Kosovo

Modific? leg?turile
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Acest articol se refer? la statul par?ial recunoscut Kosovo (Republica Kosovo). Pentru informa?ii despre regiune ca parte a Serbiei , vede?i Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia . Pentru informa?ii despre provincia autonom? a Serbiei in cadrul marii federa?ii Iugoslavia , vede?i Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia (1946-1974) . Pentru informa?ii despre republica nerecunoscut? in 1990, vede?i Republica Kosova . Pentru alte sensuri, vede?i Kosovo (dezambiguizare) .
Kosovo
Republica Kosovo
  • Republika e Kosoves    ( albanez? )
  • Република Косово /
    Republika Kosovo        ( sarb? )
DrapelStemă[*]​
Drapel Stem? [*] ​
Kosovo în Europa
Kosovo in Europa
Kosovo in Europa
Geografie
Suprafa??  
 - total? 10,908 km²
Ap?  ( % ) 1,0 [1]
Cel mai inalt punct Gieravi?a (2.656 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare ora? Pri?tina
Vecini Albania
Macedonia de Nord
Muntenegru
Serbia Modificați la Wikidata
Fus orar Ora Europei Centrale (CET) ( UTC+1 )
Ora de var? CEST ( UTC+2 )
Popula?ie
Popula?ie  
 - Recens?mant 2011 1.733.842
Densitate 159 loc/km²
 - Estimare 2014 1.859.203 [2]
Limbi oficiale Limba albanez? , limba sarb?
Etnonim Kosovar(i)
Guvernare
Sistem politic Republic? parlamentar?
Pre?edinte Vjosa Osmani
Prim ministru Albin Kurti
Administra?iei Interimare a Misiunii Na?iunilor Unite in Kosovo (UNMIK) Zahir Tanin (UNMIK)
Legislativ Adunarea din Kosovo Modificați la Wikidata
Capitala Pri?tina
Istorie
Republica Kosova 2 iulie 1990
Administra?ie ONU in Kosovo 10 iunie 1999
Propunerea planului Ahtisaari pentru finalizarea statutului 26 martie 2007
EULEX 16 februarie 2008
Declara?ia de independen?? 17 februarie 2008
Economie
PIB ( PPC ) 2015
 - Total $17,780 miliarde [3]
 - Pe cap de locuitor $9.570
PIB (nominal) 2015
 - Total $7,813 miliarde [3]
 - Pe cap de locuitor $4.420
Gini (2005/2006) 30.0 (mediu) (locul 121)
IDU (2013) ▲ 0.786 (ridicat)
Moned? Euro (€) a
Coduri ?i identificatori
Cod CIO KOS Modificați la Wikidata
Prefix telefonic +383
Domeniu Internet nu are
a Adoptat unilateral; formal, Kosovo nu este membru al zonei euro .
Prezen?? online
site web oficial
hasthtag
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Kosovo (in albanez? Kosova ; in scriere chirilic? sarb?: Косово), oficial Republica Kosovo (in albanez? Republika e Kosoves ; in sarb? : Република Косово / Republika Kosovo ) este un stat par?ial recunoscut [6] [7] ?i teritoriu disputat, [8] [9] situat in Peninsula Balcanic? , in sud-estul Europei , care ?i-a autodeclarat independen?a fa?? de Serbia in februarie 2008.

Este recunoscut ca stat suveran de c?tre 97 state membre ONU , iar statutul s?u este contestat. [10] Serbia nu recunoa?te secesiunea Kosovo ?i de jure o consider? in continuare Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia (in sarb? Аутономна Покра?ина Косово и Метохи?а , cu alfabetul latin : Autonomna Pokrajina Kosovo i Metohija ), condus? de ONU in cadrul suveranit??ii statului. Cel mai mare ora? ?i capitala Republicii Kosovo este Pri?tina . Kosovo nu are ie?ire la mare ?i se invecineaz? cu Republica Macedonia de Nord la sud, Albania la vest ?i Muntenegru la nord-vest. [12]

