Thailanda
[5]
[6]
(in
thailandez?
?????????
), oficial
Regatul Thailandei
(in
thailandez?
??????????????
; in limba roman? este intalnit? ?i forma lejer? ?
Tailanda
”
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
), in trecut cunoscut? ca
Siam
(in
thailandez?
????
), este o ?ar? in
Asia
de sud-est, invecinat? cu Laos ?i
Cambodgia
la est,
Golful Thailandei
?i
Malaysia
la sud, ?i cu
Marea Andaman
?i
Myanmar
la vest. Capitala statului este ora?ul
Bangkok
.
Cuvantul
Thai
(???) inseamn? ?liber” in
limba thailandez?
. Este, de asemenea, numele poporului thailandez.
Thailanda mai este cunoscut? ?i ca
Siam
, care a fost denumirea oficial? a ??rii pan? in
23 iunie
1939
, dat? la care a fost schimbat? in ?Thailanda”. In
1945
i s-a dat din nou denumirea de Siam, dar la
11 mai
1949
a revenit la denumirea de Thailanda. Unii locuitori, in special minoritatea
chinez?
, continu? s? foloseasc? denumirea de
Siam
.
Originea Thailandei este legat? in mod tradi?ional de scurta existen?? a regatului fondat in
1238
, dup? care, mai marele regat a luat fiin?? la mijlocul secolului al XIV-lea. Cultura thailandez? a fost influen?at?, in cea mai mare parte, de China ?i India. Contactul cu diversele puteri europene a inceput in
secolul al XVI-lea
dar, in ciuda presiunii continue, Thailanda este singura ?ar? din sud-estul Asiei care nu a fost niciodat? ocupat? de vreo putere european?, totu?i influen?a vestului, inclusiv amenin?area cu for?a, a condus la multe reforme in
secolul al XIX-lea
?i concesii majore intereselor mercantile britanice (de aceea mul?i istorici includ Thailanda in ?Imperiul Britanic neoficial”).
Revolu?ia din
1932
, in mare m?sur? f?r? v?rsare de sange, a condus la o monarhie constitu?ional?. Cunoscut? la inceput ca Siam, ?ara ?i-a schimbat denumirea prima dat? in Thailanda in
1939
, ?i definitiv in
1949
, dup? reintoarcerea la vechiul nume dup?
al Doilea R?zboi Mondial
. In timpul conflictului, Thailanda a fost intr-o alian?? dezavantajoas? cu
Japonia
; tr?gand inv???minte din aceast? experien?? a istoriei, Thailanda a devenit un aliat al
SUA
. Au urmat apoi o serie de lovituri de stat, dar ?ara a progresat c?tre democra?ie incepand cu
anii 1980
.
Calendarul oficial in Thailanda se bazeaz? pe Era budist?, care este cu 543 de ani inaintea calendarului vestic. De exemplu, anul
2000
al
erei cre?tine
, este acela?i cu anul
2543
din calendarul erei budiste.
Pe
26 decembrie
2004
, ??rmul vestic al Thailandei a fost devastat? de un val
tsunami
de 10 metri in?l?ime, ce a urmat cutremurului din
Oceanul Indian
. Valul de tsunami a provocat peste 5.000 de victime in Thailanda, jum?tate dintre acestea fiind turi?ti.
Regele
Rama al IX-lea
?i nevasta lui, regina Sirikit
Constitu?ia prevede pentru rege puteri directe sc?zute, ins? este protectorul
budismului thailandez
?i un simbol al
identit??ii
?i unit??ii na?ionale. Fostul rege,
Rama al IX-lea
, se bucura de mare respect popular ?i autoritate moral?, care era ocazional folosit? in rezolvarea crizelor politice. ?eful guvernului este
primul ministru
, care este numit de
rege
dintre membrii camerei inferioare a parlamentului, de obicei liderul partidului care poate organiza o coali?ie guvernamental? majoritar?.
