ia mondial? in interesul Comunismului. ^[1]

Stalin a desfiin?at in mod oficial Cominternul 15 mai 1943 , ca un gest imp?ciuitor fa?? de Puterile Aliate. NKVD -ul din Moscova a trimis un mesaj c?tre toate agenturile sale pe 12 septembrie 1943. Acest mesaj scotea in mod clar la lumin? leg?tura dintre NKDV, pe de-o parte, ?i Comintern ?i partidele comuniste, pe de alta. Acest mesaj d?dea instruc?iuni detaliate despre folosirea surselor de informa?ii din interiorul partidelor comuniste dup? desfiin?area Cominternului.

Dup? dispari?ia Cominternului [ modificare | modificare surs? ]

In 1947 , a fost format Biroul Comunist de Informa?ii ? Cominform , un inlocuitor al Cominternului. Era o re?ea format? din partidele comuniste din Bulgaria , Cehoslovacia , Fran?a , Italia , Iugoslavia , Polonia , Romania , Ungaria ?i Uniunea Sovietic? . A fost dizolvat in 1956 .

Cu toate c? partidele comuniste pro-moscovite nu mai aveau o organiza?ie interna?ional? care s? le uneasc?, ele continuau s? a?tepte indica?ii de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ?i se intalneau periodic la Moscova . Cea mai important? intalnire dintre acestea a avut loc in 1962, cand Ruptura chino-sovietic? a devenit cunoscut? pentru prima oar?. A existat o coordonare strans? a ac?iunilor sovietice ?i a partidelor comuniste din Pactul de la Var?ovia .

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ MILITARY INTELLIGENCE ESTIMATES PREPARED BY G-2

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

[1] MILITARY INTELLIGENCE ESTIMATES PREPARED BY G-2

[1]