Pavel
(
rus?
Па?вел I Петро?вич
;
Pavel Petrovich
) (
1 octombrie
(
S.V
20 septembrie
)
1754
?
23 martie
(
S.V
11 martie
)
1801
) a fost imp?rat al Rusiei in perioada 1796 - 1801.
Pavel s-a n?scut in Palatul
imp?r?tesei Elisabeta
din
St Petersburg
. A fost fiul mo?tenitorului Elisabetei, Marele Duce Petru (mai tarziu imp?ratul
Petru al III-lea al Rusiei
) ?i al so?iei lui Marea Duces? Ecaterina (mai tarziu imp?r?teasa
Ecaterina a II-a a Rusiei
). In memoriile ei, Ecaterina sugereaz? c? tat?l lui Pavel n-a fost so?ul ei Petru, ci iubitul ei, Serghei Saltikov. Cu toate c? povestea a fost mult impr??tiat? de c?tre du?manii lui Pavel, este destul de probabil ca acest lucru a fost pur ?i simplu o incercare de a pune la indoial? dreptul lui Pavel la tron. Fizic, el sem?na cu Marele Duce Petru.
In timpul copil?riei sale, Pavel a fost luat din grija mamei sale de c?tre imp?r?teasa Elisabeta. Ca b?iat, Pavel era inteligent ?i frumos. Caracteristicile faciale de mai tarziu sunt atribuite unei forme de
tifos
de care a suferit in 1771.
Ecaterina a avut mari probleme de a organiza prima c?s?torie a lui Pavel cu Wilhelmina Louisa (care a dobandit numele rus de "Natalia Alexeievna"), una dintre fiicele lui Ludwig IX, Landgrave de Hesse-Darmstadt, in 1773. A permis ca Pavel s? asiste la ?edin?ele de consiliu pentru a fi instruit in viitoarea sa activitate de imp?rat. Profesorul s?u, Poroshin, se plangea de el c? a fost "intotdeauna in grab?," c? ac?ioneaz? ?i vorbe?te f?r? reflec?ie.
Dup? ce prima sa so?ie a murit la na?tere, mama sa i-a aranjat o alt? c?s?torie, la 7 octombrie 1776, cu frumoasa
Sophie Dorothea de Wurttemberg
, care a primit numele rus de
Maria Feodorovna
. In acest timp, Pavel a inceput s? se amestece in intrigi de curte. Credea c? este ?inta unei incerc?ri de asasinat. De asemenea, i?i suspecta mama c? inten?ioneaz? s?-l omoare iar o dat? a acuzat-o in mod deschis c? ar fi vrut s?-i pun? in mancare sticl? pisat?.
Pavel a devenit imp?rat dup? ce Ecaterina a suferit un accident vascular la 5 noiembrie 1796 ?i a murit f?r? s?-?i recapete cuno?tin?a. Prima lui m?sur? a fost s? se intereseze dac? exist? un testament al Ecaterinei, a?a cum existau zvonuri prin care el ar fi fost indep?rtat de la succesiune in favoarea fiului s?u cel mare, Alexandru. Aceste temeri, probabil, au contribuit la promulgarea de c?tre Pavel a "Legilor paveline", care instituie principiul strict al primogeniturii in
Casa Romanov
?i nu au fost modificate de c?tre succesorii s?i.
Armata, atunci gata s? atace Persia, in conformitate cu ultimele ordine ale Ecaterinei, a fost rechemat? in capital? in termen de o lun? de la ascensiunea lui Pavel. Tat?l s?u, Petru, a fost reinhumat cu mare pomp? in
Catedrala Sfin?ii Petru ?i Pavel din Sankt Petersburg
. Zvonurilor legate de nelegitimitatea sa, Pavel le-a r?spuns prin inscrip?ia in limba rus? de pe monumentul lui Petru I ridicat in timpul domnie lui Pavel, in apropiere de castelul St. Michael: "Pentru str?bunic de la str?nepot", o aluzie subtil? la declara?ia in latin? a Ecaterinei "PETRO PRIMO CATHERINA SECUNDA" de pe faimoasa statuie a lui Petru "C?l?re?ul din bronz" din St. Petersburg.
Imp?ratul Pavel a fost idealist ?i capabil de mare generozitate dar ?i mercantil ?i capabil de r?zbunare. Pe parcursul primului an al domniei lui, Pavel a inversat multe dintre politicile dure ale mamei sale. De?i a acuzat mul?i de
iacobinism
, a permis celui mai cunoscut critic al Ecaterinei, Aleksandr Nikolaevici Radi?cev, s? revin? din exilul siberian. Impreun? cu Radi?cev, el l-a eliberat pe Nikolai Novikov din inchisoarea Shlisselburg, ?i, de asemenea, pe Tadeusz Ko?ciuszko; ins? ambele persoane eliberate au fost ?inute la mo?iile lor sub supravegherea poli?iei. Vedea nobilimea rus? ca fiind decadent? ?i corupt? ?i a fost hot?rat in a o transforma intr-una disciplinat?, principial?, loial?.
