Englez? English
Pronun?ie	/ ? ? ŋ ? l ? ? /
Num?r de vorbitori	360?400 de milioane (2006) [1] Vorbitori L2: 400 de milioane; ca limb? str?in?: 600?700 de milioane [1]  ( locul 2 [2] )
Limb?-mam?	Proto-germanic?
Sistem de scriere	Alfabetul latin ( alfabetul englez ) Alfabetul Braille
Tipologie lingvistic?	Limb? flexionar?
Clasificare
Limbi indo-europene Germanice Germanice occidentale Anglo-frizone Anglice Englez?
Statut oficial ?i codificare
Limb? oficial? in	67 de ??ri 27 de entit??i nesuverane Numeroase organiza?ii Amnesty International ASEAN Comitetul Olimpic Interna?ional Comunitatea Na?iunilor Consiliul Europei Curtea Penal? Interna?ional? GUAM NAFTA NATO OECD OPEC Organiza?ia Cooper?rii Islamice Organiza?ia Interna?ional? de Standardizare Organiza?ia Na?iunilor Unite Organiza?ia Statelor Americane Uniunea European?
Organ de reglementare	Nu exist?
ISO 639 -1	en
ISO 639 -2	eng
ISO 639 -3 (cel mai r?spandit dialect)	eng
Extras
Declara?ia Universal? a Drepturilor Omului - Articolul 1 All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood.
R?spandire in lume
??ri unde limba englez? este limba nativ? a majorit??ii popula?iei       ??ri unde limba englez? este oficial? dar nu limba majoritar?
Aceast? pagin? poate con?ine caractere Unicode
Modific? date / text

Limba englez? (in englez?, English ) este o limb? vest germanic? avandu-?i originile in Anglia , ?i care este in prezent limba matern? pentru majoritatea locuitorilor Australiei , Canadei , Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei , Noii Zeelande , Regatului Unit ?i Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept ?Anglosfera”). Este o limb? folosit? intensiv ca limb? secundar? sau ca limb? oficial? de-a lungul lumii, in special in ??ri din Commonwealth precum India , Sri Lanka , Pakistan , sau Africa de Sud , precum ?i in multe organiza?ii interna?ionale.

Engleza modern? este denumit? adeseori ? lingua franca ” global?. Engleza este limba dominant? pe plan interna?ional in domeniile comunica?iei, ?tiin?ei , afacerilor, avia?iei , divertismentului , radioului ?i diploma?iei . Influen?a Imperiului Britanic este motivul principal pentru r?spandirea ini?ial? a limbii mult dincolo de limitele Arhipelagului Britanic. In urma celui de- al Doilea R?zboi Mondial , influen?a economic? ?i cultural? crescand? a Statelor Unite a accelerat profund r?spandirea acestei limbi. Intr-o zi obi?nuit? de ?coal? , aproximativ un miliard de oameni inva??, intr-o form? sau alta, limba englez?.

Cunoa?terea limbii engleze este necesar? pentru angajarea in anumite domenii, profesii sau ocupa?ii. Rezultatul acestei necesit??i este c? peste un miliard de oameni din intreaga lume vorbesc engleza m?car la un nivel de baz?. Engleza este de asemenea una din cele ?ase limbi oficiale ale Na?iunilor Unite .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Acest articol este scris par?ial sau in intregime f?r? diacritice . Pute?i da chiar dumneavoastr? o man? de ajutor. ?terge?i eticheta dup? ad?ugarea diacriticelor.

Tonul acestui articol sau al acestei sec?iuni este nepotrivit pentru o enciclopedie . Pute?i contribui la imbun?t??irea lui sau sugera modific?rile necesare in pagina de discu?ie .