Kosovo a fost o parte din teritoriul triburilor traco-ilirice ?i celtice, apoi din Imperiul Roman , Bizantin , ?aratul Bulgar , ?aratul Sarb , ?i Imperiul Otoman . In secolul al XX-lea, a fost imp?r?it? intre Regatul Serbiei ?i Regatul Muntenegrului , iar in cele din urm? a revenit statului succesor, Regatul Iugoslaviei . Dup? sfar?itul R?zboiului din Kosovo ?i incetarea bombardamentului Iugoslaviei de c?tre NATO , teritoriul a intrat sub administra?ie interimar? a Organiza?iei Na?iunilor Unite (UNMIK). In februarie 2008, Adunarea din Kosovo a declarat c? provincia Kosovo este independent? ?i cunoscut? ca Republica Kosovo. Din 9 noiembrie 2009, independen?a este recunoscut? de 75 de state membre ONU ?i de Republica Chinez? (Taiwan) . Pe 8 octombrie 2008, Adunarea General? a ONU a adoptat o rezolu?ie care solicit? Cur?ii Interna?ionale de Justi?ie un aviz consultativ cu privire la problema declara?iei independen?ei provinciei Kosovo. [13] Cele dou? mari grupuri etnice din Kosovo, albanezii ?i sarbii, au avut ostilitate unii fa?? de ceilal?i de-a lungul istoriei pan? in prezent, fiecare grup sus?inand c? regiunea le apar?ine. [14]

Kosovo nu este membru ONU, dar, totu?i, este membru al mai multor organiza?ii interna?ionale, printre care Fondul Monetar Interna?ional (IMF), Banca Mondial? , Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei , Comisia de la Vene?ia , Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare , Uniunea Interna?ional? a Transportatorilor Rutieri (IRU) ?i Consiliul Regional de Cooperare . [15] Kosovo a ob?inut statut de membru cu drepturi depline in mai multe federa?ii majore sportive interna?ionale, printre care ?i Comitetul Olimpic Interna?ional . [16] In cadrul Uniunii Europene, este recunoscut de 23 din cele 28 de state membre. [17] Kosovo este un poten?ial candidat pentru aderarea la Uniunea European? . [18]

Numele [ modificare | modificare surs? ]

O teorie despre numele Kosovo afirm? c? provine de la adjectivul posesiv neutru sarb al cuvantului kos (кос), care inseamn? ? mierl? ”. [19] [20] Kosovo Polje inseamn? ?campul mierlelor”, locul unde s-a desf??urat cunoscuta B?t?lie de la Kosovo Polje .

Regiunea cunoscut? in prezent sub numele ?Kosovo”, a devenit o regiune administrativ? in 1946 ca Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia . In 1974, compozi?ia ?Kosovo ?i Metohia ” a fost schimbat? in ?Kosovo” la Provincia Socialist? Autonom? Kosovo , ins?, in 1990, a fost redenumit? dup? numele anterior ca Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia .

Intreaga regiune este cunoscut? sub numele Kosovo in limba roman? , iar in limba albanez? cu numele Kosova sau Kosove . In limba sarb? , este f?cut? o distinc?ie intre partea estic? ?i cea vestic?; termenul Kosovo (Косово) este folosit? pentru partea estic?, in timp ce partea vestic? este denumit? ? Metohia ” (Метохи?а).

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Istoria provinciei Kosovo ?i Istoria provinciei Kosovo in secolul XX .

Formarea republicii Kosovo este rezultatul destr?m?rii Iugoslaviei , in special al R?zboiului din Kosovo din 1996-1999, rena?terii na?ionaliste din Balcani sub domina?ia Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea, in special al conflictului dintre na?ionalit??ile albanez? ?i sarb?.

Epoca preistoric? ?i medieval? [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Dardani , Iliri , B?t?lia de la Kosovo ?i Istoria medieval? a provinciei Kosovo .

In timpul epocii neolitice , regiunea Kosovo se afla in cadrul extinderii culturii Vin?a . Intre secolul IV - I i.H., dardanii populau regiunea actualului Kosovo. Regiunea a fost mai tarziu cucerit? de romani in ani 160 i.H., ?i integrat? in provincia roman? Illyricum in 59 i.H. Ulterior, a devenit parte din Moesia Superior in 87 d.H. Migra?iile slave au ajuns in Balcani in secolul V-VII, prin care popoarele autohtone s-au amestecat cu noii sosi?i din nord, din aceast? sintez? rezultand sarbii actuali [21] [22] . Kosovo a intrat in cadrul Bulgariei in anii 850, in care Cre?tinismul ?i o cultur? slavic-bizantin? au fost implementate in regiune. A fost recucerit? de c?tre bizantini in 1018. Pe m?sura ce rezisten?a slav? reu?ea impiedicarea venirii Imperiului Bizantin in regiune, de cele mai multe ori aceasta trecea pe de-o parte ori in suveranitatea sarbilor, ori in cea a bulgarilor, iar pe de cealalt? parte a bizantinilor, pan? cand Principatul sarb Rascia a cucerit-o in secolul XI. Astfel de prelu?ri au avut prea pu?in impact asupra popula?iei locale, din moment ce a reprezentat o schimbare minor? in dinastia cre?tin? balcanic?. Aflat? sub suveranitatea complet? a Regatului Serbiei pan? la sfar?itul secolului XII, a devenit un centru laic ?i secular al statului medieval sarb in dinastia Nemanji? in secolul al XIII-lea, cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe sarbe instalat? la Pe? , in timp ce Prizren a fost un centru secular. Apogeul a fost atins cu formarea unui imperiu sarb in 1346, care dup? 1371 s-a transformat dintr-o monarhie medieval? intr-un regat feudal. Kosovo a devenit terenul mo?tenire al Casei de Brankovi? ?i Vu?itrn, iar Pri?tina a prosperat.