Cl?direa Parlamentului
Parlamentul bicameral thailandez este Adunarea Na?ional? sau
Rathasapha
? ??????, care este format? din Camera Reprezentan?ilor (
Sapha Phuthaen Ratsadon
- ??????????????) cu 500 de locuri ?i
Senatul
(
Wuthisapha
- ???????) cu 200 de locuri. Membrii ambelor camere sunt ale?i prin vot popular. Membrii Camerei Reprezentan?ilor sunt ale?i pe o perioad? de 4 ani, in timp ce senatorii pentru 6 ani. Organul suprem judiciar este Curtea Suprem? sau
Sandika
- ???????, ale c?rei ?edin?e de judecat? sunt stabilite de rege. Thailanda este membru activ al
Asocia?iei na?iunilor din Asia de sud-est
(
ASEAN
).
Cu 95% din popula?ie imp?rt??ind credin?a budist?, Thailanda este ?ara in care aceast? religie are cea mai mare densitate demografic?. Budismul thailandez este theravadin, dar integreaz? ?i elemente regionale folclorice, cum ar fi venerarea str?mo?ilor.
Sculpturi ale lui Buddha din Bangkok.
In ce prive?te personificarea lui Buddha, thailandezii au creat un tip uman deosebit, care este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale artei asiatice. In ce prive?te ornamentele, acestea au copiat caracterul luxuriant al vegeta?iei tropicale. Contrar altor popoare budiste care au utilizat sculptura pentru a reprezenta legende ori mituri, ei au folosit aceast? art? numai pentru a-l personifica pe Buddha ?i pentru impodobirea monumentelor religioase.
In plus, in Thailanda reprezentarea Iluminatului este unic?: prezentat adesea in starea de medita?ie profund?, cu fa?a senin?, familiar?, cu un nimb, cu urechi alungite in jos sau m?rite, cu o urna (un semn pe frunte reprezentand al treilea ochi al viziunii spirituale) ?i cu ushinsha, o protuberan?? cranial? reprezentand cunoa?terea.
C?lug?rul se plimb? diminea?a in fa?a complexului "Wat Phra Kaew".
Laca?ele de cult se numesc
wat
. Pentru a in?elege importan?a wat-ului ?i influen?a budismului in gandirea thailandez? este necesar? in?elegerea caracterului multifunc?ional al m?n?stirilor ?i cat de folositoare le sunt oamenilor de rand. Familiile din zonele rurale se simt in nesiguran?? la gandul de a-?i ?ine bunurile de valoare in cas?, prin urmare, il roag? pe stare? s? le depoziteze la m?n?stire. Wat-ul depoziteaz? documente ?i artefacte cu semnifica?ie istoric?, precum ?i numeroase reprezent?ri a lui Buddha, folosite pentru venerarea public? sau ca obiecte de medita?ie.
C?l?torii pot fi g?zdui?i peste noapte la m?n?stiri, mai ales cand vin la diverse festivaluri; copiii trimi?i la ?coal? la Bangkok le pot folosi pe post de c?mine, dat fiind c? p?rin?ii lor fac tot felul de donatii. B?ie?ii ii ajut? pe c?lug?ri la treburile zilnice ?i se ini?iaz? in tainele religiei budiste. Func?iile statului (alegeri, recrut?ri) se exercit? in cadrul m?n?stirilor, iar unele servesc drept clinici.
Novice budist meditand
Se prezum? f?r? dovezi concrete c? budismul a p?truns pentru prima oar? in aceast? zon? in secolul al III-lea i.Hr. mul?umit? misionarilor regelui Asoka. Arhitectura religioas? se caracterizeaz? prin stupe inalte poleite cu aur. Ca in majoritatea ??rilor theravadine, budismul in Thailanda este reprezentat de autoritatea c?lug?rilor, care pan? in a doua jum?tate a secoului al XX-lea, i?i incepeau voca?ia la opt ani slujind la un templu ca dek wat ("copil de templu"). Principalul motiv pentru a deveni un dek wat este de a acumula o educa?ie de baz? prin citirea, scrierea ?i memorarea textelor sacre cantate in diferite ritualuri. De aceea templele rurale (wat) au servit ca o structur? de baz? in instruirea elementar? a popula?iei. Ast?zi ele cedeaz? teritoriu aparatului educa?ional condus de guvern de?i inc? i?i exercit? domina?ia cu pregnan?? in unele zone. In decursul istoriei thailandeze educa?ia, considerat? elementul cheie al siguran?ei ?i dezvolt?rii na?ionale, s-a aflat exclusiv in mainile c?lug?rilor budi?ti. M?n?stirile budiste (numite wat) au infiin?at ?coli pe domeniile lor, iar c?lug?rii, pe lang? indatoririle lor religioase, predau tinerilor localnici cititul, scrisul, aritmetica, precum ?i alte materii. In prezent exist? peste 30 000 temple, majoritatea cu propria lor ?col?, r?spandite pe intreg teritoriul regatului.
