Subtitrare

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pagina ?Subtitrare” trimite aici. Pentru utilizare in suport de imprimare vede?i Subtitlu .
Film cu subtitrare in englez? (linia de man? este folosit? pentru diferen?ierea boxelor).
O hart? a Europei care arat? metodele de traducere utilizate in fiecare ?ar?.

      ??rile din Europa in care dublarea este folosit? doar pentru programele pentru copii; in caz contrar, subtitr?rile sunt utilizate exclusiv.

      Zonele mixte: ??rile din Europa folosesc ocazional traduceri vocale peste voce; in caz contrar, subtitr?rile sunt utilizate exclusiv.

      Voice-over: ??rile din Europa folosesc de obicei traduceri Gavrilov, care prezint? una sau dou? voci, in timp ce scade volumul coloanei sonore originale; exemple sunt Polonia ?i Rusia. Aceast? metod? este folosit? in radiodifuziunea TV, dar duplicarea este folosit? ?i in aceste ??ri.

      Dublarea general?: ??rile din Europa in care este folosit dublarea pentru majoritatea filmelor ?i seriilor TV in limbi str?ine.

      ??rile care produc ocazional dublaje, dar, in general, folosesc versiuni de duplicare ale altor ??ri, deoarece limbile lor sunt destul de asem?n?toare intre ele, iar publicul este in m?sur? s? in?eleag? f?r? probleme (Belarus ?i Slovacia).

      Belgia: Regiunea de vorbire flamand? produce ocazional propriile versiuni de duplicare a dialectelor, altfel doar subtitr?ri. Regiunea francofon? din Valonia ?i regiunea germano-estic? din Belgia de Est folosesc exclusiv un dublu complet, atat pentru filme cat ?i pentru seriale TV.

Subtitr?rile sunt versiuni textuale ale dialogurilor din filme ?i programele de televiziune , de obicei afi?ate in partea de jos a ecranului. Ocazional, ele pot fi afi?ate in partea de sus a ecranului, pentru a nu sta in calea unei burtiere sau a altei por?iuni de text considerate importante. Subtitr?rile pot fi o simpl? transcriere a dialogului original sau o traducere a unui dialog purtat intr-o limb? str?in? .

Imagine ce arată un cer pe care se află un nor alb și un soare care se ascunde după două dealuri. În partea de jos, apare o subtitrare centrată albă cu conținutul: „În acest exemplu, se poate vedea cum se poziționează și cum poate fi formatată o subtitrare.”
Exemplu de afi?are a unei subtitr?ri.

Crearea, difuzarea ?i afi?area subtitr?rilor [ modificare | modificare surs? ]

Creatorii profesioni?ti de subtitr?ri obi?nuiesc s? lucreze cu programe de calculator specializate, putand accesa instantaneu fiecare cadru dintr-o inregistrare video salvat? pe un disc dur . Pe lang? con?inutul subtitr?rilor, traduc?torul mai poate specifica pozi?ia lor pe ecran ?i momentele la care fiecare subtitrare ar trebui s? apar? ?i s? dispar?, care pot fi specificate ca indici temporali, dac? produsul finit se distribuie pe cale electronic? (de ex. TV, DVD , Internet ), sau ca unit??i de lungime sau indici de cadru, dac? produsul finit se distribuie pe rol? tradi?ional? de film.

Odat? terminat, un fi?ier de subtitrare poate fi utilizat pentru a introduce subtitr?rile peste imaginea original?, in diferite moduri:

  • prin codarea fluxului video astfel incat subtitrarea s? fac? parte din imagine ( hardcoding ), caz in care aceasta nu mai poate fi inl?turat?;
  • prin randarea textului ?i suprapunerea acestuia peste imaginea original? in timp real de c?tre software , cu ajutorul unui decodor al televizorului sau al calculatorului , caz in care subtitrarea poate fi dezactivat?, recolorat?, redimensionat? sau inlocuit? cu alta in orice moment;
  • prin convertirea intr-un format grafic raster (TIFF, BMP ) inainte de difuzare, pentru ca echipamentul clientului s? suprapun? imaginile rezultate peste imaginea original?, caz in care subtitrarea poate fi dezactivat? sau inlocuit?, dar nu i se poate altera aspectul.