B?t?lia de la Kosovo Polje (1389) a fost ca?tigat? de for?ele otomane, invingand coali?ia sarbilor, albanezilor ?i bosniacilor [1] Arhivat in , la Wayback Machine . condus? de prin?ul Laz?r Hrebeljanovici . Ulterior, unele p?r?i din Serbia au acceptat vasalitatea turcilor, iar fiica lui Laz?r s-a c?s?torit cu sultanul pentru a pecetlui pacea. In 1402, un despot sarbesc a fost creat, iar Kosovo a devenit cel mai bogat teritoriu, cunoscut pentru minerit. Pan? in 1455, regiunea a fost complet cucerit? de Imperiul Otoman.

Istoria pa?alacului Kosovo [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Istoria pa?alacului Kosovo ?i Provincia otoman? Kosovo .

Kosovo a fost parte a Imperiului Otoman (1455-1912), prima dat? ca parte a pa?alacului Rumelia, ?i, din 1864, ca o provincie separat? .

Kosovo, ca ?i Serbia, a fost ocupat? de for?ele austriece in timpul Marelui R?zboi (1683?1699). [23]

La invita?ia imp?ratului romano-german Leopold I [24] in 1690, Patriarhul Serbiei de la Pe?, Arsenie al III-lea ar fi condus relocarea unui contingent de aproximativ 37000 de familii, cele mai multe de origine sarb? , din Kosovo ?i alte zone c?tre Austria . [25] De altfel, mai multe migra?ii de cre?tini ortodoc?i din zona Kosovo urmar? ?i pe parcursul secolului al XVIII-lea in timpul Marii migra?ii sarbe, ad?ugandu-se popula?iei cre?tine deja epurate cu concursul turcilor (este vorba de sclavi ?i cei captura?i ca prad? de r?zboi). [26] In 1766, turcii au desfiin?at Patriarhia de la Pe? ?i au creat jizya , un sistem de impozitare a non-musulmanilor, deteriorand astfel ?i mai tare pozi?ia cre?tinilor in regiune. In contrast, mul?i ?efi albanezi s-au convertit la islam, ca?tigand pozi?ii proeminente in regimul turcesc. [27] Per ansamblu, ?albanezii au avut pu?ine cauze de nelini?te”, iar ?in cel mai r?u caz au crescut in economia afacerilor interne otomane”, [27] iar uneori persecutau aspru cre?tinii in numele st?panilor lor turci. [28] . Rezultatul final al celor patru secole ?i jum?tate de domina?ie islamic? a fost marcat de un declin in structura demografic? a cre?tinilor slavi din Kosovo. Cauzele acestei schimb?ri demografice sunt diverse. Evacuarea cre?tinilor (sarbi ?i aromani) a fost inso?it? de imigra?ia albanezilor [29] ?i a altor popoare islamice, cum ar fi cerchezii (cu sentimente notabile anti-cre?tine), care au servit deseori ca trupe auxiliare pentru turci. [28] . In plus, in timpul domina?iei otomane, distinc?ia intre etnia sarb? ?i albanez? nu a fost tot timpul clar?. Pe m?sur? ce islamul a devenit religia cea mai r?spandit?, unii sarbi cre?tini s-au convertit la islam, pierzandu-?i identitatea na?ional?. [30]

In secolul al XIX-lea, a existat o rena?tere a na?iunilor in toat? Europa de sud-est. Mi?carea na?ionalist? albanez? fiind centrat? in Kosovo, acest lucru a condus la tensiuni etnice ?i o lung? lupt? intre sarbii cre?tini ?i albanezii musulmani. [28]