In Thailanda modern? ?colile sunt de stat, de templu sau private. ?colile private sunt de trei feluri: thailandeze - cu predare exclusiv in limba thailandez?, bilingve - cu predare in limbile thailandez? ?i englez? ?i interna?ionale - cu predare in limba englez?. Majoritatea ?colilor private angajeaz? profesori str?ini pentru a preda limbi str?ine, cum ar fi engleza, chineza, japoneza ?i franceza.
Thailanda este divizat? in
75 de provincii
(
changwat
, singular ?i plural, grupate in 5 grupe de provincii ?i
Bangkok
drept capital?. Fiecare provincie este imp?r?it? in
districte
? in 2000 erau 795 de districte (
Amphoe
), 81 subdistricte (
King Amphoe
) ?i 50 de
districte ale Bangkokului
(
khet
). Cu toate acestea, unele p?r?i ale provinciilor invecinate cu Bangkok sunt considerate ca fiind parte a Marelui Bangkok (
Prari Monthon
). Aceste provincii cuprind Nonthaburi, Pathum Thani, Samut Prakan, Nakhon Pathom, Samut Sakhon. Numele fiec?rei capitale a provinciilor (
mueang
) este acela?i ca ?i denumirea provinciei. De exemplu: capitala provinciei Chiang Mai (
changwat Chiang Mai
) este
amphoe mueang Chiang Mai
. Cele 75 de provincii sunt:
Khao Sam Roi Yot, din
provincia Prachuap Khiri Khan
Chiang Mai
,
Chiang Rai
,
Kamphaeng Phet
,
Lampang
,
Lamphun
,
Mae Hong Son
,
Nakhon Sawan
,
Nan
,
Phayao
,
Phetchabun
,
Phichit
,
Phitsanulok
,
Phrae
,
Sukhothai
,
Tak
,
Uthai Thani
,
Uttaradit
Chachoengsao
,
Chanthaburi
,
Chon Buri
,
Prachin Buri
,
Rayong
,
Sa Kaeo
,
Trat
Chumphon
,
Krabi
,
Nakhon Si Thammarat
,
Narathiwat
,
Pattani
,
Phang Nga
,
Phatthalung
,
Phuket
,
Ranong
,
Satun
,
Songkhla
,
Surat Thani
,
Trang
,
Yala
Amnat Charoen
,
Buri Ram
,
Chaiyaphum
,
Kalasin
,
Khon Kaen
,
Loei
,
Maha Sarakham
,
Mukdahan
,
Nakhon Phanom
,
Nakhon Ratchasima
,
Nong Bua Lamphu
,
Nong Khai
,
Roi Et
,
Sakon Nakhon
,
Si Sa Ket
,
Surin
,
Ubon Ratchathani
,
Udon Thani
,
Yasothon
Ang Thong
,
Phra Nakhon Si Ayutthaya
,
Bangkok
(
Krung Thep Maha Nakhon
),
Chai Nat
,
Kanchanaburi
,
Lop Buri
,
Nakhon Nayok
,
Nakhon Pathom
,
Nonthaburi
,
Pathum Thani
,
Phetchaburi
,
Prachuap Khiri Khan
,
Ratchaburi
,
Samut Prakan
,
Samut Sakhon
,
Samut Songkhram
,
Saraburi
,
Sing Buri
,
Suphan Buri
Thailanda este a?ezat? pe cateva districte geografice, in mare parte corespunzand cu grupurile provinciale. Nordul ??rii este muntos cu cel mai inalt punct Doi Inthanon la 2.576 m. Nord-estul este format din
Platoul Khorat
, m?rginit la est de raul Mekong. Centrul ??rii este dominat de valea raului Chao Phraya care se scurge in
Golful Thailandei
. Sudul este format din istmul ingust
Kra
care se l?rge?te in
Peninsula Malay
.
