Crime impotriva umanit??ii

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

Crima impotriva umanit??ii este un concept care apare in practica judiciar? ca o alternativ? la utilizarea termenului de genocid . Motivul este existen?a unor cerin?e de proba?iune mult mai u?oare, in condi?iile in care exist? anumite suprapuneri a sferelor celor dou? infrac?iuni.

Unii autori consider? genocidul ca o form? agravant? a crimelor impotriva umanit??ii, deoarece include inten?ia de a distruge un grup social.

Al?i speciali?ti v?d situa?ia tocmai invers, invocand cerin?a ,,de mas?” ?i caracterul ?sistematic” necesar pentru a se putea invoca infrac?iunea de crim? impotriva umanit??ii .

Cert este c? jurispruden?a interna?ional? consider? genocidul ?i crimele impotriva umanit??ii ca fiind infrac?iuni separate.

In dreptul interna?ional, infrac?iunea de crime impotriva umanit??ii se refer? la mai multe tipuri de acte care sunt s?var?ite in mod sistematic impotriva oric?rei popula?ii civile, fie ini?iate, incurajate sau doar tolerate de orice autoritate, fie ea guvernamental? sau de fapt [1] .

Prin articolele 7 ?i 8 din Statutul de la Roma al Cur?ii Penale Interna?ionale , adoptat in 1998 , violul , sclavia sexual? , prostitu?ia for?at? , sarcinile for?ate ?i sterilizarea for?at? , sau orice form? de violen?? sexual? sunt definite drept crime impotriva umanit??ii ?i crime de r?zboi ?i echivalate cu o form? de tortur? ?i o crim? grav? de r?zboi, fie c? aceste acte sunt sau nu comise in mod sistematic in timpul conflictelor interna?ionale sau interne [2] .

Alte fapte ce intr? in categoria de crime impotriva umanit??ii sunt crima , exterminarea , sclavia , tortura , persecu?ia etc. Pentru a se proba crimele impotriva umanit??ii ?i pentru condamnarea f?ptuitorilor, este necesar? doar probarea crimelor s?var?ite, nefiind nevoie ?i de dovedirea inten?iei de a distruge un grup [1] .

Tribunalul militar interna?ional de la Nurnberg, in 1945 . In fotografie, Karl Brandt , medicul personal al lui Hitler ?i responsabilul programului de eutanasie

Crimele contra umanit??ii, indiferent dac? sunt comise in timp de r?zboi sau in timp de pace, a?a cum sunt definite in Statutul Tribunalului Militar Interna?ional de la Nurnberg din 8 august 1945 ?i confirmate prin rezolu?iile Adun?rii Generale a Organiza?iei Na?iunilor Unite 3 (I) ?i 95 (I) din 13 februarie 1946 ?i 11 decembrie 1946, sunt imprescriptibile [3] .

La Conferin?a de la Praga cu titlul ?Con?tiin?a european? ?i comunismul” a fost adoptat? o declara?ie care, pornind de la premisele c? [4] :

  • ideologia comunist? este direct responsabil? pentru crimele comise impotriva umanit??ii,
  • con?tientizarea crimelor impotriva umanit??ii comise de regimurile comuniste pe tot continentul trebuie s? lumineze toate min?ile europene la fel ca cea a crimelor regimului nazist ,
  • exist? similitudini substan?iale intre nazism ?i comunism in privin?a caracterului lor oribil ?i groaznic ?i a crimelor lor importiva umanit??ii cere printre altele ?i:
  • recunoa?terea faptului c? multe crime comise in numele comunismului trebuiesc considerate crime impotriva umanit??ii spre a servi ca ?i avertisment genera?iilor urm?toare, la fel cum crimele naziste au fost apreciate de c?tre Tribunalul din Nurnberg ,
  • atitudine responsabil? din partea parlamentelor na?ionale in ceea ce prive?te recunoa?terea crimelor comuniste ca fiind crime impotriva umanit??ii, ceea ce conduce la legisla?ie adecvat? ?i la monitorizarea parlamentar? a acestei legisla?ii.

Organul de justi?ie care se ocup? pe plan interna?ional cu judecarea crimelor impotriva umanit??ii sau a genocidurilor este Curtea Penal? Interna?ional? .

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • William A. Schabas, Genocide in International Law: The Crimes of Crimes , Cambridge University Press, 2000,
  • Philippe Currat, Les Crimes contre l'humanite dans le Statut de la Cour penale internationale [5] , 838 pages, mars 2006, aux editions Bruylant ( ISBN 2-8027-2213-1 ) et Schulthess ( ISBN 3-7255-5122-7 )
  • Raoul Muhm, Germania: La rinascita del diritto naturale e i crimini contro l’umanita [6] ( The renaissance of natural law and crimes against humanity ), Roma, Vecchiarelli Editore Manziana, 2004, ISBN 88-8247-153-2
  • Raoul Muhm, ≪ La natura giuridica dei crimini contro l'umanita e le attuali critiche in Germania ≫, Rivista di Diritto e Procedura Penale , Rome, Band 1/1997 [1] Arhivat in , la Wayback Machine .
  • Jean-Francois Roulot, Le crime contre l'humanite [7] , Preface de Charalambos Apostolidis, L'Harmattan, Logiques juridiques, 2002, 442 p.
  • Hatem Elliesie: Die Darfur-Krise im Sudan und das Volkerrecht: Eine Herausforderung fur die Vereinten Nationen (UN) und den Internationalen Strafgerichtshof (ICC) . In: Verfassung und Recht in Ubersee (Law and Politics in Africa, Asia and Latin America) 2007/2, 40. Jahrgang, Baden-Baden/Hamburg 2007, S. 199-229. ISSN 0506-7286

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b ?Conceptul de genocid” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  2. ^ Rezolu?ia Parlamentului European din 17 ianuarie 2008 privind situa?ia din Republica Democratic? Congo ?i violul - crim? de r?zboi
  3. ^ ?Conven?ia asupra imprescriptibilit??ii crimelor de r?zboi ?i a crimelor contra umanit??ii” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  4. ^ Declara?ia de la Praga privind Con?tiin?a european? ?i comunismul - 3 iunie 2008, Praga [ nefunc?ional? ]
  5. ^ Titlul in romane?te : Crimele impotriva umanit??ii in Statutul Cur?ii Penale Interna?ionale
  6. ^ Titlul in romane?te: Rena?terea dreptului natural ?i crimele impotriva umanit??ii
  7. ^ Titlul in romane?te: Crima impotriva umanit??ii

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]