Etiopia
(
gi'iz
: ?????, transliterat
??ty???y?
), oficial
Republica Federal? Democratic? a Etiopiei
, este un stat f?r? ie?ire la mare situat in
Cornul Africii
. Se invecineaz? cu
Eritreea
la nord, cu
Sudanul de Sud
?i
Sudan
la vest,
Kenya
la sud,
Somalia
la est ?i
Djibouti
la nord-est.
Articol principal:
Istoria Etiopiei
Na?terea mitic? a Etiopiei dateaz? din perioada legendarului Rege
Solomon
al
Israelului
?i al
Reginei din Saba
: fiul lor
Menelik I
inaugureaz? o dinastie de imp?ra?i etiopieni care s-a continuat pan? tarziu, in sec. XX. In partea cea mai bine documentat? din istorie, originile Etiopiei ca entitate politic? apar in timpul regatului
Axum
, care deja exista in secolul II i.Hr. In secolul IV d.Hr. s-a introdus cre?tinismul. Puternicul regat a inceput s? decad? dup? infrangerea de la
Mecca
in b?t?lia din anul 570 contra arabilor. Intre secolele XV ?i XVI s-a recucerit teritoriul.
In
1855
un ?ef energic, pe nume
Kassa
, a unificat ?ara ?i s-a incoronat imp?rat. In ultima parte a secolului XIX p?trunderea italian? in Etiopia (numit? pe atunci
Abisinia
), care a colonizat teritoriul etiopian cu ie?ire la
Marea Ro?ie
, o colonie care apoi se va numi
Eritreea
. Totu?i, un lucru nou pan? atunci, etiopienii au rezistat coloniz?rii italiene prin mijloace militare, in plin? epoc? colonial? in Africa, a culminat cu b?t?lia de la
Adua
in 1896, in care Etiopia a unit etniile, reu?ind ca trupe sub comanda imp?ratului
Menelik
al II-lea s?-i inving? ?i s?-i expulzeze pe italieni, intr-o epoc? de convingeri rasiste, cand domina ideea c? nici o na?iune de negri nu putea s? infrang? o na?iune de albi.
In 1935, Italia, sub dictatorul fascist
Benito Mussolini
, a invadat din nou Etiopia ?i la 5 mai
1936
a cucerit capitala for?andu-l pe imp?ratul
Haile Selassie
s? se refugieze. For?ele italiene au inceput ocuparea ??rii, folosind
Iperit?
sau
gaz mu?tar
contra popula?iei civile ?i alte
crime de r?zboi
. In 1937 rezisten?a etiopian? a pus la cale un atentat contra unui guvernator militar; acesta a reac?ionat masacrand treizeci de mii de etiopieni.
Obeliscul din
Aksum
La 6 aprilie 1941, trupele britanice, inso?ite de patrio?i etiopieni, au eliberat capitala
Addis Abeba
. In 1952
ONU
a aprobat Federa?ia Etiopian? ?i Eritreea, transformat? in provincie mai tarziu. In 1974, o lovitur? militar? l-a debarcat pe imp?ratul
Haile Selassie
(Ras Tafari). In 1977, alt? lovitur? de stat a orientat noua putere spre orbita sovietic?, transformandu-se in cel mai fidel aliat al URSS in Africa.
Pan? in 1991 ?eful statului, al guvernului ?i secretarul Partidului Muncitorilor a fost colonelul
Haile Mariam Mengistu
, ast?zi judecat in contumacie pentru
crime impotriva umanit??ii
, acuzat de folosirea foametei ca arm?. In mai 1991,
Meles Zenawi
impreun? cu
Frontul Democratic Revolu?ionar al Poporului Etiopian
, aliat cu mi?carea pentru independen?? din Eritreea, a ob?inut victoria militar? impotriva lui Mengistu ?i s-a proclamat pre?edinte.