Subtitr?rile pot fi create ?i cu ajutorul unor programe disponibile gratuit, cum ar fi Subtitle Workshop pentru Windows , Aegisub pentru Mac /Windows, MovieCaptioner pentru Mac/Windows sau Subtitle Composer pentru Linux .

Subtitr?ri in limba de origine [ modificare | modificare surs? ]

Subtitr?rile in limba de origine (adic? netraduse) sunt create cu inten?ia de a ajuta oamenii cu deficien?e de auz. Exist? mai multe studii care demonstreaz? c? subtitr?rile netraduse pot ajuta la alfabetizarea popula?iei, influen?and puternic dezvoltarea unor abilit??i diverse legate de lectur? ?i de in?elegerea textului. [1] [2] Acest tip de subtitrare este folosit de televiziunile na?ionale din India ?i Republica Popular? Chinez? . Conform academicianului indian Brij Kothari, subtitr?rile in limba de origine fac din exersarea cititului o activitate incidental?, automat? ?i subcon?tient? , ceea ce poate imbun?t??i rata alfabetiz?rii in India la un cost redus.

Subtitr?ri in timp real [ modificare | modificare surs? ]

Unele transmisiuni, cum ar fi buletinele de ?tiri , programele informative, sportive, talk-show -urile ?i evenimentele politice, pot fi difuzate impreun? cu subtitr?ri in timp real. [3] Practica este din ce in ce mai r?spandit?, mai ales in Regatul Unit ?i in Statele Unite, datorit? unor legi care stipuleaz? c? aproape toate programele de televiziune ar trebui s? fie u?or accesibile persoanelor surde sau cu deficien?e de auz . [4] In practic?, totu?i, subtitr?rile ?in timp real” au o intarziere de cateva secunde fa?? de partea auditiv?. Acest lucru se datoreaz? faptului c? subtitr?rile trebuie tastate manual de un operator, apoi codate ?i transmise. Ele pot con?ine ?i erori tipografice sau transcrieri eronate datorate in?elegerii gre?ite a cuvintelor de c?tre operator ?i lipsei timpului necesar pentru corectarea acestora inainte de a fi transmise.

Subtitr?ri complexe [ modificare | modificare surs? ]

Subtitr?rile complexe sunt destinate persoanelor surde sau cu deficien?e de auz. Acestea prezint? mai degrab? o transcriere decat o traducere ?i con?in descrieri are unor elemente auditive nonverbale, precum oftatul sau scar?aitul unei u?i. Acest tip de subtitrare este folosit cu prec?dere in Statele Unite ?i in ??ri din vestul Europei .

Utilizarea de c?tre persoanele cu auz normal [ modificare | modificare surs? ]

De?i subtitr?rile in limba de origine sunt produse in special pentru persoanele cu probleme de auz, ?i alte persoane aleg s? le foloseasc?, fiindc?, prin prezen?a lor, se pot asigura c? nu pierd niciun cuvant. Astfel de subtitr?ri pot fi utile in baruri sau in alte locuri publice unde este zgomot .

Filmele ?i emisiunile TV sunt inso?ite adesea de subtitr?ri in cazul in care vorbitorul are un defect de vorbire. Este posibil ?i ca telespectatorii s? aib? probleme cu in?elegerea unor dialecte cu care nu sunt familiariza?i.

Subtitr?rile pot scoate in eviden?? ?i informa?ii greu de ob?inut prin auz, precum versuri de cantece , replici ?optite sau rostite intr-un accent regional cu care publicul larg nu este familiarizat, sau replici rostite de figuran?i in fundal.

