Colier din perle
Perla
(in
roman?
?i
m?rg?ritar
) este un obiect rotund din
sidef
, produs in interiorul unor molu?te bivalve, de obicei
stridii
. Perla este o combina?ie de
carbona?i de calciu
(
aragonit
,
calcit
) ? cristale care determin? prin fenomemul interferen?? luciul perlei ? ?i o substan?? organic? proteic? complex? numit? ?conchin“ sau ?conchiolin?”. Cuvantul ?perl?” a devenit metafor? pentru ceva extrem de rar, foarte fin, demn de admirat ?i foarte valoros.
Etimologia cuvantului ?perl?” are diferite origini. Deriva?iile teutonice provin de la cuvantul
beere
, care inseamn? boab? sau gr?unte. Deriva?iile latine sunt
pirium
,
sfera
?i
pirula
, (par?). Romanii uitilizau denumirea greceasc? ?margarita”, care descria un obiect de o valoare unic?, special?, simbolizand persoana iubit? sau copilul preferat.
[1]
Imp?r?teasa Rusiei,
Maria Feodorovna
, purtand un colier de perle
Perlele sunt considerate in majoritatea culturilor ca fiind aduc?toare de noroc ?i de fericire, inc? din cele mai vechi timpuri.
Sunt men?ionate in
China
in anul 2206 i.Hr. ca f?cand parte din tributul pl?tit regelui Yu. In perioada antic? cele mai pre?uite perle proveneau din
Persia
?i
India
. In lumea musulman? perla era corelat? cu simbolul femeii virgine, la
kurzi
era considerat embrionul care se dezvolt? in uter. In Roma antic?, perlele erau deosebit de pre?uite de c?tre aristocra?i, fiind singurii care aveau dreptul s? le poarte. G?sirea perlelor era o indeletnicire grea ?i se realiza prin scufundare la adancime ?i pescuirea scoicilor. In China, perlele simbolizau bog??ia, in?elepciunea, demnitatea ?i puterea, iar in India, prolificitatea.
Cleopatra
a scufundat o perl? intr-un pahar cu vin ?i apoi l-a b?ut, pentru a ca?tiga un r?m??ag cu
Marc Antoniu
.
Maharajahul
Rana din Dolfur
(1863-1901), numit ?i Prin?ul Perlelor, care ulterior i-a devenit renume, i?i impodobea hainele cu perle, iar baldachinul patului ?i acoperi?urile palatului erau de asemenea acoperite cu perle.
Perlele erau considerate un simbol al lacrimilor, iar in
Japonia
ele insemnau
noroc
. In
Evul Mediu
li se va atribui un simbol sacral, ca semn al dragostei fa?? de
Dumnezeu
, ele fiind men?ionate in
Noul Testament
.
Perlele naturale sau ?s?lbatice”, sunt accidentale ?i foarte rare (rata fiind de 1 la 1 000). Perlele s?lbatice au in general dimensiuni mici ?i neregulate, cele mari ?i sferice sunt extrem de rare.
Scoicile produc?toare de perle sunt
stridiile
. Acestea pot fi intalnite in
Marea Ro?ie
,
Oceanul Indian
,
Pacific
, dar ?i in apele
Oceanului Atlantic
(mai ales in
Pearl Islands
, ling?
Nicaragua
). Cele mai valoroase perle naturale provin din zona
Bahrain
?i
Golful Persic
.
Cochilie de Melo melo cu perle
Perle naturale s?lbatice sunt considerate ?i unele pietre calcaroase care cresc in interiorul unor
gastropode
. Au form? de perle dar nu con?in sidef (nesidefate):
- Conch: de form? oval?, culoarea roz, produse in interiorul cochiliei melcului
Queen Conch
(
Strombus gigas
), familia
Strombidae
- Melo melo : este produs? de gastropodul
Melo melo
(
Volutidae
), intalnit in
Marea Chinei de Sud
, intre
Singapore
?i
Marea Adaman
; au nuan?e inchise de maro ?i bronz, cele mai rare fiind portocaliu.