Primul pas pentru formarea limbii engleze [ modificare | modificare surs? ]

In izvoarele istorice se g?sesc referiri la o limb? str?in?, mult mai veche decat limba englez?, care circula in zona Insulei Britanice inc? din Epoca Bronzului . Aceasta f?cea parte din grupul de limbi proto-celtice (sau ? common celtic ”). Acest grup de limbi antice reprezint? un vechi str?mo? al limbilor celtice (grup de limbi ce au circulat in zona de nord a Europei).

Limbile proto-celtice erau vorbite in zona Insulei Britanice ?i f?ceau parte din pachetul de limbi proto-indo-europene. Ele au fost vorbite in aceast? zon? pan? la sfar?itul secolului al VIII-lea i.Hr. ?i au fost reprezentative pentru Epoca Bronzului in zona Insulei Britanice. Dup? sfar?itul secolului al VIII-lea i.Hr. a disp?rut Epoca Bronzului, iar acest grup de limbi a evoluat in grupul de limbi celtice. Semnele de punctua?ie au ap?rut in limba englez? abia in secolul al XV-lea. ^[3]

Care sunt tipurile de limbi celtice? [ modificare | modificare surs? ]

Limbile celtice fac parte din setul de limbi indo-europene. Acest pachet de limbi straine a circulat pe o perioad? de 5 secole in toat? Europa. Ele au fost vorbite in epoca fierului ?i au ap?rut la inceputul secolului 6 i.Hr.

In zona Insulei Britanice, a ap?rut ?i s-a dezvoltat celtica insular?. Astfel, acest grup de limbi con?inea urm?toarele pachete de limbi vorbite:

• grupul de limbi Goidelic cu limbile: Irish, Manx ?i Scottish Gaelic
• grupul de limbi Brittonic cu limbile: Breton, Cornish ?i Welsh

Datele istorice eviden?iaz? faptul c? inainte de limba englez?, pe Insula Britanic? era vorbit? limba celtic? . Grupul de limbi celtice a avut in istorie extrem de multe forme. Acest grup de limbi str?ine a circulat aproape in toat? Europa. Cu toate c? limbile celtice insulare se aseam?nau extrem de mult intre ele, ceea ce ?tim din izvoarele istorice, este o diferen?? extrem de mare din punct de vedere al lexicului ?i vocabularului fa?? de limbile celtice continentale.

Limbile celtice insulare au ap?rut in secolul 6 i.Hr. ?i au primit diverse influen?e de-a lungul timpului. Aceste influen?e s-au men?inut pan? in ziua de ast?zi, dar s-au modificat o dat? cu interac?iunea cu alte popoare ?i alte limbi str?ine.

Formarea Englezei Vechi (Old English) [ modificare | modificare surs? ]

Engleza este o limb? anglo-frizon?. Popoare vorbitoare de limbi germanice din nord-vestul Germaniei ( angli ?i saxoni ) ?i din Iutlanda ( iu?i ) au invadat ceea ce ast?zi este partea de est a Angliei , in jurul secolului V d. Hr. Inc? se dezbate dac? vechea englez? s-a r?spandit prin dispersarea vechii popula?ii sau dac? cel?ii nativi au adoptat gradual limba ?i cultura clasei dominante, nefiind exclus? nicio combina?ie a acestor dou? procese.

Indiferent de origini, aceste dialecte germanice s-au unit pan? la un punct (inc? mai r?m?seser? varia?iuni geografice) ?i au format ceea ce ast?zi se nume?te vechea englez?. Vechea englez? se aseam?n? cu unele dialecte de pe coasta de nord-vest a Germaniei ?i ??rilor de Jos de ast?zi. De-a lungul istoriei scrise a vechii engleze, aceasta ?i-a p?strat o structur? sintetic? mai degrab? apropiat? de cea a limbii proto-indo-europene, adoptand conven?iile saxonei de vest, in timp ce engleza oral? a devenit din ce in ce mai analitic? in natura sa, pierzand sistemul complex al cazurilor ?i bazandu-se mai mult pe prepozi?ii ?i ordine fix? a cuvintelor pentru a transmite sensurile. Acest fenomen devine evident de-a lungul perioadei ?englezei de mijloc”, cand literatura era pan? la un punct redactat? cu varia?iunile dialectale orale aproape intacte, dup? ce vechea englez? ?i-a pierdut statutul de limb? literar? a nobilimii. Se afirm? c? dezvoltarea timpurie a limbii a fost influen?at? de substratul celt. Mai tarziu, a fost influen?at? de limba nord-germanic? inrudit? nordica veche, vorbit? de vikingii care s-au stabilit in principal pe coasta de nord ?i est, ajungand pan? la Londra , in regiunea cunoscut? ca ?Danelaw”.