Persoanele care studiaz? o limb? str?in? pot, de asemenea, s? se foloseasc? de subtitr?ri in limba original? pentru a in?elege mai u?or replicile, f?r? s? apeleze la subtitr?ri traduse.

In Asia [ modificare | modificare surs? ]

In unele ??ri est-asiatice , precum Republica Popular? Chinez?, Hong Kong ?i Taiwan , se obi?nuie?te folosirea de subtitr?ri in toate emisiunile preinregistrate. In aceste ??ri, scrierea este, in mare parte, uniform?, ins?, fonetic, dialectele regionale pot fi complet neinteligibile pentru unii telespectatori. In consecin??, subtitrajul confer? publicului un avantaj major in in?elegerea dialogului.

Subtitr?rile folosite in emisiunile de divertisment din Japonia sunt folosite mai mult in scop decorativ, artistic . Este un lucru obi?nuit ca publicul s? vad? cuvintele ap?rand unul cate unul, in ritmul vorbirii, in culori, fonturi ?i dimensiuni diferite, care s? zugr?veasc? spiritul cuvintelor rostite. Japoneza ?i limbile asem?n?toare au ?i un vocabular bogat de onomatopee , care sunt folosite in subtitraj, uneori inso?ite de efecte sonore pentru un efect dramatic. Practica s-a r?spandit ?i in ??rile apropiate Japoniei, precum Coreea de Sud ?i Taiwan.

In India, se practic? subtitrarea filmelor ?i a videoclipurilor in limba de origine, cuvintele fiind eviden?iate ca la karaoke , in ritmul vorbirii. [1] [2]

Traduceri in alte limbi [ modificare | modificare surs? ]

Subtitr?rile pot fi folosite pentru traducerea dialogului dintr-o limb? str?in? in limba matern? a unui public anume. Nu este doar cea mai rapid? ?i mai ieftin? metod? de a traduce con?inutul, ci este, de obicei, ?i de preferat, fiindc? publicului i se d? oportunitatea de a asculta dialogul original ?i vocile actorilor .

Traducerile din subtitr?ri pot diferi de traducerile literale. In general, in procesul cre?rii de subtitr?ri pentru un film sau o emisiune TV, traduc?torul analizeaz? partea vizual? ?i fiecare fraz? de dialog ?i interpreteaz? in?elesul a ceea ce se vorbe?te, uneori in detrimentul formei ini?iale a mesajului. Publicul nu apreciaz? intotdeauna acest lucru ?i se poate sim?i frustrat dac? cunoa?te limba de origine a con?inutului; limba vorbit? poate con?ine cuvinte de umplutur? sau cuvinte care reflect? implica?ii culturale ?i sociale care nu pot fi traduse corespunz?tor in form? scris?. De asemenea, traduc?torul se poate vedea nevoit s? comprime dialogul pentru a ob?ine o vitez? de citire rezonabil?.

In subtitr?rile f?cute de amatori , traduc?torul poate alege s? traduc? ?i forma, ?i in?elesul. El poate afi?a o not? informativ? (de obicei intre paranteze sau ca bloc separat de text). De exemplu, in limba japonez? exist? numeroase pronume de persoana I ?i numeroase particule onorifice, fiecare cu un grad diferit de polite?e . Pentru a compensa, traduc?torul poate reformula o fraz? , poate ad?uga cuvinte sau poate ad?uga note.

Subtitraj vs. dublaj [ modificare | modificare surs? ]