- Abalone: sunt produse de melcul marin
Haliotis
din familia
Haliotidae
, avand form? de corn drept, dat? de forma corpului acestui melc; sunt foarte rare, fiind considerate ca perlele cele mai frumoase din lume; sunt intalnite in apele din apropiere de
California
,
Noua Zeeland?
?i
Australia
- Scallop : perlele ?
Scallop
” sunt produse de o scoic? din familia
pectinidae
, denumit? ?i ?Mano de Leon” (?laba leului”); sunt extrem de rar g?site, in apele de coast? ale
Oceanului Pacific
, in
Golful Baja
, California, iar culoarea este de un maro specific.
Cea mai mare perl? natural? din lume cunoscut? pan? in prezent, are un diametru de 238 mm ?i greutatea de 6,4 kg. Este o perl? nesidefat?, fiind calcaroas? ?i produs? natural de c?tre scoica
Tridacna Gigas
, familia
Tridacninae
. A fost descoperi? accidental de un
scufund?tor
c?utator de perle in apele insulei
Palawan
din
Filipine
. Denumit? ini?ial “Perla lui
Allah
”, iar ulterior “Perla lui
Lao Tzu
”, datorit? unei legende inventat? de primul proprietar al acestei perle,
Wilburn Cobb
. In anul 1982 a fost estimat? 36 milioane €, iar in 2006 la 61,850,000 $.
Perlele naturale iau na?tere atunci cand intre cochilie ?i manta p?trunde un corp str?in (un parazit micro-organic sau un fir de nisip). Acesta irit? mantaua care incepe s? secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibil? irita?ie. Molusca depune in jurul acelui corp mii ?i mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura intre 10 ?i 20 de ani. In timpul procesului de formare al perlelor, lumina p?trunde in straturile foarte sub?iri de sidef, producand fenomenul de iriza?ie al perlei. Substan?ele care compun o perl? sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formeaz? scheletul perlei ?i ap? 2-4%.
Fiecare molusc?, secret? o culoare proprie de sidef. De aici rezult? unicitatea ?i marea diversitate de culori ?i iriz?ri ale perlelor, fiind extrem de greu de g?sit seturi de perle cu aceea?i nuan??. Sideful este format la randul s?u din milioane de placu?e
microscopice
de aragonit, in forme hexagonale ?i poligonale. Sideful mai con?ine biopolimeri elastici (lustrin ?i chitin) ?i proteine m?t?soase. Acest complex de substan?e organice dau aspectul irizant al sidefului ?i atingerea unei durit??i foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi.
Presupunerea c? un fir de nisip ajuns in scoic? ar determina formarea perlei, incepe s? fie respins? tot mai mult de oamenii de ?tiin??. Jochen Schluter, ?eful muzeului mineralogic din
Hamburg
presupune c? r?spunz?tor de formarea perlei ar fi celulule epiteliale r?nite al scoicii, care sufer? de boal? parazitar?, scoica c?utand neutralizarea parazitului prin invelire cu sidef.
In 2011, un grup de cercet?tori japonezi au identificat 29.682 de
gene
ale scoicii de m?rg?ritar.
[2]
- Formul? chimic?: (CaCO
3
+conchiolin?+H
2
O)
- Greutate: se m?soar? in
grains
(gr?un?i),
carate
, momme sau kan (in Japonia) ?i
gramul
:
1 carat = 4 grains = 200 mg = 0,2 g
1 grain = 0,25 carat = 50 mg = 0,05 g
1 momme = 18,75 carats = 3750 mg = 3,75 g
1 kan = 18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00 g
- M?rime: 3 … 18 mm
- Duritate (
scara de duritate Mohs
): 2,5 … 3,5
- Culoare: variaz? foarte mult ?i este in func?ie de specia de molusc?, precum ?i de conditiile mediului in care a tr?it scoica (temperatura apei, curenti, hran?); culoarea poate varia de la alb, galben, roz, bleu sau verde pan? la argintiu, brun, gri inchis ?i negru
- Form?: depinde de forma corpului str?in:
- perfect rotunde sau aproape rotunde: sunt extrem de rare, se formeaz? atunci cand corpul din molusc? nu se lipe?te de cochilie; cu cat perla este mai rotund?, cu atat valoarea acesteia este mai mare
- baroc: se ob?in atunci cand nucleul se lipe?te de chochilie, iar perla se dezvolt? intr-o form? neregulat?