Cucerirea Angliei de c?tre normanzi , in 1066 , a influen?at profund evolu?ia limbii. Timp de aproximativ 300 de ani dup? cucerire, normanzii au vorbit anglo-normanda , o limb? apropiat? de franceza veche, ca limba oficial? la Curte, in drept ?i administra?ie. Un num?r foarte mare de cuvinte normande s-au strecurat in engleza veche, in special in domeniile legale ?i administrative, dar ?i in cuvinte din vocabularul de baz?, precum mutton (carne de miel) sau beef (carne de vit?). Mai tarziu, multe cuvinte au fost imprumutate direct din latin? sau greac? , l?sand un vocabular paralel care a ajuns pan? in zilele noastre. Influen?a normand? a dat na?tere la ceea ce azi se cheam? ?engleza de mijloc”.

De-a lungul secolului al XV-lea , engleza de mijloc a fost transformat? de ?marea rocad? a vocalelor”, de r?spandirea prestigiosului dialect sud-estic la Curte, in administra?ie ?i in via?a academic?, ?i de efectul uniformizator al imprim?rii. In anul 1476 , William Caxton a introdus tiparul in Anglia, iar pan? in anul 1640 erau 20.000 de scrieri tip?rite in limba englez?. Aceast lucru a avut o mare importan?? in r?spandirea unei engleze standardizate, uniformizate, pe tot teritoriul Angliei. Rena?terea , Shakespeare , cre?terea Angliei ca for?? la nivel mondial ?i epoca de aur a coloniilor engleze in lume, dezvoltarea modalit??ilor de transport (tren, vapor etc.) ?i de acces la informa?ie (ziare, literatur? etc.) au avut toate influen?e puternice asupra limbii engleze ?i au contribuit la formarea ?i transformarea ei in ceea ce cunoa?tem azi.

Clasificare ?i limbi inrudite [ modificare | modificare surs? ]

Limba englez? apar?ine sub-ramurii vestice a ramurii germanice apar?inand familiei de limbi indo-europene .

Intrebarea privind care este limba cea mai inrudit? cu engleza nu are un r?spuns sigur. Aparte de limbile ?creole”, cu imprumuturi din englez?, precum tok pisin , scots (vorbit? in special in Sco?ia ?i p?r?i din Irlanda de Nord ), nu este o limb? galic?, ci face parte din familia de limbi anglice: atat scots, cat ?i engleza modern? provin din engleza veche, cunoscut? ?i ca ?anglo-saxon?”. Ruda cea mai apropiat? a englezei, dup? scots, este frizona, vorbit? in nordul ??rilor de Jos ?i nord-vestul Germaniei. Alte limbi vest-germanice mai pu?in inrudite sunt: germana , saxona joas?, neerlandeza ?i afrikaans . Limbile nord-germanice din Scandinavia sunt mai pu?in apropiate de englez? decat cele vest germanice.

Multe cuvinte franceze sunt inteligibile pentru un vorbitor de englez? (de?i pronun?ia poate fi diferit?), deoarece engleza a absorbit un num?r mare de cuvinte din normand? ?i francez? , datorit? cuceririi normande ?i apoi unor imprumuturi din francez? in secole mai tarzii. Drept urmare, o parte important? din vocabularul englez este derivat? din francez?, cu diferen?e minore de ortografie (termina?ii, folosirea ortografiei din franceza veche etc.), precum ?i diferen?e ocazionale de semantic? ? a?a-numi?ii faux amis , sau ?prieteni fal?i”.