Acelora care s-au conformat viziunii sale de cavaler modern, de exemplu favori?ii s?i Kutuzov, Arakcheiev ?i Rostopchin, le-a d?ruit mai mul?i iobagi in cei 4 ani de domnie decat a d?ruit mama sa iubi?ilor ei in timpul celor 34 de ani de domnie. Cei care nu au imp?rt??it punctul lui de vedere cavaleristic au fost dizgra?ia?i.
In concordan?? cu idealurile sale cavalere?ti, Pavel a fost numit Mare Maestru al Cavalerilor Ospitalieri c?rora le-a dat ad?post dup? alungarea lor din Malta de c?tre
Napoleon
. Conducerea lui a dus la crearea in Rusia a tradi?iei Cavalerilor Ospitalieri (Ordinul Maltez). Cu o mare cheltuial?, a construit trei castele in jurul capitalei Rusiei. Mare parte din cauza iubirii cavalere?ti pe care i-a purtat-o Annei Lopuhina; rela?ia se pare c? a fost platonic? ?i se inscria in felul s?u de a privi b?rb??ia cavalereasc?.
Imp?ratul Pavel a ordonat ca oasele lui Grigore Potiomkin, unul dintre iubi?ii mamei sale, s? fie scoase ?i impr??tiate.
[1]
Arbore genealogic pentru Pavel I al Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 16.
Christian Albert, Duce de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
| 8.
Frederic al IV-lea, Duce de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 17.
Frederica Amalia, Prin?es? a Danemarcei
|
|
|
|
|
|
|
| 4.
Carol Frederic, Duce de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 18.
Carol al XI-lea al Suediei
|
|
|
|
|
|
|
| 9.
Hedwiga Sofia Augusta, Prin?es? a Suediei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 19.
Ulrika Eleonora, Prin?es? a Danemarcei
|
|
|
|
|
|
|
| 2.
Petru al III-lea al Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 20.
Alexei Mihailovici, ?arul Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
| 10.
Petru I al Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 21.
Natalia Kirilovna Nari?kina
|
|
|
|
|
|
|
| 5.
Marea Duces? Anna Petrovna a Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 22. Samuel Skowro?ski
|
|
|
|
|
|
|
| 11.
Ecaterina I a Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 23. Elisabeta Moritz
|
|
|
|
|
|
|
| 1.
Pavel I al Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 24. Johann, Prin? de Anhalt-Zerbst
|
|
|
|
|
|
|
| 12.
Johann Ludovic I, Prin? of Anhalt-Dornburg
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 25.
Sophie Auguste, Prin?es? de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
| 6.
Christian August, Prin? de Anhalt-Zerbst
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 26. Georg Volrath de Zeutsch
|
|
|
|
|
|
|
| 13.
Christine Eleonore de Zeutsch
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 27. Christine de Weissenbach
|
|
|
|
|
|
|
| 3.
Ecaterina a II-a a Rusiei
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 28.
Christian Albert, Duce de Holstein-Gottorp
(= 16)
|
|
|
|
|
|
|
| 14.
Christian August, Duce de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 29.
Frederica Amalia, Prin?es? a Danemarcei
(= 17)
|
|
|
|
|
|
|
| 7.
Prin?esa Johanna Elisabeta de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 30.
Frederic al VII-lea, Margraf de Baden-Durlach
|
|
|
|
|
|
|
| 15.
Albertina Frederica, Contes? de Baden-Durlach
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 31.
Auguste Marie, Prin?es? de Holstein-Gottorp
|
|
|
|
|
|
|
|
- ^
Farquhar, Michael (2001).
A Treasure of Royal Scandals
, p.192. Penguin Books, New York.
ISBN 0-7394-2025-9
.
Mari Duci ai Rusiei
|
|
Genera?iile sunt numerotate de la ascensiunea lui
Petru I al Rusiei
.
|
|
Genera?ia 1
|
|
|
Genera?ia 2
|
|
|
Genera?ia 3
|
|
|
Genera?ia 4
|
|
|
Genera?ia 5
|
|
|
Genera?ia 6
|
|
|
Genera?ia 7
|
|
|
Genera?ia 8
|
|
|
Genera?ia 9
|
|
|
Genera?ia 10
|
|
|
?
1
n?scut mare duce, ins? titlul i-a fost retras prin ucazul ?arului
Alexandru al III-lea
in 1886, care a limitat titlul numai la fiii ?i nepo?ii pe linie masculin? ai ?arului
?
2
Titlul de preten?ie acordat de marele duce Chiril Vladimirovici ca pretendent la tronul Rusiei
?
3
Titlul de preten?ie acordat de marele Duce Vladimir Kirillovici ca pretendent la tronul Rusiei
|
|