- rotund aplatizate (butoni), sunt folosite in general pentru realizarea cerceilor
- picatur?: sunt uniforme, simetrice
- bob de orez: au aspect ridat
- fantezie (bicolore): apar atunci cand mai multe perle se lipesc intampl?tor una de alta.
- Str?lucire: este dat? de str?lucirea unei pete de lumin? care se reflect? pe suprafa?a perlei; cu cat acest contur este mai mare cu atat str?lucirea e mai bun?
- Luciu: este dat de calitatea ?i culoarea sidefului ?i indic? gradul de reflexie ?i de str?lucire al suprafe?ei unei perle; o perl? de bun? calitate trebuie s? reflecte astfel incat s? se disting? obiectul reflectat.
Perlele de cultur? sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultur?) create prin acela?i proces ca ?i perlele s?lbatice, dar produc?ia lor este indus? de c?tre produc?tori. Marea majoritate a perlelor disponibile ast?zi sunt de cultur?. Cre?terea perlelor de cultur? (
perlicultura
) se poate face in ap? s?rat? ?i ap? dulce, perlele de cultur? cele mai scumpe fiind cele de ap? s?rat?.
Perle de cultur? din scoica
Pinctada maxima
Perlele naturale de cultur? in ap? s?rat?
se ob?in prin introducerea unui fragment de ?esut (manta) ?i unul de scoic? in jurul c?reia scoica va depune straturile de sidef, rezultatul fiind o perl? mai aproape de forma sferic?. Sunt cultivate in special 6 specii de soici marine din genul Pinctada ?i Pteria exploatate in mod obi?nuit, care tr?iesc
Marea Mediteran?
,
Marea Ro?ie
, in regiunile calde ale
Oceanului Indian
,
Pacific
?i
Atlantic
. O scoic? marin? perlifer? produce, in general, o singur? perl?.
Perlele naturale de cultur? in ap? dulce
sunt cultivate in lacuri ?i rauri din speciile Hyriopsis cumingii in Asia, Amblema ?i Margaritifera margaritifera in America de Nord ?i Europa de Nord. In scoic? este introdus numai un fragment de ?esut, ob?inandu-se perle de form? neregulat?. La aceste specii, o singur? scoic? poate produce mai multe perle odat?, uneori chiar peste 20, fiind recoltate dup? 2 … 6 ani. Cultivarea perlelor de ap? dulce este atestat? inc? din secolul al XIII-lea, China fiind in prezent liderul mondial al produc?iei.
Tipuri principale de perle naturale de cultur?
[
modificare
|
modificare surs?
]
In prezent exist? cinci tipuri principale de perle naturale de cultur?:
Perle Akoya
? Sunt cele mai comune de pe pia?a de bijuterii interna?ional?. Sunt perle de origine asiatic? de ap? s?rat?. In general, provin din China, Japonia sau Vietnam.
Perle din Marea Sudului
? Aceste perle de ap? s?rat? provin din Australia, Indonezia ?i Filipine.
Perle Tahiti
? Sunt perle de ap? s?rat?, cultivate in general in insulele Polineziei Franceze (Tahiti fiind principala surs?). In aceast? categorie se g?sesc perlele negre.
Perle de ap? dulce
? Aceste perle sunt cultivate in general in lacuri ?i iazuri speciale. Cei mai mari produc?tori de perle de ap? dulce sunt China ?i Statele Unite.