Peste 380 de milioane de oameni vorbesc engleza ca limb? matern?. Engleza este ast?zi, probabil, a treia limb? ca num?r de vorbitori nativi, dup? chineza mandarin? ?i spaniol? . ^{[4] [5]} Cu toate acestea, combinand vorbitorii nativi cu cei non-nativi, este probabil cea mai vorbit? limb? din lume, de?i pe locul doi dac? lu?m in considera?ie combina?ia limbilor chineze, depinzand dac? variantele de chinez? sunt considerate dialecte sau limbi de sine st?t?toare. ^{[6] [7]} Estim?rile care includ engleza ca limb? str?in? variaz? de la 470 de milioane la peste un miliard, depinzand de standardele folosite pentru a stabili nivelul ?i gradul de alfabetizare atins in limba respectiv?. ^[8] Conform unor surse, num?rul celor care vorbesc engleza ca limb? str?in? este de trei ori mai mare decat cel al vorbitorilor nativi. ^[9]

??rile cu cele mai mari popula?ii de vorbitori nativi de englez? sunt, in ordine descendent?: Statele Unite (225 milioane), ^[10] Marea Britanie (56,6 milioane), ^[11] Canada (19,4 milioane), ^[12] Australia (16,5 milioane), ^[13] Africa de Sud (4,89 milioane), ^[14] Irlanda (4,27 milioane) ^[15] ?i Noua Zeeland? (3,82 milioane). ^[16] ??ri precum Jamaica ?i Nigeria au de asemenea milioane de vorbitori nativi ale unor dialecte care variaz? de la o creol? bazat? pe englez? la o versiune aproape standard a englezei. Dintre acele ??ri unde engleza este vorbit? ca limb? secundar?, India are cei mai mul?i vorbitori, iar profesorul de lingvistic? David Crystal sus?ine c?, dac? se adun? vorbitorii nativi ?i cei non-nativi, India are cel mai mare num?r de oameni care vorbesc sau in?eleg engleza. ^[17] Dup? India se afl? Republica Popular? Chinez? . ^[18]

Engleza nu este limb? oficial? nici in Statele Unite, ^{[19] [20]} nici in Regatul Unit. ^[21] De?i guvernul federal american nu are limbi oficiale, engleza are statut oficial in guvernele a 31 din cele 50 de state constituente. ^[22]

Engleza ca limb? global? [ modificare | modificare surs? ]

Deoarece engleza este atat de r?spandit?, a fost numit? deseori ?limb? global?” sau ? lingua franca ” a epocii moderne. ^[23] Cu toate c? engleza nu este limb? oficial? in multe ??ri, este in prezent limba cea mai studiat? ca limb? secundar? din lume. Unii lingvi?ti consider? c? nu mai este semnul cultural exclusiv al ?vorbitorilor nativi de englez?”, ci mai degrab? o limb? care absoarbe aspecte ale unor culturi din intreaga lume, pe m?sur? ce influen?a ei se extinde. Este, prin tratat interna?ional, limba oficial? pentru comunica?iile aeriene ?i maritime, precum ?i una din limbile oficiale ale Uniunii Europene , ale Na?iunilor Unite ?i a majorit??ii organiza?iilor atletice interna?ionale, incluzand aici Comitetul Olimpic Interna?ional .