In Kosovo, a existat ?i exist? ?i o important? minoritate aroman?. Laz?r Duma, inspectorul ?colilor aromanilor men?iona in vilaetul Kosovo, in 17 octombrie 1906, existen?a a 7 ?coli cu 247 de elevi; num?rul aromanilor era de circa 4340 locuitori. Ast?zi, aromanii locuiesc in orase ca Mitrovi?a, Pri?tina (cu peste 1000 de aromani), in Prizren, dar ?i in nenum?rate sate; [31]

In 1871, la Prizren a avut loc o reuniune a sarbilor, unde s-a discutat posibilitatea recuceririi ?i reintegr?rii provinciei Kosovo cu ?vechea Serbie”, in timp ce Principatul Serbiei f?cea deja planuri pentru expansiunea in teritoriul otoman. In 1878, s-a semnat un Acord de Pace care prevedea transferul controlului ora?elor Pri?tina ?i Kosovska Mitrovica la sarbi, ?i ie?irea de sub jurisdic?ia otoman?, in timp ce restul provinciei Kosovo avea a r?mane sub control otoman. In acela?i an, etnicii albanezi au format Liga de la Prizren , care aspira la unificarea tuturor albanezilor, urm?rind dobandirea autonomiei in Imperiul Otoman. [32] Liga de la Prizren a condus Kosovo pan? in 1881, cand a fost desfiin?at? de trupele otomane.

Secolul al XX-lea [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Istoria provinciei Kosovo in secolul XX .

R?zboaiele balcanice 1912-1913, Regatul Iugoslaviei, Al Doilea R?zboi Mondial [ modificare | modificare surs? ]

Mi?carea turcilor tineri a sprijinit guvernarea centralizat? ?i s-a opus oric?rui fel de autonomie dorit? de kosovari, in special de albanezi. In 1910, o revolt? albanez? s-a r?spandit de la Pri?tina ?i a durat pan? la vizita sultanului otoman in Kosovo in iunie 1911. In 1912, in timpul r?zboaielor balcanice , cea mai mare parte din Kosovo a fost capturat? de c?tre Regatul Serbiei , in timp ce regiunea Metohia a fost cucerit? de c?tre Regatul Muntenegrului . Mai tarziu, a avut loc un exod al popula?iei albaneze. Autorit??ile sarbe au promovat crearea noilor a?ez?ri sarbe?ti din Kosovo, precum ?i asimilarea albanezilor in societatea sarb?. [33] Numeroase familii sarbe s-au mutat in Kosovo, egalizand echilibrul demografic intre albanezi ?i sarbi.

Statutul provinciei Kosovo in Serbia a fost finalizat in anul urm?tor, la Tratatul de la Londra. [34]

In iarna dintre 1915-1916, in timpul primului r?zboi mondial , armata sarb? a fost retras? din Kosovo, astfel provincia a fost ocupat? de Bulgaria ?i Austro-Ungaria . In 1918, armata sarb? a alungat Puterile Centrale din Kosovo. Dup? primul r?zboi mondial, monarhia a fost transformat? in Regatul sarbilor, croa?ilor ?i slovenilor la 1 decembrie 1918. Kosovo a fost imp?r?it in patru jude?e, trei fiind o parte din Serbia (Zve?an, Kosovo ?i sudul Metohiei) ?i unul Muntenegrului (nordul Metohiei). Cu toate acestea, noul sistem de administrare de la 26 aprilie 1922 a imp?r?it Kosovo intre cele trei regiuni ale Regatului: Kosovo, Rascia ?i Zeta . In 1929, Regatul a fost transformat in Regatul Iugoslaviei ?i teritoriul din Kosovo a fost reorganizat.

Pentru a schimba compozi?ia etnic? din Kosovo, intre 1912 ?i 1941 o mare re-colonizare a sarbilor provinciei Kosovo a fost intreprins? de c?tre guvernul de la Belgrad. Pe de alt? parte, drepturile albanezilor de a beneficia de educa?ie in limba lor a fost neacceptat?, al?turi de alte na?iuni non-slave sau slave nerecunoscute din Iugoslavia, deoarece ca regat erau recunoscute numai na?iunile croat?, sarb?, sloven?, in timp ce alte na?iuni slave trebuiau s? se identifice ca una din cele trei na?iuni slave oficiale, in timp ce na?iunile non-slave au fost considerate minorit??i [35] . Albanezii ?i alte na?iuni musulmane au fost obliga?i s? emigreze, in principal cu teren reformat, care a lovit proprietarii albanezi in 1919, cu m?suri violente. [36] [37] In 1935 ?i 1938, dou? acorduri intre Regatul Iugoslavia ?i Turcia au fost semnate pentru expatrierea a 240.000 de albanezi in Turcia, dar care nu a fost finalizat din cauza izbucnirii celui de-al doilea r?zboi mondial . [38]

