Noul Testament
este a doua parte a
Bibliei
, care con?ine 27 de c?r?i. Prima parte a Bibliei este
Biblia ebraic?
, denumit? de cre?tini
Vechiul Testament
.
Noul Testament
este elementul fundamental al religiei cre?tine.
Scrierea Noului Testament a inceput in jurul anului 50 d.Hr. ?i s-a incheiat in jurul anului 120 d.Hr.
[1]
Modificarea sa a continuat pan? la
Comma Johanneum
, ad?ugat? in 1522 d.Hr.
[2]
La origini a avut cincisprezece sau ?aisprezece autori.
[1]
De?i nu se de?in originalele, majoritatea exper?ilor in domeniu cred c?
greaca veche
(
koine
) este limba original? a c?r?ilor Noului Testament.
[3]
[4]
[5]
[6]
De?i in tradi?ia sa, biserica a presupus c?
Evanghelia dup? Matei
ar fi fost scris? in
ebraic?
, ipoteza nu se bucur? de prea mult? sus?inere in prezent.
Mai este numit uneori
Testamentul grecesc
sau
Scripturile grece?ti
, intrucat a fost scris in limba greac?. Este vorba despre greaca ?koine dialektos”, limba care s-a vorbit in bazinul mediteraneean incepand cu epoca lui Alexandru cel Mare (sec. IV i.d. Hr.) ?i pan? in jurul anului 500 d. Hr.
[7]
. Termenul este o traducere a
latinului
Novum Testamentum
, care corespunde cu originalul
grecesc
? Καιν? Διαθ?κη
, adic? ?Noul Leg?mant” sau ?Noul Testament”. Termenul
Noul Testament
este folosit pentru a descrie credin?a
cre?tinilor
in
Isus Cristos
in contrast cu
iudaismul
vetero-testamentar
?i contemporan (vezi
2 Corinteni
Corinteni 3:6-15
;
Evrei
Evrei 9:15-20
). Ulterior, Noul Testament va include 27 de c?r?i.
Noul Testament este alc?tuit din :
4 Evanghelii:
21 Epistole:
- 14 scrise conform tradi?iei de
Pavel
(dac? lu?m in calcul epistolele pastorale ?i
Epistola c?tre evrei
)
- 3 scrise conform tradi?iei de
Ioan
- 2 scrise conform tradi?iei de
Petru
- 1 scris? conform tradi?iei de
Iacob
- 1 scris? conform tradi?iei de
Iuda
1 carte istoric? :
1 carte de revela?ie:
Canonul muratorian
, document anonim scris de un cre?tin, datand probabil de la sfar?itul sec. al II-lea, probabil din Vest (eventual din Roma), nu accept?
Epistola c?tre evrei
,
Iacob
,
1
?i
2 Petru
?i
3 Ioan
, dar accept?
Apocalipsa lui Petru
?i
In?elepciunea lui Solomon
drept scriptur?.
[8]
Epistola lui Barnaba
?i
P?storul lui Hermas
sunt prezente in
cea mai veche Biblie din lume
, dar au fost mai tarziu abandonate, de exemplu
P?storul lui Hermas
a fost abandonat? pe motiv c? ar fi prea recent?.
[8]
C?r?i care au fost foarte aproape de a fi definitiv incluse in acest canon, dar in cele din urm? au ratat includerea:
Evanghelia dup? Petru
?i
Apocalipsa lui Petru
, prima pe motiv c? ar putea fi interpretat?
docetic
iar ultima pe motiv c? descrie prea simplist ?i literal via?a de apoi.
[8]
Unii P?rin?i ai Bisericii erau de p?rere c?
Apocalipsa lui Petru
trebuie considerat? drept scriptur?, ca egal? cu
Apocalipsa lui Ioan
sau chiar ca preferat? fa?? de
Apocalipsa lui Ioan
.
[8]
C?r?i care aproape au ratat includerea in canon:
Epistola c?tre evrei
, pe motiv c? n-a fost semnat? de
Apostolul Pavel
?i
Apocalipsa lui Ioan
, pe motiv c? mileniul
Imp?r??iei lui Dumnezeu
este redat in mod prea simplist ?i literal.
[8]
In canonul Noului Testament au fost incluse c?r?i care erau: vechi, apostolice (scrise de apostoli sau de asocia?i ai apostolilor), populare ?i in mod special ortodoxe (adic? erau conforme cu inv???turile taberei ortodoxe sau proto-ortodoxe).
[8]
De aceea
evangheliilor
, de?i au fost scrise anonim, le-au fost aplicate nume de apostoli sau de asocia?i ai apostolilor, altfel ele n-ar fi putut fi incluse in canon.
[8]
Prima men?iune a celor 27 de c?r?i care compun azi Noul Testament ?i numai a lor dateaz? din anul 367, intr-o scrisoare a lui
Atanasie din Alexandria
, la circa trei sute de ani dup? scrierea acestor c?r?i.
[8]
Canonul era inc? disputat in acea vreme, iar scrisoarea sa nu a rezolvat disputele.
[8]
Consensul in privin?a acestui canon s-a format incepand cu secolul a V-lea.