Engleza este limba cea mai studiat? ca limb? str?in? in Uniunea European? (de c?tre 89% dintre elevi), ^[24] urmat? fiind de francez? (32%), german? (18%) ?i spaniol? (8%). In Uniunea European?, o mare parte din popula?ie pretinde c? poate conversa la un anumit nivel in englez?. Dintre ??rile non-anglofone, un procentaj important din popula?ie a afirmat c? poate conversa in englez?, in urm?toarele ??ri: ??rile de Jos (87%), Suedia (85%), Danemarca (83%), Luxemburg (66%), Finlanda (60%), Slovenia (56%), Austria (53%), Belgia (52%) ?i Germania (51%). Norvegia ?i Islanda prezint? de asemenea o majoritate de vorbitori competen?i ai englezei.

C?r?i, reviste ?i ziare scrise in englez? se pot g?si in multe ??ri de pe Glob. Engleza este de asemenea cea mai folosit? limb? in ?tiin?e. ^[23] In 1997, Indexul de Citare a ?tiin?elor a informat c? 95% din articolele sale erau scrise in englez?, ^[25] cu toate c? numai jum?tate apar?ineau unor autori din ??ri anglofone.

R?spandire geografic? [ modificare | modificare surs? ]

Teritoriu	Vorbitori L1 [26]	Vorbitori L2 [26]
Africa de Sud	4.890.000	11.000.000
Anguilla	950
Antigua ?i Barbuda	66.000
Aruba	9.000	35.000
Australia	16.500.000	3.500.000
Bahamas	260.000	28.000
Bahrain	10.500
Barbados	262.000	13.000
Belize	184.000	56.000
Bermuda	63.000
Bonaire	300
Botswana	34.400	630.000
Brunei	10.000	134.000
Camerun		7.700.000
Canada	19.400.000	7.000.000
Curacao	4.100
Dominica	10.000	60.000
Emiratele Arabe Unite	100
Estonia	880	647.000
Etiopia	1.870	170.000
Fiji	6.000	170.000
Filipine	20.000	40.000.000
Gambia	1.000	40.000
Ghana		1.400.000
Gibraltar	28.000	2.000
Grenada	750
Guam	63.200	100.000
Guernsey	62.500
Guyana	650.000	30.000
Honduras	31.500
Hong Kong	238.000	2.200.000
India	350.000	200.000.000
Insula Man	85.000
Insula Norfolk	1.680
Insulele Cayman	50.000
Insulele Cook	680	17.000
Insulele Mariane de Nord	6.820	65.000
Insulele Marshall	23.200	60.000
Insulele Solomon	10.000	165.000
Insulele Turks ?i Caicos	920
Insulele Virgine Americane	98.000	15.000
Insulele Virgine Britanice	20.000
Irlanda	4.270.000	275.000
Israel	103.000
Jersey	59.500
Kenya		2.700.000
Kiribati	490	23.000
Lesotho		500.000
Liban	5.170
Liberia	74.000	2.500.000
Malaezia	380.000	7.000.000
Malawi	16.000	540.000
Malta	16.200	360.000
Marea Britanie	56.600.000	1.500.000
Mauritius	5.900	200.000
Montserrat	100
Namibia	129.000	300.000
Nauru	710	10.700
Nepal	2.030	7.000.000
Nigeria		60.000.000
Niue	160	510
Noua Zeeland?	3.820.000	150.000
Pakistan	12.500	17.000.000
Palau	2.870	18.000
Papua Noua Guinee	150.000	3.000.000
Puerto Rico	100.000	1.840.000
Republica Dominican?	8.000
Rwanda		20.000
Saba	1.190
Saint-Barthelemy	100
Saint-Martin	5.000
Saint Pierre ?i Miquelon	190
Samoa	200	93.000
Samoa American?	2.000	65.000
Seychelles	3.000	30.000
Sfanta Lucia	1.600	40.000
Sfantul Cristofor ?i Nevis	200
Sfantul Vicen?iu ?i Grenadinele	400
Sierra Leone	500.000	4.400.000
Singapore	1.100.000	2.000.000
Sint Eustatius	1.900
Sint Maarten	5.000
Sri Lanka	10.000	1.900.000
Statele Federate ale Microneziei	4.000	60.000
Statele Unite ale Americii	225.000.000	25.600.000
Swaziland	7.500	50.000
Tanzania		4.000.000
Tokelau	670
Tonga	1.020	30.000
Trinidad ?i Tobago	1.300.000
Tuvalu		800
??rile de Jos		15.000.000
Uganda		2.500.000
Vanuatu	1.900	120.000
Zambia	110.000	1.800.000
Zimbabwe	250.000	5.300.000
Total	339.370.920	603.163.010