In 1941, Kosovo ?i Iugoslavia s-au implicat in al doilea r?zboi mondial dup? ce puterile Axei au invadat Iugoslavia in 1941. O mare parte din Kosovo a devenit o parte din Albania controlat? de italieni, alte p?r?i au fost date Bulgariei ?i Serbiei aflate sub administra?ia militar? a Germaniei naziste . Regimul fascist italian al lui Benito Mussolini a fost exploatat de sentimentele na?ionaliste ale albanezilor, pentru a-l incuraja la crearea Albaniei Mari care prevedea includerea provinciei Kosovo, fiind ob?inut? in cel de-al doilea r?zboi mondial [39] . Peste 10.000 de sarbi au fost uci?i de grup?rile paramilitare fasciste albaneze [40] [41] [42] [43] (cum ar fi gruparea Vulnerati , Partidul Fascist Albanez ?i Balli Kombetar , sprijinite de Italia Fascist? ?i de Germania Nazist? ) ?i alte zeci de mii au fost alunga?i din Kosovo in timpul celui de-al doilea r?zboi mondial. [44] In timpul r?zboiului din 1944, la conferin?a de la Bujan , liderii comuni?ti ai rezisten?ei kosovare au adoptat o rezolu?ie cu privire la repartizarea postbelic? a provinciei Kosovo la Albania, dar opinia lor a fost mai tarziu neacceptat?. [37] Dup? numeroase r?scoale ale partizanilor , conduse de Fadil Hoxha , Kosovo a fost eliberat in 1944, cu ajutorul partizanilor albanezi din Comintern ?i a devenit o provincie a Serbiei in cadrul Federa?iei Democratice Iugoslavia .

Kosovo in Iugoslavia comunist? [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia (1946-1974) ?i Provincia Socialist? Autonom? Kosovo .

Provincia a luat prima forma cu frontierele sale actuale, in 1945, ca Regiunea Autonom? Kosovo ?i Metohia. Inainte de al doilea r?zboi mondial, nici o entitate cu numele Kosovo nu a existat in timpul domina?iei Imperiului Otoman (care anterior controla teritoriul), acesta a fost un vilaiet, iar grani?ele fiind revizuite in diferite ocazii. Ultima oar? cand provincia otoman? a existat, cuprindea zone actuale care fie au fost cedate Albaniei, fie s-au g?sit in cadrul noii republici iugoslave din Muntenegru, Macedonia (inclusiv capitala acesteia Skopje ) cu o parte din regiunea Sand?ak din Serbia Central? .

Opresiunile violente ?i expatrierea albanezilor au fost reluate, in special dup? 1953, cand Josip Broz Tito a ajuns la un acord cu Ministrul de Externe turc, Mehmet Fuat Koprulu, pentru a convinge albanezii iugoslavi s? se declare de etnie turc?.

Declara?ia de independen?? [ modificare | modificare surs? ]

Statele care au recunoscut independen?a Republicii Kosovo (cu verde).
Harta politic? a Republicii Kosovo

Adunarea din Kosovo a aprobat declara?ia de independen?? pe 17 februarie 2008. [45] In zilele urm?toare, o serie de state ( Statele Unite , Turcia , Albania , Austria , Germania , Italia , Fran?a , Regatul Unit , Taiwan , Australia , Japonia , Coreea de Sud ?i altele) au anun?at recunoa?terea independen?ei, in ciuda protestelor din partea Rusiei ?i a altor ??ri din cadrul Organiza?iei Na?iunilor Unite .

In prezent, 97 dintre cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut independen?a regiunii Kosovo. [46] , [47] Kosovo este membru al FMI ?i al B?ncii Mondiale [48] cu numele de Republica Kosovo . Cinci state membre ale Uniunii Europene ( Cipru , Republica Elen? , Slovacia , Spania ?i Romania [49] ) au refuzat recunoa?terea independen?ei statului .

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Geografia in Kosovo .