Perlele Edison
? Aceste perle moderne sunt de ap? dulce, mari ca dimensiuni, provenind din acvaculturile din China.
Perlele naturale de cultur? pot prezenta o varietate mare de culori ?i nuan?e.
Perlele de cultur? negre
. Acestea sunt de sute de ori mai rare decat perlele albe. Singurele perle naturale de cultur? negre sunt cele de tip Tahiti, care provin din Polinezia Francez?, precum ?i perlele din Marea lui Cortez (Golful California), cu provenien?? stabilit? in Guyamas, Mexic.
Cele mai cunoscute nuan?e
. Perlele negre sunt disponibile intr-o mare varietate de nuan?e, printre care cele mai cunoscute sunt P?un (nuan?e de verde, auriu ?i roz), Verde, Verde-Alb?strui, Trandafiriu, Argint, Cupru ?i Aquamarin.
Perlele de cultur? aurii
. Aceste perle provin din lagunele tropicale ?i atolii insulelor Filipine ?i Australia. Perlele aurii sunt printre cele mai mari ?i mai rare perle din lume.
Cele mai cunoscute nuan?e
. Perlele aurii sunt ?i ele disponibile intr-o mare varietate de nuan?e. Cea mai comun? este Auriu (Galben) Neutru, Trandafiriu, Verde-Bronz ?i ?ampanie.
Perlele de cultur? roz
. Aceste perle sunt de ap? dulce ?i provin din culturile de perle din China.
Cele mai cunoscute nuan?e
. Perlele roz dezv?luie nuan?e precum Piersica, Aquamarin, Verde, Auriu ?i Trandafiriu.
Perlele de cultur? lila
. Aceste perle naturale de ap? dulce se cultiv? in lacurile ?i iazurile specializate din China. Ca ?i perlele roz, ?i acestea sunt de tipul Hyriopsis cumingii. Sunt perle de dimensiuni mari, ajungand la un diametru de 12 mm.
Cele mai cunoscute nuan?e
. Perlele lila ofera o str?lucire in tonuri ?i nuan?e de Lev?n?ic?, Trandafiriu, Alb, Aquamarin, Verde, ?i chiar Auriu.
Perlele de cultur? albastre
. Aceste perle sunt probabil cele mai rare, pentru c? existen?a lor se presupune a se datora unor muta?ii genetice care apar cu o frecven?? foarte redus?. Nuan?ele de albastru, variind de la bleu deschis la bleumarin, sunt specifice numai perlelor de tip Akoya sau celor ce provin din zona Tahiti sau Marea lui Cortez. Cu toate acestea, perlele de cultur? albastre se ob?in in acvaculturile din Japonia ?i Vietnam.
Cele mai cunoscute nuan?e
. Perlele albastre variaz? in nuan?? ?i ton. Pe pia?? se pot g?si nuan?e precum Verde, Verde-Alb?strui, Turcoaz, Cerulean, Violet ?i multe altele.
Perlele artificiale sau sintetice sunt cele mai ieftine ?i u?or de identificat. Perlele artificiale sunt toate de exact aceea?i m?rime, ceea ce este imposibil in cazul perlelor naturale sau perlelor naturale de cultur?. Cele care sunt confec?ionate din plastic ?i acoperite cu un strat sub?ire ?i lucios se pot identifica dup? imperfec?iunile de acoperire din jurul g?urii perlei. Perlele din sticl? sunt fabricate din sticl? in totalitate mecanic. Acestea au un aspect complet diferit, ca form? ?i luciu. Cele mai renumite sunt perlele
Swarovski
.
Sunt cunoscute de asemenea sub numele de perle din cristal Swarovski ?i sunt o imita?ie de perle care sunt create cu ajutorul unui cristal Swarovski in centru. Perlele Swarovski sunt create in aproape 30 de culori ?i nuan?e, iar straturile de acoperire care au un aspect metalic includ
alam?
antic?, aur luminos,
bronz
, aur ?i
cupru
.