Dialecte ?i variet??i regionale [ modificare | modificare surs? ]

Expansiunea Imperiului Britanic ?i ? de la al Doilea R?zboi Mondial ? domina?ia Statelor Unite au avut drept rezultat r?spandirea englezei pe Glob. Datorit? acestei r?spandiri globale, s-au dezvoltat diverse dialecte ale englezei, precum ?i limbi creole bazate pe englez?.

Variet??ile majore ale englezei includ, in cele mai multe cazuri, mai multe subvariet??i, precum argoul Cockney in cadrul englezei britanice ; engleza Newfoundland in cadrul englezei canadiene; ?i engleza vernacular? afro-american?, precum ?i engleza sud-american?, in cadrul englezei americane . Engleza este o limb? pluricentric?, lipsit? de o autoritate lingvistic? central?, cum de exemplu pentru Fran?a este Academie francaise ; ?i, cu toate c? nici o varietate nu este considerat? cea standard, exist? unele accente care au mai mult prestigiu, cum ar fi RP ? Received Pronunciation ? in engleza britanic?.

Scots s-a dezvoltat ? in mare parte independent ? pornind de la acelea?i origini, dar in urma Actelor de Uniune din 1707 a inceput un proces de atri?iune, in care genera?iile succesive au inceput s? adopte tot mai multe caracteristici din englez?, cauzand o dialectalizare. Dac? este o limb? separat? sau un dialect al englezei (?engleza sco?ian?”) se dezbate in prezent. Pronun?ia, gramatica ?i lexicul formelor tradi?ionale sunt distincte, uneori fundamental, de alte variet??i ale englezei.

A?a cum engleza a imprumutat cuvinte din multe limbi de-a lungul istoriei sale, imprumuturi din englez? exist? acum in multe dintre limbile lumii, indicand influen?a tehnologic? ?i cultural? a vorbitorilor ei. Mai multe limbi creole s-au format avand engleza ca baz?, precum jamaicana patois, pidginul nigerian sau tok pisin . Exist? cuvinte in englez? pentru a descrie diversele forme pe care le adopt? limbile non-engleze care con?in cuvinte engleze?ti intr-o propor?ie semnificativ?. Franglais , de exemplu, este folosit pentru a descrie limba francez? vorbit? cu multe cuvinte engleze?ti; se g?se?te in Insulele Canalului . Alt? variant?, vorbit? in regiunile bilingve ale Quebecului , este numit? Frenglish .

Fonologie [ modificare | modificare surs? ]

Vocale [ modificare | modificare surs? ]

Consoane [ modificare | modificare surs? ]

Reguli de pronun?ie [ modificare | modificare surs? ]

Gramatic? [ modificare | modificare surs? ]

Inv??area eficient? a limbii engleze nu va func?iona f?r? cuno?tin?e de gramatic?. Aceasta este regula pe care se bazeaz? limba englez?. F?r? aceste cuno?tin?e, este imposibil s? fie in?elese textele, precum ?i s? fie construite propozi?ii. ^[27]

Ortografie [ modificare | modificare surs? ]

In compara?ie cu alte limbi in care reprezentarea in scris a unui sunet este regulat, in limba englez? un anumit sunet poate fi scris in mai multe variante. Aceast? neregularitate se datoreaz? atat istoriei complexe a limbii engleze, dar ?i faptului c? de-a lungul timpului nu a fost implementat? nicio reform? de ortografie sistematic?. ^[28]