Clima [ modificare | modificare surs? ]

Diagram? climatic? pentru Pristina
I F M A M I I A S O N D
 
 
39
 
2
-5
 
 
36
 
6
-3
 
 
39
 
11
0
 
 
49
 
16
4
 
 
68
 
21
9
 
 
60
 
24
11
 
 
52
 
26
13
 
 
44
 
27
12
 
 
42
 
23
9
 
 
45
 
17
5
 
 
68
 
10
1
 
 
56
 
4
-3
temperaturi medii in °C
precipita?ii totale in mm
sursa: Weatherbase

Kosovo are o clim? umed? continental? , cu influen?e mediteraneene ?i oceanice, avand veri c?lduroase ?i ierni reci cu ninsori.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Religiile in Kosovo [50]
Religie Procentaj
Musulmani
 
95.60%
Cre?tini
 
3.69%
Al?ii
 
0.71%
Harta religiilor pentru Kosovo (2011), dup? a?ez?ri

Diviziuni administrative [ modificare | modificare surs? ]

Harta cu cele mai mari ora?e din Kosovo

In prezent, Kosovo este imp?r?it in 38 de comune, conform unei legi adoptate ?i a Acordului de la Bruxelles din 2014, care stipuleaz? formarea a noi comune cu popula?ie majoritar? sarb?. Aceste comune sunt marcate mai jos cu cate un asterisc. Prima denumire este in albanez?, iar cea de-a doua in sarb?. [51]

  1. Decan / De?ani
  2. Dragash / Draga?
  3. Drenas / Glogovac
  4. Ferizaj / Uro?evac
  5. Fushe Kosove / Kosovo Polje *
  6. Gjakova / đakovica
  7. Gjilan / Gnjilane
  8. Gracanice / Gra?anica
  9. Hani i Elezit / Elez Han
  10. Istog / Istok
  11. Junik / Junik
  12. Kacanik / Ka?anik
  13. Kamenice / Kosovska Kamenica
  14. Kline / Klina
  15. Kllokot / Klokot-Vrbovac *
  16. Leposaviq / Leposavi?
  17. Lipjan / Lipljan
  18. Malisheve / Mali?evo
  19. Mamush / Mamu?a
  20. Mitrovice Veriore / Severna Mitrovica *
  21. Mitrovice / Kosovska Mitrovica
  22. Novoberde / Novo Brdo *
  23. Obilic / Obili?
  24. Rahovec / Orahovac
  25. Partesh / Parte? *
  26. Peje / Pe?
  27. Podujeve / Podujevo
  28. Prishtine / Pri?tina
  29. Prizren / Prizren
  30. Ranillug / Ranilug *
  31. Skenderaj / Srbica
  32. Shterpce / ?trpce *
  33. Shtime / ?timlje
  34. Suhareke / Suva Reka
  35. Viti / Vitina
  36. Vushtrri / Vu?itrn
  37. Zubin Potok / Zubin Potok *
  38. Zvecan / Zve?an *

Transportul in Kosovo [ modificare | modificare surs? ]