[8]
Acest consens se baza pe opinia popular?.
[8]
In mod oficial canonul Noului Testament a fost hot?rat pentru
Biserica Catolic?
la
Conciliul Tridentin
, la mijlocul secolului al XVI-lea.
[8]
Pan? atunci niciun
conciliu ecumenic
nu se pronun?ase in aceast? privin??.
[8]
Sinodul de la Ierusalim
(
1672
) a stabilit canonul Bibliei pentru
bisericile ortodoxe
. Acest sinod a aprobat acela?i canon al Noului Testament ca cel catolic, dar a aprobat un canon diferit in ce prive?te
Vechiul Testament
.
[9]
Biblia
a fost scris? preponderent de anonimi.
[10]
Numai 8 din cele 27 de c?r?i ale Noului Testament sunt in mod sigur scrise de autorii c?rora le sunt atribuite,
[11]
?i anume ?apte din
epistolele pauline
?i
Apocalipsa lui Ioan
(care e cert scris? de cineva numit
Ioan
, de?i nu e clar cine era acel Ioan, de exemplu nu ?tim dac? era
apostol
).
[8]
Cele ?apte epistole sunt
ortonime
(adic? numele autorului este corect redat de tradi?ie), iar Apocalipsa este
omonim?
(adic? scris? de cineva care avea acela?i nume cu autorul atribuit ei in mod tradi?ional).
[12]
Restul sunt fie falsuri, fie false atribuiri, fie c?r?i a c?ror autenticitate nu este cert?.
De remarcat c?
Martin Luther
a marcat patru c?r?i din Noul Testament drept ?
Antilegomena
”:
Evrei
,
Iacob
,
Iuda
?i
Apocalipsa lui Ioan
.
[13]
[14]
Luteranii de azi le numesc
deuterocanonice
in loc de Antilegomena.
[13]
O trecere in revist? a c?r?ii lui
Richard Bauckham
Jesus and the Eyewitnesses: The Gospels as Eyewitness Testimony
consider? ?Cunoa?terea consensual? din lumea academic? este c? pove?tile despre Isus ?i zicerile lui au circulat vreme de decenii, suferind nenum?rate repovestiri ?i infrumuse??ri inainte de a fi a?ternute definitiv in scris.”
[15]
Sunt cunoscute aproximativ 250 de manuscrise unciale pe
pergament
, prin care s-a transmis textul c?r?ilor considerate p?r?i ale
Noului Testament
.
[16]
[17]
Cele mai importante manuscrise sunt:
- Codex Sinaiticus
(Alef/S 01), sec. IV, p?strat la British Museum;
- Codex Alexandrinus
(A 02), sec. V, p?strat la British Library;
- Codex Vaticanus
(B 03), sec. IV, p?strat in Biblioteca Vaticanului;
- Codex Ephraemi rescriptus
(C 04), sec. V, p?strat in Biblioteca Na?ional? din Paris;
- Codex Bezae Cantabrigiensis
(D 05), sec. V, donat de
Theodore de Beze
Universit??ii din Cambridge.
- Prima traducere integral? este publicat? in
1648
la B?lgrad (
Alba Iulia
)
[18]
[19]
, avand titlul
Noul Testament sau imp?carea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru
, sub ingrijirea mitropolitului
Simion ?tefan
. Traducerea in limba roman? are la baz?, in principal, noua versiune latin? a lui Theodore de Beze, comparat? cu textul grecesc, cu
Vulgata
, cu
Biblia
slavon? de la Ostrog (1581) ?i cu cea maghiar? a lui Karolyi Gaspar (1590).
Noul Testament de la B?lgrad
a fost reeditat, sub auspiciile Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane de la Alba Iulia, in 1988 ?i in 1998.
- Noul Testament tradus ?i adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal
- A patra edi?ie, neschimbat?, de la 17 000 la 117 000 de exemplare, IMPRIMI POTEST Paris, 13 februarie 1975, Prelat Ghe. Cosma, Rector al Misiunii Catolice Romane, Editions du Dialogue - Societe d’editions internationales, Paris 1992,
ISBN 2-85316-007-6
- ^
a
b
Bart D. Ehrman (
).
The New Testament: A Historical Introduction to the Early Christian Writings
. Oxford University Press. p. 8.
ISBN
978-0-19-508481-8
.
The New Testament contains twenty-seven books, written in Greek, by fifteen or sixteen different authors, who were addressing other Christian individuals or communities between the years 50 and 120 C.E. (see box 1.4). As we will see, it is difficult to know whether any of these books was written by Jesus' own disciples.
- ^
McDonald, Grantley (
). ?The Johannine Comma from Erasmus to Westminster”. In Dirk van Miert, Henk J. M. Nellen, Piet Steenbakkers, Jetze Touber (eds.).
Scriptural authority and biblical criticism in the Dutch Golden Age: God's word questioned
.
1
. Oxford: Oxford University Press. pp. 61?72.
doi
:
10.1093/oso/9780198806837.003.0003
.
ISBN
978-0-19-880683-7
.
- ^
Freedman, Harry (
).
The Murderous History of Bible Translations: Power, Conflict and the Quest for Meaning
. Bloomsbury Publishing. p. 39.