Prin gradarea perlelor se face identificarea unor categorii de calitate pentru perle, bazate pe practica unor laboratoare interna?ionale specializate cum sunt Gemological Institute of America (GIA),
European Gemological Laboratory
(EGL), Schweizerische Stiftung fur Edelstein-Forschung (SSEF), American Gem Trade Association (AGTA), Laboratoire Francais de Gemmologie (LFG), Gemmological Institute of India (GII).
- Sistemul AAA ? A :
- AAA (triplu A), calitatea cea mai ridicat?, peste 95% din intreaga lor suprafa?? nu are imperfec?iuni , perlele au lustrul cel mai deosebit; sunt perlele cele mai scumpe
- AA (dublu A), categoria de perle cu un lustru foarte bun ?i cu 75%-95% din suprafa?a f?r? imperfec?iuni; este categoria comercial?, in care rata calitate/pre? are nivelul optim
- A, categoria in care intr? perlele cu calitatea acceptabil? cea mai mic?, neincluse in circuitul comercial.
- Sistemul tahitian, folose?te primele patru litere din alfabet, de la A la D:
- A: perle de calitate maxim? cu lustrul cel mai bun, cu mici imperfec?iuni, maxim 10% din suprafa?a lor
- B: perle cu un lustru bun ?i mediu, suprafa?a cu imperfec?iuni, nu mai mult de 30%
- C: perle cu nivelul mediu al lustrului ?i cu imperfectiuni ale suprafetei de 60%
- D: sunt perlele cu un lustru foarte redus ?i f?r? iriz?ri, avand multe imperfec?iuni.
Sistemul tahitian nefiind unul u?or de apreciat, este folosit in special in ??rile produc?tore de c?tre produc?tori ?i comercian?i, dar in circuitul comercial mondial sunt evaluate ?i gradate conform sistemului AAA ? A.
Diagram? ce arat? diferen?a dintre o perl? natural? ?i una de cultur?
Perlele naturale se pot distinge de imita?ii prin examinare in laboratoare
gemologice
specializate, folosind un
microscop
cu
raze X
. De asemenea, perlele false sunt de obicei fie prea grele (interiorul este din sticl?), fie prea u?oare (interiorul este din plastic).
Un microscop cu raze X poate examina inele de cre?tere ale perlei, in cazul in care straturile de carbonat de calciu sunt separate de straturi sub?iri de conchiolin. O perl? natural? prezint? o serie de inele de cre?tere concentrice, in timp ce perla de cultur? arat? un centru solid cu un strat de sidef variabil.
Testarea perlelor naturale se face prin mai multe teste tradi?ionale care pot fi probe suficiente pentru a avea certitudini minime dac? sunt sau nu perle naturale.
[3]
- Testul perfec?iunii: perlele naturale nu au suprafe?e perfecte, rotunde ?i identice, pe cand cele nenaturale sunt identice sau de exact aceea?i marime
- Testul temperaturii: la atingere de piele, (zona gatului, incheietura cotului), perlele naturale vor fi sim?ite ca fiind reci, in compara?ie cu cele artificiale, care sunt calde
- Testul din?ilor: prin u?oara frecare de suprafa?a unui dinte, o perl? natural? se va sim?i u?or aspr? la mi?care, pe cand o perl? din plastic va fi foarte satinat? ?i fin?
- Testul aspectului: perla natural? fiind format? din straturi succesive de sidef, lumina trece prin fiecare in parte reflectandu-se dintr-unul in altul, rezultand un lustru inimitabil, pe cand imita?iile de perle prezint? o reflexie sidefat? gen oglind?
- Testul culorii: perlele naturale au nuan?e diferite, chiar dac? toate sunt albe, la cele artificiale nu exist? nici o diferen?? de nuan??.
?irag de perle Akoya
- Bavet?: const? in inf??urarea in jurul gatului a 2-3 sau mai multor ?iraguri de diverse lungimi sau de diverse diametre ale perlelor
- Guler: format din unul sau mai multe ?iraguri de perle cu o lungime nu mai mare de 30 … 33 cm, purtate in jurul gatului, cat mai fix; este un ?irag ce a fost lansat in perioada victorian?