Aeroportul Interna?ional Pri?tina are un tranzit de peste 2 milioane de pasageri pe an ?i este singurul port de intrare pentru c?l?torii aerieni in Kosovo.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ ?Water percentage in Kosovo (Facts about Kosovo; 2011 Agriculture Statistics)” . Kosovo Agency of Statistics, KAS.  
  2. ^ CIA World Factbook population estimate, see footnote a in infobox Arhivat in , la Wayback Machine .. Retrieved 24 august 2014.
  3. ^ a b ?Kosovo” . International Monetary Fund . Accesat in .  
  4. ^ ?Kosovo Human Development Report 2014” (PDF) . Swiss Cooperation Office Kosovo. . Accesat in .  
  5. ^ ?Distribution of family income ? Gini index” . The World Factbook . CIA. Arhivat din original la . Accesat in .  
  6. ^ ?Kosovo” . Worldbank.org. . Accesat in .  
  7. ^ ?Kosovo” . travel.state.gov . Arhivat din original la . Accesat in .  
  8. ^ Michael Rossi ( ). ?Five more inconvenient truths about Kosovo” . TransConflict .  
  9. ^ Engjellushe Morina (aprilie 2014). ?Brussels "First Agreement" - A year after” (PDF) . kas.de . Accesat in . it has been a highly disputed territory  
  10. ^ ?Serbia claims Sierra Leone has withdrawn Kosovo recognition” (in englez?). Prishtina Insight.  
  11. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  12. ^ ?Kosovo seeks firm borders with Montenegro, Serbia” . SETimes . . Accesat in .  
  13. ^ en http://www.reuters.com/article/worldNews/idUSTRE49780C20081008
  14. ^ en Schabnel, Albrecht; Thakur (ed), Ramesh (ed). Kosovo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Selective Indignation, Collective Action, and International Citizenship. New York: The United Nations University, 2001. Pp. 20 and 24.
  15. ^ ?Will the EBRD do the right thing for Kosovo, its newest member?” . neurope.eu. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  16. ^ ?127th IOC Session comes to close in Monaco” . olympic.org. . Accesat in .  
  17. ^ EU 5 "less likely than ever" to recognize Kosovo “B92 ? News”, Retrieved 31 March 2014
  18. ^ Kosovo . ec.europa.eu.
  19. ^ Ibid .
  20. ^ en "The name Kosovo" . Dr John-Peter Maher, Professor Emeritus of Linguistics, Northeastern Illinois University
  21. ^ en The Illyrians. A Stipcevic. Noyes Press. Pg 76 the Slavs merged with these people (the Illyrians), thus preserving in their own identity remains of ancient Illyrians
  22. ^ Aleksandar Stip?evi? ( ). The Illyrians: history and culture . Noyes Press. p. 76. ISBN   978-0-8155-5052-5 . Arhivat din originalul de la .  
  23. ^ en http://www.zum.de/whkmla/military/17cen/habsbott16831699.html
  24. ^ en http://eprints.st-andrews.ac.uk/archive/00000384/01/Todorovicweb.pdf Arhivat in , la Wayback Machine .
  25. ^ en The Serbs. Sima Cirkovic. Blackwell Publishing. Pg 144 Patriarch Arsenije III clained that 30, 000 people followed him (on another occasion the figure was 40, 000)
  26. ^ en Cirkovic. Pg 115 The great migrations that had begun earlier continued after the establishment of Ottoman rule in territories that had formerly been part of the Serbian state
  27. ^ a b en The Balkans. From Constantinople to Communism. Dennis Hupchik
  28. ^ a b c ?copie arhiv?” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  29. ^ en Cirkovic. Pg 244 In Kosovo there were visible signs of ethnic change which had accumulated since the Middle Ages with the immigration of Albanian cattle farmers. In addition to the continual flow of settlers and the islamisation of urban centres, changes in the population were also caused by political events ... Serbs left territories still under the Sultan's control.
  30. ^ en Cirkovic. Pg 208-09, citing 19th century author Jakov Ignjatovic: A Serb without his religious rites and customs is not a Serb
  31. ^ T?nase Bujduveanu, Aromanii din Kosovo, Les Aroumains de Kosovo, The Aromanians from Kosovo, edi?ia roman?-englez?-francez?, editat? de Societatea Academic? Moscopolitan?, Editura George Iustinian & Justin Tambozi, Bucure?ti ?i Editura cartea Aroman?, Constan?a, 2002
  32. ^ en Cirkovic. Pg 244 since islamicized Albanians represented a significan portion of the Ottoman armed forces and administration, they did not give up the Empire easily
  33. ^ en Schabnel, Albrecht(ed); Thakur, Ramesh (ed). Kosovo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Selective Indignation, Collective Action, and International Citizenship. New York: The United Nations University, 2001. Pp. 20.
  34. ^ en Treaty of London, 1913 Arhivat in , la Wayback Machine .
  35. ^ en Schabnel, Albrecht; Thakur (ed), Ramesh (ed). Kosovo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Selective Indignation, Collective Action, and International Citizenship. New York: The United Nations University, 2001. Pp. 20.
  36. ^ Daskalovski, ?idas. Claims to Kosovo: Nationalism and Self-Determination. In: Florian Bieber & Zidas Daskalovski (eds.), Understanding the War in Kosovo . L.: Frank Cass, 2003. ISBN 0-7146-5391-8 . P. 13-30.
  37. ^ a b en Malcolm, Noel . Kosovo: A Short History . Basingstoke: Macmillan, 1998. ISBN 0-333-66612-7 .
  38. ^ en Ramet, Sabrina P. The Kingdom of God or the Kingdom of Ends: Kosovo in Serbian Perception. In Mary Buckley & Sally N. Cummings (eds.), Kosovo: Perceptions of War and Its Aftermath . L. ? N.Y.: Continuum Press, 2002. ISBN 0-8264-5670-7 . P. 30-46.
  39. ^ en Schabnel, Albrecht; Thakur (ed), Ramesh (ed), 2001. Pp. 20.
  40. ^ Batakovi?, Du?an T. ( ). Kosovo: la spirale de la haine: les faits, les acteurs, l'histoire (in French). L'AGE D'HOMME. p. 43 . Accesat in . On estime que la milice volontaire albanaise Vulnetari (env. 5 000 hommes), assistee per diverses formations paramilitaires, assassina en quatre ans quelque 10 000 Serbs.  
  41. ^ Antonijevi?, Nenad. Arhivska građa o ljudskim gubicima na Kosovu i Metohiji u Drugome svetskom ratu . p. 479. Najrealnije procene, na osnovu dostupnih arhivskih izvora, ukazuju da je u toku Drugoga svetskog rata na Kosovu i Metohiji ?ivot izgubilo oko 10 hiljada Crnogoraca i Srba, među kojima su ve?ina stradali kao ?rtve terora i zlo?ina albanskih kvislinga.  
  42. ^ Vickers, Miranda ( ). Between Serb and Albanian: a history of Kosovo . Hurst & Co. p. 134 . Accesat in . the activities of numerous Albanian nationalist movements, and life consequently became increasingly difficult for Kosovo's Serb population whose homesteads were routinely sacked by the Vulnetari.  
  43. ^ Sabrina P. Ramet The three Yugoslavias: state-building and legitimation , 1918?2005
  44. ^ en Schabnel, Albrecht(ed); Thakur, Ramesh (ed), 2001. Pp. 20.
  45. ^ ? Kosovo MPs proclaim independence ”, BBC News Online, 17 februarie 2008.
  46. ^ ?The state that recognized Kosovo's independence among the first, revoked recognition” (in englez?). B92 ? News.  
  47. ^ ?About UNMIK” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  48. ^ Republica Kosovo devine membra a Bancii Mondiale , 4 iunie 2009, Ziare.com , accesat la 3 septembrie 2013
  49. ^ Pozi?ia MAE roman fa?? de Avizul consultativ privind "Conformitatea cu dreptul interna?ional a declara?iei unilaterale de independen?? a institu?iilor provizorii de autoguvernare din Kosovo" al Cur?ii Interna?ionale de Justi?ie | Ministry of Foreign Affairs , www.mae.ro  
  50. ^ ?Census GIS Household” . Office of the Registrar General and Census Commissioner, India. Arhivat din original la . Accesat in .  
  51. ^ ?List of websites of the Municipalities of Kosovo” .  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Pute?i g?si mai multe informa?ii despre Kosovo prin c?utarea in proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generic? de ?proiecte surori” :
Defini?ii ?i traduceri in Wik?ionar
Imagini ?i media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte surs? la Wikisurs?
Manuale la Wikimanuale
Ghiduri turistice la Wikivoyage
Resurse de studiu la Wikiversitate