Preferin?a pentru subtitraj sau dublaj in diverse ??ri se bazeaz?, in principiu, pe decizii luate in anii 1920 ?i anii 1930 . Odat? cu apari?ia filmelor sonore , importatorii de filme din Germania , Italia , Fran?a ?i Spania au decis s? dubleze vocile originale, in timp ce restul Europei a decis s? foloseasc? subtitr?ri. Alegerea a ?inut, in mare parte, de situa?ia financiar? a fiec?rei ??ri (subtitrajul e mai economic ?i mai rapid decat dublajul), dar in anii 1930, dublajul a devenit o preferin?? de ordin politic in Germania, Italia ?i Spania, datorit? posibilit??ii de a cenzura idei nedorite prin crearea unui dialog total diferit de original. Dublajul este ?i ast?zi norma ?i forma favorizat? in aceste patru ??ri, ins? propor?ia de con?inut subtitrat se afl? in cre?tere lent?, din necesitatea de a t?ia costurile de traducere, dar ?i datorit? accept?rii tot mai mari din partea genera?iilor tinere, ai c?ror membri sunt mai bine alfabetiza?i, ale c?ror cuno?tin?e de englez? (limba dominant? in film ?i televiziune) sunt tot mai bune ?i care ar putea prefera s? aud? dialogul original.

Cu toate acestea, in Spania, de exemplu, numai canalele publice de televiziune difuzeaz? filme str?ine subtitrate, de obicei noaptea tarziu. Odat? cu apari?ia televiziunii digitale , ins?, ad?ugarea de fluxuri audio originale ?i de subtitr?ri in spaniol? a devenit o practic? destul de popular?. Foarte pu?ine cinematografe din Spania (dar ?i din Germania) ruleaz? filme subtitrate. Filmele cu replici in galician? , catalan? sau basc? sunt mereu dublate atunci cand sunt rulate in regiunile in care nu se vorbesc aceste limbi.

In ??rile in care tradi?ia este de a se subtitra con?inutul, dublajul este, in general, considerat ciudat ?i nenatural, fiind folosit doar pentru filmele de anima?ie ?i pentru transmisiunile TV destinate copiilor . Cum filmele de anima?ie sunt ?dublate” chiar ?i in versiunea original? ?i cum zgomotele ?i efectele de fundal sunt deseori inregistrate separat, dublarea acestora intr-o alt? limb? produce doar efecte minore asupra experien?ei de vizionare. La con?inutul filmat, ins?, publicul este distras de faptul c? sunetul nu se potrive?te cu mi?carea buzelor actorilor. De asemenea, vocile dublate pot p?rea deplasate, nepotrivite cu personajele sau excesiv de expresive, iar unele sunete de fundal pot lipsi, de unde rezult? o experien?? mai pu?in pl?cut? de vizionare.

Subtitrajul ca practic? [ modificare | modificare surs? ]

O hart? a Europei ce indic? metodele de traducere folosite in fiecare ?ar?.

      ??ri in care dublajul se folose?te doar in programele pentru copii; altfel, se folosesc numai subtitr?ri.

      ??ri care folosesc ocazional dublajul pe mai multe voci; altfel, se folosesc numai subtitr?ri.

      ??ri care folosesc dublaj pe una sau dou? voci, cu sunetul original prezent la volum redus.

      ??ri in care se folose?te dublajul pentru majoritatea con?inutului in limbi str?ine.

??ri care i?i produc singure dublajul, dar care folosesc deseori variante dublate din alte ??ri in care se vorbesc limbi suficient de similare.

In numeroase ??ri/regiuni, aproape toate transmisiunile TV intr-o limb? str?in? sunt subtitrate, nu dublate, in special in:

Se intampl? des ca ?i canalele in limbi minoritare s? aib? subtitr?ri in limba dominant?, de exemplu S4C (?ara Galilor), TG4 (Irlanda), Yle Fem (Finlanda).

Formate de subtitr?ri [ modificare | modificare surs? ]

Pentru lectoare software [ modificare | modificare surs? ]