Pe lang? aceste aspecte, sunt anumite diferen?e in ortografia cuvintelor depinzand de regiuni ?i ??ri, ?i anume (in termeni generali) intre ortografia in cadrul englezei americane ?i englezei britanice . In Statele Unite , Canada ?i in alte ??ri care au fost puternic influen?ate de Statele Unite se vorbe?te (?i se scrie) engleza american?; in timp ce in Marea Britanie ?i restul de peste 50 de ??ri care fac parte din a?a-numita ?British Commonwealth” (precum Australia , Noua Zeeland? , Africa de Sud ?i a?a mai departe) se vorbe?te ?i scrie engleza britanic?. Diferen?ele exist? fiindc? engleza britanic? a men?inut modul de scriere a cuvintelor preluate din alte limbi (precum limba francez? ), in timp ce engleza american? a adaptat ortografia pentru a reflecta pronun?ia acestora. De?i popula?iei din Romania ii este foarte cunoscut accentul american, datorit? filmelor hollywoodiene, de obicei in cadrul cursurilor de limba englez? (atat in cadrul inv???mantului de stat cat ?i particular) se pred? engleza britanic? ?i implicit ortografia aferent?. Diferen?ele se pot observa in cinci cazuri: ^[29]

• termina?ia ?-our” (engleza britanic?) se transform? in ?-or” (engleza american?): colour ? color (culoare);
• termina?ia ?-ise” sau ?-isation” (engleza britanic?) se transform? in ?-ize”, respectiv ?-ization” (engleza american?): organisation ? organization (organiza?ie);
• termina?ia ?-re” (engleza britanic?) este transformat? in ?-er” (engleza american?): centre ? center (centru, miez);
• in cazul unor cuvinte care au termina?ia ?-ed” ori ?-ing”, litera ?l” se dubleaz? in engleza britanic?, in timp ce in cea american? nu: travelling ? traveling (c?l?torie) ?i travelled ? traveled (a c?l?tori);
• in cazul unor cuvinte care con?in diftongul ?-ae” in engleza britanic?, acestea r?man numai cu ?-e” in cea american?: archaeology ? archeology (arheologie).

Num?rul ?i originea cuvintelor [ modificare | modificare surs? ]

Cea de-a doua edi?ie a Oxford English Dictionary (1933) cuprinde 600.000 de defini?ii, in timp ce Webster's Third New International Dictionary cuprinde 475.000 de cuvinte. In decembrie 2010, un studiu in care au colaborat Google ?i Harvard a ar?tat c? limba con?ine 1.022.000 de cuvinte ?i cre?te la un ritm de 8.500 de cuvinte pe an. ^[30] Cele mai folosite cuvinte sunt in majoritate de origine germanic?. Un studiu computerizat de 80.000 de cuvinte luate din vechiul Shorter Oxford Dictionary (a treia edi?ie), publicat in Ordered Profusion de Thomas Finkenstaedt ?i Dieter Wolff (1973), arat? originea cuvintelor ca fiind urm?toarea:

• limbi oil , incluzand franceza ?i normanda veche ? 28,3%;
• latin? , incluzand latina modern? ?tiin?ific? ?i tehnic? ? 28,24%
• limbi germanice (incluzand cuvinte mo?tenite direct din engleza veche, dar neincluzand cuvinte germanice provenind din elemente germanice ale francezei, latinei sau altei limbi latine) ? 25%;
• greac? ? 5,32%;
• f?r? etimologie precis? ? 4,03%;
• derivate din nume proprii ? 3,28%;
• toate celelalte limbi ? mai pu?in de 1%.