In 1993 se separ? Eritreea printr-un referendum. Cu aceast? independen?? Etiopia pierdea ie?irea la mare, in schimb avea pacea ?i men?inea bune rela?ii cu vecinii si deplin acces la porturile din Eritreea. Sub
Meles Zenawi
se ini?iaz? o perioad? de reforme politice ?i sociale care duc la abandonarea regimului marxist, se incorporeaz? la
FMI
?i la
Banca Mondial?
stabilizarea ??rii in 1995 cu alegeri, care totu?i sunt boicotate de opozi?ie ?i o constitu?ie democratic?. Un nou r?zboi cu
Eritreea
, 1997-2000, pe o presupus? disput? de frontier?, men?inand total separate popoarele etiopian ?i eritreean, care sunt legate cultural, istoric. Oprirea ostilit??ilor s-a produs dup? o victorie etiopian? ?i sub arbitrajul ONU ?i OUA. Ambele ??ri au recunoscut verdictul tribunalului interna?ional, dar Etiopia inc? nu l-a pus in practic?.
In mai 2005 au avut loc noi alegeri generale, cu o opozi?ie bine organizat?. Dup? o num?r?toare disputat?, guvernul lui Meles Zenawi s-a declarat ca?tig?tor ?i a ini?iat o persecutare masiv?, chiar dou? masacre in capital?.
Articol principal:
Politica Etiopiei
Func?ionarea institu?iilor etiopiene este codificat? in textul constitu?ional aprobat in decembrie 1994 ?i care a intrat in aplicare pe 22 august 1995.
Sistemul parlamentar instituit atunci este format din dou? camere ale puterii legislative.
- Camera Reprezentan?ilor poporului: compus? din 549 deputa?i ale?i prin vot universal direct la fiecare cinci ani. Aceasta are competen?? in materie legislativ?, fiscal? ?i bugetar?.
- Camera Federa?iei: compus? de 108 membri ale?i prin vot universal indirect de c?tre reprezentan?ii regiunilor. Are rol de control constitu?ional.
Puterea executiv? are mai multe competen?e. Este imp?r?it? in dou? poluri cu rol diferit:
- ?eful statului, Pre?edintele Republicii, este o func?ie onorific?. Ales pentru ?ase ani de Camera deputa?ilor, pre?edintele nu exercit? nici o putere de fapt. Postul este ocupat de
Sahle-Work Zewde
aleas? la
25 octombrie
2018
.
- Primul ministru conduce de fapt ?ara. Ales de c?tre partidul majoritar in Camera deputa?ilor, acesta este numit pe un mandat cincinal, putand s? fie reales o singur? dat?.
Puterea judiciar? se sprijin? pe Curtea suprem? federal?, separat? de c?tre constitu?ie de puterea legislativ? ?i executiv?.
In ultimele decenii, in Etiopia drepturile omului sunt inc?lcate in mod repetat, iar protestatarii impotriva regimului sunt incarcera?i sau omora?i.
[5]
Articol principal:
Organizarea administrativ? a Etiopiei
Organizarea administrativ? a Etiopiei
Inainte de 1996, Etiopia a fost imp?r?it? in 13 provincii, multe derivate din regiuni istorice. Etiopia are acum un sistem de guvernare pe trei niveluri, constand dintr-un guvern federal ce supravegheaz? statele etnice regionale,
zonele
,
districtele
(
woredas
), ?i cartierele (kebele).
Din anul 1996, Etiopia este a fost imp?r?it? in nou? state regionale etnice ?i autonome politic (kililoch, kilil singular) ?i dou? ora?e state (astedader akababiwoch, singular astedader akababi), acestea din urm? sunt
Addis Abeba
?i
Dire Dawa
(subdiviziunile 1 ?i 5 de pe hart?). Kililoch sunt imp?r?ite in 68 de zone ?i mai departe in 550 de woredas ?i in mai multe woredas speciale.