Nume Extensie Tip Stilizare de ext Metadate Sincronizare pe baz? de... Precizie
AQTitle .aqt text Da Da cadru 1 cadru
EBU-TT-D [5] ? XML Da Da timp scurs nelimitat?
Gloss Subtitle .gsub HTML/XML Da Da timp scurs 10 ms
JACOSub [6] .jss text cu marcaj Da Nu timp scurs depinde de cadru
MicroDVD .sub text Nu Nu cadru 1 cadru
MPEG-4 Timed Text .ttxt XML Da Nu timp scurs 1 ms
MPSub .sub text Nu Da timp secven?ial 10 ms
Ogg Writ ? text Da Da granule secven?iale depinde de secven?ele binare
Phoenix Subtitle .pjs text Nu Nu cadru 1 cadru
PowerDivX .psb text Nu Nu timp scurs 1 s
RealText [7] .rt HTML Da Nu timp scurs 10 ms
SAMI .smi HTML Da Da cadru 1 cadru
Spruce subtitle format [8] .stl Text Da Da timp secven?ial/cadru depinde
Structured Subtitle Format .ssf XML Da Da timp scurs 1 ms
SubRip .srt text Da Nu timp scurs 1 ms
(Advanced) SubStation Alpha .ssa/.ass text Da Da timp scurs 10 ms
SubViewer .sub text Nu Da timp scurs 10 ms
Universal Subtitle Format .usf XML Da Da timp scurs 1 ms
VobSub .sub + .idx grafic ? ? timp scurs 1 ms
XSUB ? grafic ? ? timp scurs 1 ms

Exist? multe alte formate mai pu?in comune. Majoritatea sunt in format textual, cu extensia .txt.

Pentru alte forme de difuzare [ modificare | modificare surs? ]

  • Cinematografe: Cinema, D-Cinema
  • Discuri: subtitr?ri DVD-Video, subtitr?ri Blu-ray
  • Internet: SMIL, TTML/DFXP, WebVTT
  • Televiziune: teletext, subtitr?ri DVB, Philips Overlay Graphics Text, Imitext

Subtitr?rile create pentru difuzare televizat? sunt stocate in diverse formate, dintre care majoritatea sunt proprietare . Mai jos sunt enumerate cateva exemple:

.ESY .XIF .X32 .PAC .RAC .CHK .AYA .890 .CIP .CAP .ULT .USF .CIN .L32 .ST4 .ST7 .TIT .STL

Formatul EBU definit de Referin?a Tehnic? 3264-E [9] este un format ?deschis” destinat schimbului de subtitr?ri intre posturi de televiziune. Fi?ierele in acest format au extensia .stl (a nu se confunda cu ?Spruce subtitle format” men?ionat anterior).

Lipsa inten?ionat? a subtitr?rilor [ modificare | modificare surs? ]

In majoritatea cazurilor in care intr-un film se vorbe?te o limb? str?in?, se folosesc subtitr?ri pentru a traduce cititorului replicile rostite. Totu?i, exist? cazuri cand replicile in limbi str?ine sunt l?sate netraduse (?i, deci, de nein?eles pentru public). Asta are loc atunci cand un film este v?zut prin prisma unui personaj care nu cunoa?te o anumit? limb?. Prin lipsa subtitr?rilor, publicul simte aceea?i senza?ie de confuzie ?i instr?inare pe care o simte personajul principal.

Subtitr?rile ca surs? de umor [ modificare | modificare surs? ]

Ocazional, filmele se folosesc de subtitr?ri pentru satir? .