ISBN
978-1-4729-2169-7
.
- ^
Koester, Helmut (
).
Introduction to the New Testament
. Einfuhrung in das Neue Testament. Walter de Gruyter. p. 207.
ISBN
978-3-11-014970-8
.
- ^
Leach, Edmund (
).
?Fishing for men on the edge of the wilderness”
. In Alter, Robert; Kermode, Frank.
The Literary Guide to the Bible
. Harvard University Press. p. 590.
ISBN
978-0-674-26141-9
.
- ^
Porter, Stanley E. (
).
?Language and Translation of the New Testament”
. In Rogerson, J.W.; Lieu, Judith M.
The Oxford Handbook of Biblical Studies
. Oxford University Press. p. 185.
ISBN
978-0199254255
.
the New Testament was, apart from a few individual words (e.g. Mark 5:41, 7: 34, 15: 34//Matt. 27: 46), written virtually entirely in a form of ancient Greek. This much has long been recognized by scholars and others alike.
- ^
Vezi Xavier Leon-Dufour,
Dictionnaire du Nouveau Testament
, Paris, Seuil, 1996, p. 286
- ^
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
Bart Ehrman - The History of the Bible: The Making of the New Testament Canon
The Teaching Company, Lec?ia nr. 12.
- ^
Schaff, Philip (ed.)
Creeds of Christendom, with a History and Critical notes. Volume I. The History of Creeds.
§ 17. The Synod of Jerusalem and the Confession of Dositheus, A.D. 1672.
- ^
Josipovici, Gabriel (
).
?The Epistle to the Hebrews and the Catholic Epistles”
. In Alter, Robert; Kermode, Frank.
The Literary Guide to the Bible
. Harvard University Press. p. 503.
ISBN
978-0-674-26141-9
.
- ^
Burton, Julie (
).
?Controversial Book Sheds New Light on Life of Jesus”
.
Reuters
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
Ehrman, Bart D.
(
).
?A World of Deceptions and Forgeries. The Terms of the Debate.”
.
FORGED: Writing in the Name of God?Why the Bible's Authors Are Not Who We Think They Are
(EPUB)
(in englez?) (ed. First Edition. EPub). New York: HarperCollins e-books. pp. 28?29.
ISBN
978-0-06-207863-6
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
a
b
Lutheran Cyclopedia: Canon
: "6. Throughout the Middle Ages there was no doubt as to the divine character of any book of the NT. Luther again pointed to the distinction between homologoumena and antilegomena* (followed by M. Chemnitz* and M. Flacius*). The later dogmaticians let this distinction recede into the background. Instead of antilegomena they use the term deuterocanonical. Rationalists use the word canon in the sense of list. Lutherans in America followed Luther and held that the distinction between homologoumena and antilegomena must not be suppressed. But caution must be exercised not to exaggerate the distinction."
- ^
Luther's Antilegomena at bible-researcher.com
- ^
Hahn, Scott; Scott, Dave, ed. (
).
Letter & Spirit, Volume 3: The Hermeneutic of Continuity: Christ, Kingdom, and Creation
. Emmaus Road Publishing. p. 225.
ISBN
978-1-931018-46-3
.
The common wisdom in the academy is that stories and sayings of Jesus circulated for decades, undergoing countless retellings and embellishments before being finally set down in writing.
- ^
R. Dupont-Roc, P. Mercier,
Les manuscrits de la Bible et la critique textuelle
, Paris, Cerf, 1997, p. 49-51
- ^
Significance
Codexsinaiticus.org.
- ^
Sfanta Scriptur? sau calea spre imp?r??ie
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 13 noiembrie 2009, Alexandru Chitu??,
Ziarul Lumina
, accesat la 12 iulie 2013
- ^
Prima traducere integral? a Noului Testament in limba roman? expus? la Muzeul Na?ional al Unirii
, 3 septembrie 2012,
Adev?rul
, accesat la 30 iulie 2013
- Nicolae I. Nicolaescu, Grigorie Marcu, Sofron Vlad, Liviu G. Munteanu,
Studiul Noului Testament
, Manual pentru institutele teologice, edi?ia a II-a, Bucure?ti, Editura Institutului Biblic ?i de Misiune Ortodox?, 1977.
- Ioan Mircea,
Dic?ionar al Noului Testament
, A-Z, Bucure?ti, Editura Institutului Biblic ?i de Misiune Ortodox?, 1984.
- Giuseppe Segalla,
Panorama storico del Nuovo Testamento
(col. ?Leggere la Bibbia oggi”, 3.5), ed. a II-a, Brescia, Queriniana, 1992.
- Etienne Charpentier,
S? citim Noul Testament
, Bucure?ti, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, 1999 (titlul original:
Pour lire Le Nouveau Testament
, Paris, Cerf, 1992).
- Stelian Tofan?,
Introducere in studiul Noului Testament
, I: Text ?i canon. Epoca Noului Testament, ed. a II-a, Cluj, Presa Universitar? Clujean?, 2000.
- Sorin Mar?ian,
Introducere in studiul Noului Testament
, Cluj, Editura Napoca Star, 2003.