Constitu?ia atribuie puteri ample pentru state, fiecare putand stabili propriul guvern in conformitate cu constitu?ia federal?. Fiecare regiune are la conducere un consiliu regional in care membrii sunt ale?i in mod direct s? reprezinte districtele. Acest Consiliu are putere legislativ? ?i executiv? pentru a conduce afacerile interne ale statelor. Articolul 39 din
Constitu?ia Etiopiei
ofer? in continuare in fiecare stat dreptul de a se separa de Etiopia. Consiliile pun in aplicare mandatul lor printr-un comitet executiv ?i prin birourile regionale sectoriale.
Cele unsprezece state regionale ?i dou? ora?e
| Drapel
|
Nume
|
Popula?ie
[6]
|
Suprafa?? (km
2
)
[7]
|
Capitala
|
Harta
|
|
Addis Ababa
|
3,384,569
|
527
|
Addis Ababa
|
|
|
Statul Afar
|
1,152,300
|
72,051
|
Semera
|
|
|
Statul Amhara
|
21,134,988
[8]
[9]
|
154,709
|
Bahir Dar
|
|
|
Statul Benishangul-Gumuz
|
1,127,001
|
50,699
|
Asosa
|
|
|
Dire Dawa
|
493,000
|
1,559
|
Dire Dawa
|
|
|
Statul Gambela
|
435,999
|
29,783
|
Gambela
|
|
|
Statul Harari
|
246,000
[9]
|
334
|
Harar
|
|
|
Statul Oromia
|
35,467,001
[9]
|
284,538
|
Addis Ababa
[10]
|
|
|
Statul Sidama
|
~4,200,000
|
~12,000
|
Hawassa
|
|
|
Statul Somali
|
11,748,998
[9]
|
279,252
[11]
|
Jijiga
|
|
|
Statul Popoarelor din Sud-Vestul Etiopiei
|
~2,300,000
|
~39,400
|
Bonga
|
|
|
Statul Popoarele, Na?ionalit??ile ?i Na?iunile din Sud
|
~9,126,000
|
~54,400
|
Hawassa
|
|
|
Statul Tigray
|
7,070,260
[9]
|
50,079
|
Mek'ele
|
|
Articol principal:
Geografia Etiopiei
Cu 1.127.127 km², Etiopia este a 27 ?ar? ca suprafa??. Cea mai mare parte din Etiopia este in
Cornul Africii
, care este partea cea mai estica a continentului. La vest are frontier? cu
Sudanul
, la nord cu
Djibouti
?i
Eritreea
, la est cu
Somalia
?i la sud cu
Kenya
.
Marea Vale a Riftului
traverseaz? ?ara din nord-est la sud-vest, creand o zon? de depresiune care este bazinul hidrologic a mai multor lacuri.
In ansamblu iese in eviden?? Etiopia la vest, masivul Harar la est ?i podi?ul somalez spre extremul orient. Re?eaua hidrografic? a Etiopiei cuprinde
Nilul Albastru
,
Awash
,
Webbe Shibeli
?i
Genale
. Lacul cel mai important este
Lacul Tana
, v?rsarea acestui lac formeaz? Nilul Albastru.
Articol principal:
Economia Etiopiei
Economia Etiopiei este bazat? pe agricultur? care absoarbe 45% din
PIB
, 90% din exporturi ?i 80% din mana de lucru. Produsul principal este cafeaua, destinat? aproape toat? exportului ?i din care tr?iesc direct sau indirect 25 % din popula?ie. Acest inalt volum, unit schimb?rilor bru?te de pre? la cafea pe pie?ele interna?ionale, fac ca balan?a s? fie foarte vulnerabil?.