  • In Annie Hall , personajele Alvy Singer ?i Annie Hall poart? o conversa?ie, iar adev?ratele lor ganduri apar in subtitr?ri.
  • In Impostorii , un personaj vorbe?te o limb? str?in?, in timp ce alt personaj se ascunde sub un pat. De?i personajul ascuns nu in?elege limba, poate citi subtitr?rile, care, din punctul lui de vedere, sunt inversate pe orizontal?. Incercarea lui de a descifra subtitr?rile amplific? umorul scenei.
  • Pe Internet circul? diverse parodii dup? scene din Ultimele zile ale lui Hitler , care con?in subtitr?ri ce nu au leg?tur? cu replicile originale, deseori cu rezultate amuzante, indecente sau jignitoare.
  • In Comedie de groaz? 4 , exist? o scen? in care actorii vorbesc japonez? fals? (nonsens care sun? a japonez? ?i care include cateva nume de companii japoneze), iar con?inutul subtitr?rilor este ?adev?rata” conversa?ie.
  • In Inc? un film despre adolescen?i?! , personajul Areola, eleva str?in? nud?, vorbe?te englez? cu un accent perfect inteligibil, ins? replicile ei sunt subtitrate oricum. Textul este spa?iat astfel incat s? se dea din calea sanilor ei goi.
  • Intr-un episod din The Angry Beavers , la un moment dat, Norbert incepe s? vorbeasc? intr-un accent european atat de pronun?at incat apar subtitr?ri in josul ecranului. Daggett impinge subtitr?rile ca s? dispar? de pe ecran.
  • Filmul Crank: R?zbunare ?i adrenalin? con?ine o scen? in care personajul Chev Chelios cite?te subtitrarea pentru a in?elege o replic? din partea unui personaj asiatic. Cuvintele stau cu fa?a c?tre Chev. Mai tarziu, o exclamare in chinez? din partea unui alt personaj asiatic este subtitrat? tot in chinez?.
  • In Instinct fatal , dou? personaje vorbesc in idi? despre planul lor de asasinare, dar sunt descoperi?i de un al treilea personaj care cite?te subtitr?rile de pe ecran.

O surs? accidental? de umor in subtitr?ri sunt DVD-urile ilegale produse in ??ri nevorbitoare de englez? (in special Republica Popular? Chinez?). Aceste DVD-uri con?in adesea subtitr?ri de calitate extrem de slab?, posibil ob?inute prin traducere automat? recursiv?, producand rezultate comice . Unul dintre cele mai cunoscute exemple este o copie chinezeasc? a filmului R?zboiul stelelor - Episodul III: R?zbunarea Sith , in care titlul a fost subtitrat ?Star war: The third gathers - The backstroke of the west” (?R?zboiul stelei: Al treilea strange - Inotul pe spate din vest”). Expresia ?好象” (?se pare”) a fost tradus? de mai multe ori ca ?good elephant” (?bun elefant”), ?Jedi Council” (?Consiliul Jedi”) devine ?Presbyterian Church” (?Biserica Prezbiterian?”), iar strig?tul lui Vader, ?Nooooooooo!” (?不要”, ?Nuuuuuuuuu!”) a devenit ?do not want” (?a nu vrea”). [10] [11] ?Do not want” a devenit o mem? pe Internet. [12]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b https://www.ashoka.org/en/fellow/brij-kothari
  2. ^ a b Biswas, Ranjita (2005). Hindi film songs can boost literacy rates in India Arhivat in , la Wayback Machine .
  3. ^ Department of Communications, Information Technology and the Arts ; Australian Caption Centre ( ). ?Submissions to the captioning standards review | Department of Communications, Information Technology and the Arts” . Arhivat din original ( Microsoft Word ) la . Accesat in . Australian Caption Centre  
  4. ^ ?copie arhiv?” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  5. ^ EBU ( ). ?EBU-TT-D Subtitling Distribution Format” . European Broadcasting Union . European Broadcasting Union . Accesat in .  
  6. ^ Alex Matulich ( ). ?JACOsub Script File Format Specification” . Unicorn Research Corporation . Unicorn Research Corporation . Accesat in .  
  7. ^ ?RealText Authoring Guide” . Real . RealNetworks. . Accesat in .  
  8. ^ ?Spruce Subtitle Format” . Internet Archive Wayback Machine . Arhivat din original la . Accesat in .  
  9. ^ ?Specification of the EBU Subtitling data exchange format” (PDF) . Specification of the EBU Subtitling data exchange format . European Broadcasting Union. februarie 1991 . Accesat in .  
  10. ^ ?episode iii, the backstroke of the west” . Winterson. Arhivat din original la . Accesat in .  
  11. ^ ?episode iii, the backstroke of the west redux” . Winterson . Accesat in .  
  12. ^ ?Top ten Star Wars myths and legends: Do not want” . VirginMedia.com. Arhivat din original in . Accesat in .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]