Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Unghiria
|
|
|
Dati amministrativi
|
Nomu cumpretu
|
Unghiria
|
Nomu ufficiali
|
Magyarorszag
|
Lingui ufficiali
|
Unghirisi
|
Capitali
|
Budapest
(1.759.497 ab. / 2018)
|
Pulitica
|
Guvernu
|
Ripubbrica Parlamintari
|
Capu đđi Statu
|
Laszlo Kover
|
Capu di Guvernu
|
Viktor Orban
|
Nnipinnenza
|
896
|
Trasuta nna l'
ONU
|
14 Dicemmiru 1955
|
Trasuta nna l'
UE
|
1º Maiu 2004
|
Aria
|
Tutali
|
93.030
km²
|
% di l'acqui
|
0,74 %
|
Pupulazziuni
|
Tutali
|
9.655.361 ab.
(2019)
|
Dinsitati
|
107 ab./
km²
|
Innici đđi criscita
|
-0,184% (2012)
|
Nomu đđi l'abbitanti
|
Unghirisi
|
Giografia
|
Cuntinenti
|
Europa
|
Cunfini
|
Austria
,
Serbia
,
Croazzia
,
Slovenia
,
Rumania
,
Slovacchia
,
Ucraina
|
Fusu urariu
|
UTC+1
UTC+2 (Urariu ligali)
|
Ecunumia
|
Munita
|
Fiorinu Unghirisi
|
Autru
|
Codici
ISO 3166
|
HU
, HUN, 348
|
TLD
|
.hu
,
.eu
|
Prifissu tel.
|
+36
|
Sigla autu.
|
H
|
Innu nazziunali
|
Himnusz
|
Festa nazziunali
|
15 Marzu, 20 Austu, 23 Uttuviru
|
L'
Unghiria
(9.600.000 abbitanti) e nu statu di l'
Europa
centru-orientali. Di na supirfici di 93.000 chilomitri quatrati, nun havi sboccu nto mari e cunfina cu l'
Austria
, la ripubblica di
Serbia
, la
Croazzia
, la
Slovenia
, la
Rumania
, la
Slovacchia
e l'
Ucraina
. La capitali e
Budapest
. Finu o 1918 era assemi cu l'
Austria
parti do mperu Austru-Ungaricu chi, na vota ca pirdiu la guerra, s'addivisi. L'Unghiria trasiu nta l'unioni Europea nto 2004 ma nun canciau lu "Forint" (la so munita) pi pigghiari a l'Euru.
L'Unghiria e na Ripubblica Parramintari e lu so prisidenti do cunzigghiu e
Viktor Orban
.
Nta l'Unghiria si parra la
lingua Ungarisa
ca, a diffirenza di l'autri lingui europei, nun fa parti do ceppu Indo-Europeu benzi di chiddu
Ugru-Finnicu
, cu chissa ci su lu
Finlandisi
e l'
Estonia
.