Fenomenele de secet?, agravate in decada anilor 80 din sec-XX, a convertit mari extensiuni de teren cultivat in zone aride sau semiaride, in parte datorit? condi?iilor climatice sau datorit? defri??rii arborilor pentru lemn. Deplas?rile de popula?ie datorit? multiplelor r?zboaie cu
Eritreea
, au favorizat a?ez?rile in zone cu mic? capacitate agricol?, cea ce a provocat foamete ?i degradarea solului. In actualitate dup? semnarea p?cii cu Eritreea, num?rul de persoane dependente de ajutor exterior pentru supravie?uire s-a redus de la 4,5 milioane la 2,7 milioane in 2003.
Etiopia are rezerve de
aur
,
tantal
, cat ?i
marmur?
,
potasiu
, minereu de fier ?i gaz natural. Exploat?rile gazului au suferit intreruperi datorit? multiplelor conflicte belice din 2002.
Inaltul nivel de dependen?? a sectorului energetic (petrolul) ?i ridicatele cheltuieli militare, men?in economia intr-un stadiu precar, in plus prezint? mari diferen?e de la o regiune la alta. Tensionata rela?ie cu
Eritreea
impiedic? folosirea porturilor
Assab
?i
Massawa
, l?sand doar portul din
Djibouti
pentru ie?irea la mare pentru produsele etiopiene.
In actualitate se dezvolt? un plan economic bazat in m?rirea sectorului energiei electrice, exploatarea gazului natural, recuperarea zonelor agricole ?i diversificarea activit??ilor economice, intr-o economie inc? centralizat? ?i care depinde de sectorul public ?i de ajutorul interna?ional.
In perioada 2003-2005 economia etiopian? a crescut cu peste 10%, totu?i cre?terea nu a fost egal? in toate regiunile. In perimetru capitalei a crescut 13% consecutiv in doi ani, statele din sud ?i vest au crescut 8%, statele din est cu mai pu?in? intensitate ?i cele din nord nu au reu?it s? creasc?, datorit? tensiunilor geopolitice cu
Sudan
?i
Eritreea
. Se poate spune c? s-a imbun?t??it balan?a comercial?, sprijinit? de exporturile spre
Egipt
.
Articol principal:
Demografia Etiopiei
- 1984- 39.868.501 locuitori
- 1994- 53.707.726 locuitori
- 2006- 72.238.014 locuitori
In anul 2007, Etiopia avea o popula?ie de 75.500.000 locuitori. Speran?a de via?? este de 49 ani. Media de copii pentru fiecare femeie este de 5,1, una dintre cele mai inalte din lume, ceea ce va provoca grave probleme economice ?i ambientale. 42,7% din popula?ie este alfabetizat?. Se estimeaz? c? 4,4% din popula?ie este infectat? cu virusul HIV (SIDA).
Potrivit unui nou recens?mant din 1994, cre?tinii reprezint? 61,6% din popula?ia ??rii, 32,8 % musulmani, iar religiile tradi?ionale africane 5,6 %. Acest lucru este in acord cu actualizarea
CIA World Factbook
, care consider? cre?tinismul drept religia care se practic? cel mai mult in Etiopia. Dar in
SUA
, Departamentul de Stat are cifre contradictorii, a?ezand islamul la egalitate sau cu o u?oar? majoritate. In acest sens exist? necesitatea de a revizui cifrele (45-50% suni?i, 40% ortodoc?i, 5% protestan?i ?i restul religii tradi?ionale).
Articol principal:
Cultura Etiopiei
Intre 1978-2011 pe
lista patrimoniului mondial UNESCO
au fost incluse 9 obiective culturale sau naturale din Etiopia.
- Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon (s. v.); Αιθιοπηε? Il. 1.423, properly, Burnt-face, i.e. Ethiopian, negro
- Arnaldo Mauri, "Monetary Developments and Decolonization in Ethiopia",
Acta Universitatis Danubius, Oeconomica, nr. 1, 2010.
- Arnaldo Mauri, " The short life of the Bank of Ethiopia",
Acta Universitatis Danubius, Oeconomica
, nr. 4, 2010.
- Berhanu Abegaz,
http://bxabeg.people.wm.edu/Ethiopia.Census%20Portrait.pdf