v   ?   d   ?   m
??ri balcanice
Stat complet localizat
din punct de vedere geografic 		Peninsula Balcanică
Stat localizat in mod semnificativ
Stat localizat in afara peninsulei,
in cea mai mare parte
Vezi ?i
1   ?i-a declarat independen?a fa?? de Serbia la 17 februarie 2008 ?i este recunoscut? de 108 state membre ONU .
v   ?   d   ?   m
??ri independente sau recunoscute par?ial ?i regiuni nesuverane in Europa
??ri independente

Albania   · Andorra   · Armenia 1   · Austria   · Azerbaidjan 2   · Belarus   · Belgia   · Bosnia ?i Her?egovina   · Bulgaria   · Cehia   · Cipru 1   · Croa?ia   · Danemarca   · Elve?ia   · Estonia   · Finlanda   · Fran?a   · Georgia 2   · Germania   · Grecia   · Irlanda   · Islanda   · Italia   · Letonia   · Liechtenstein   · Lituania   · Luxemburg   · Macedonia de Nord   · Malta   · Republica Moldova   · Monaco   · Muntenegru   · Norvegia   · Polonia   · Portugalia   · Regatul Unit   · Romania   · Rusia 3   · San Marino   · Serbia   · Slovacia   · Slovenia   · Spania   · Suedia   · Turcia 3   · ??rile de Jos   · Ucraina   · Ungaria   · Vatican

Republici, teritorii ?i regiuni
recunoscute par?ial
Teritorii ?i regiuni nesuverane
1 In intregime in Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european   · 2 Par?ial sau in intregime in Asia, in func?ie de definirea grani?ei   · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic)

??ri dup? continent: Africa   · America de Nord   · America de Sud   · Asia   · Europa   · Oceania

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kosovo&oldid=15851380