- Cravat?: este asemen?tor ?iragului guler, dar u?or mai lung, in jur de 33 … 40 cm, coborand jos la baza gatului
- Prin?es?: este ?iragul clasic de perle, lungimea fiind de 40 … 51 cm.
- Matineu: cu o lungime de 51 … 66 cm, ajunge pan? in zona pieptului
- Opera: lungimea se incadreaz? intre 66 ?i 91 cm; poate fi purtat in jurul gatului, sau inf??urat o dat? scurt in jurul gatului ?i restul atarnand sub bust
- Funie: este cel mai lung ?irag de perle, avand o lungime de peste 91 cm
- Br??ar? (de man? sau de picior): unele ?iraguri pot fi inf??urate la incheietura mainii, gen br??ar? multipl?, sauiin mod similar la incheietura piciorului
- Nunt?: conform tradi?iei, mirele, in afar? de inelul de logodn? ?i setul de verighete alese, s?-i mai ofere miresei, in preziua nun?ii, un set de bijuterii din aur cu perle naturale de cultur?, format din ?irag de perle, br??ar?, inel ?i cercei cu perle; ?iragul de perle, trebuie s? fie format din perle albe, roz, aurii, sau gri ?i de maxim 5 … 7 mm diametru; lungimea ?iragului poate varia in func?ie de stilul rochiei de mireas?.
Perlele naturale sunt c?utate ?i pentru diversele lor efecte
terapeutice
. Prin m?cinare, se ob?ine ?pudra de perle”, bogat? in
calciu
natural de calitate foarte ridicat?, utilizat? in industria
farmaceutic?
in compozi?ia diverselor creme pentru ingrijirea pielii.
In
medicina tradi?ional? chinez?
se consider? c? pudra de perle, o surs? natural? de minerale marine, bogat? in oligoemente, hr?ne?te pielea ?i incetine?te procesul de imb?tranire, prin imbun?t??irea
metabolismului
?i men?inerea nivelului de hidratare. Exist? o gam? variat? de produse cosmetice care con?in pulbere de perle: ?ampoane, m??ti, creme, sare de baie.
In unele culturi asiatice, pudra de perle se consum? ?i ca
afrodiziac
sub forma unui preparat amestecat cu
o?et
sau zeam? de
l?maie
. Acest obicei este preluat de la arabi ?i se extinde in secolul al XIX-lea ?i in
Europa
.
- Milet C,
Les perles, de l'huitre au bijou
, ?Pour la Science”, 2007, ianuarie 2008, p. 60-64
- Neil H. Landman, et al (2001)
Pearls: A Natural History
, Harry Abrams, Inc., 232 pp.,
ISBN 0-8109-4495-2
- Strack, Elisabeth.
Pearls
, Ruhle-Diebener-Verlag, 2006
- George Frederick Kunz, Charles Hugh Stevenson
Book of the Pearl
, New York, The Century Company, 1908
Commons
- Perlele ? un miracol al lumii apelor
, 22 septembrie 2011, Mihaela St?nescu,
Descoper?
- 10 lucruri de ?tiut despre ... Perle
[
nefunc?ional?
]
, 28 aprilie 2010, Simona Deleanu,
Historia
- In laboratorul secret al perlelor negre
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 9 iunie 2011,
Revista Magazin
- artline.ro - Istoria perlelor
, 19 iunie 2014
- en
The History of Pearls.
Program PBS.
- en
Pearls and Pearling life
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. de Edwin Streeter
- en
Book of the Pearl
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. de George Frederick Kunz ?i Charles Hugh Stevenson
- en
Despre cre?terea m?rg?ritarelor in
UAE
(pagin? in japonez? cu nara?iune in englez?)
- Gemological Institute of America
- European Gemological Laboratory
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Laboratoire Francais de Gemmologie