Cuvintele de origine neerlandez? sunt in principal cele despre nave, cele provenind din limba nordic? veche sunt in principal mo?tenite din anii 800?1000 d. Hr., cand vikingii cuceriser? estul ?i nordul Angliei, in timp ce majoritatea celor de origine francez? sunt din perioada cuceririi normande (multe altele ins? de asemenea au fost adoptate in secolele XVII?XIX, cand franceza era limba occidental? a politicii interna?ionale ?i a comer?ului).

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de limba englez?

Wikimanuale are un manual despre englez?

• List? de limbi

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Dan Mateescu: "English Phonetics and Phonological Theory"
• Cum a aparut si s-a format limba engleza
• Dictionar englez?roman online cu forum de specialitate
• Julian Chitta ( 21 septembrie 2010 ). ?Dosarele istoriei: Latinismul britanic” . Ziare.com .  
• Lista verbe neregulate englez? cu pronun?ie

v   ?   d   ?   m Limbi indo-europene Limbi indo-iraniene assamez? ? avestic? ? bactrian? ? belucian? ? bengalez? ? ka?mirian? ? dari ? hindi ? gujarati ? kuci ? kurd? ? maithili ? malvi ? marathi ? nepalez? ? orian? ? ose?ian? ? pali ? pamirian? ? pa?tun? ? persan? ? punjab? ? romani ? saka ? sanscrit? ? sarmat? ? sci?ian? ? sindhi ? singalez? ? ?uma?ti ? tadjic? ? urdu ? zazaki Limbi italice aragonez? ? aranez? ? aroman? (macedoroman?) ? asturian? ? catalan? ( valencian? ) ? corsican? (galurez?) ? dalmat? ? fala • falisc? ? francez? ? friulan? ? galician? ? istroroman? ? italian? ? ladin? ? ladino (iudeo-spaniol?) ? latin? ? meglenoroman? ? mirandez? • neapolitan? ? occitan? ? osc? ? piemontez? ? portughez? ? retoroman? ? roman? ? sard? (campidanez?, logudorez?) ? sasarez? ? sicilian? ? spaniol? ? umbrian? ? valon? ? venet? Limbi slave belarus? ? bosniac? ? bulgar? ? ca?ubian? ? ceh? ? cnaanic? ? croat? ? interslav? ? macedonean? ? muntenegrean? ? polab? ? polonez? ? pomeranian? ? rus? ? sarb? ? silezian? ? slav? veche ? slavon? ? slovac? ? sloven? ( limba prekmur? , limba resian? ) ? slovincian? ? sorab? de jos ? sorab? de sus ? ucrainean? Limbi baltice curonian? ? jatvian? ? selonian? ? zemgalian? ? leton? ? lituanian? ? prusac? veche Limbi celtice breton? ? celtiberic? ? cornic? ? cumbric? ? gala?ian? ? galez? ? galic? ? irlandez? ? lepontin? ? manx ? noric? ? pictic? ? sco?ian? Limbi germanice afrikaans ? burgund? ? danez? ? englez? ? englez? veche (anglosaxon?) ? feroez? ? frizon? ? gepid? ? german? ? luxemburghez? ? got? ? got? crimean? ? idi? ? islandez? ? longobard? ? nordic? veche ? norvegian? ( nynorsk , bokmal ) ? neerlandez? ? saxon? veche ? suedez? ? vandalic? Limbi anatoliene carian? ? hitit? ? lician? ? lidian? ? luvian? ? milian? ? palaic? ? pisidian? ? sidetic? Altele albanez? ? armean? ? greac? nou? ? greac? veche ? limbile toharice Categorisire incert? dac? ? frigian? ? ilir? ? macedonean? veche ? trac? Cu text cursiv sunt marcate limbile disp?rute.

v   ?   d   ?   m Limbile oficiale ale Uniunii Europene bulgar? • ceh? • croat? • danez? • englez? • eston? • finlandez? • francez? • german? • greac? • irlandez? • italian? • leton? • lituanian? • maghiar? • maltez? • neerlandez? • polonez? • portughez? • roman? • slovac? • sloven? • spaniol? • suedez?