Climatul local este tropical ?i caracterizat de
musoni
. Este un muson de sud-vest, ploios, cald ?i innorat de la mijlocul lui mai pan? in septembrie, de asemeni, un muson uscat si rece din nord-est din noiembrie pan? la mijlocul lunii martie. Istmul din sud este intotdeauna cald ?i umed. Ora?ele principale, pe lang? capitala
Bangkok
, sunt:
Nakhon Ratchasima
,
Nakhon Sawan
,
Chiang Mai
?i
Songkhl
.
Bangkok, capitala ? cel mai mare ora? ?i centrul economic ?i financiar al ??rii
Dup? ce s-a bucurat de cea mai mare cre?tere mondial? din 1985 pan? in 1995 ? cu o cre?tere medie anual? de 9% ? cre?terea presiunii speculative asupra monedei na?ionale, baht-ul, in 1997 a condus la o criz? care a descoperit punctele slabe ale sectorului financiar. Mult? vreme, la un curs de 25 baht-i per 1 dolar american, baht-ul a atins cel mai sc?zut nivel, la 56 per dolar american in ianuarie 1998 ?i descre?terea economica in acel an a fost de 10,2%. Criza s-a extins la criza financiar? asiatic?.
Thailanda a intrat in procesul de recuperare in 1999, cu o cre?tere de 4,2% ?i de 4,4% in 2000, in mare parte datorit? exporturilor ? care au crescut cu 20% in 2000. Cre?terea a fost temperat? de o sc?dere a economiei mondiale in 2001, dar a crescut din nou in urm?torii ani, datorit? cre?terii puternice din China ?i diferitelor programe de stimulare economic? local?, un program promovat de prim-ministrul Thaksin Shinawatra. Cre?terea din 2003 s-a estimat la aproximativ 6,3% ?i s-a prev?zut una nou? de 8% ?i 10%, pentru 2004 ?i 2005.
Turismul a contribuit in mod semnificativ la economia Thailandei ?i industria a beneficiat de aprecierea monedei ?i de stabilitatea Thailandei. Num?rul de turi?ti sosi?i in 2002 (10,9 milioane) reflect? o cre?tere cu 7,3% fa?? de anul precedent (10,1 mil).
O treime din hard-disk-urile din lume sunt produse in Thailanda, iar in 2010, produc?ia de camionete a dep??it-o pe cea a Japoniei.
[12]
In afar? de a fi cel mai mare exportator de orez, Thailanda mai este num?rul 1 mondial in exportul de cauciuc ?i num?rul 2 in cel de zah?r.
[12]
Fetele tribului Hill din nordul Thailandei
Popula?ia Thailandei este dominat? de etnicii thailandezi ?i lao?ieni, ultimii concentra?i in regiunea nord-estic? Isan formand aproximativ o treime din popula?ie. Exist?, de asemeni, o mare comunitate de chinezi-thailandezi care a jucat in istorie un rol economic important. Alte grupuri etnice sunt: mala, in sud, mon, khmer ?i diferite triburi hill.
Aproape 95% dintre thailandezi sunt budi?ti de tradi?ie therevada, dar in sudul ??rii sunt cateva zone musulmane ?i mici minorit??i cre?tine, de asemeni exist? ?i citeva grup?ri hinduse. Limba thailandez? este limba na?ional? a Thailandei, scris? in alfabetul propriu, dar multe dialecte etnice ?i regionale se intalnesc in zonele cu popula?ie predominant? lao sau khmer. De asemeni se inva?? limba englez? in ?coli, ins? gradul de cunoa?tere este sc?zut.
Studen?ii arat? respect profesorilor
Salutul standard in Thailanda este un gest similar cu rug?ciunea, numit
wai
. Tabu-urile includ atingerea capului cuiva sau ar?tarea cu piciorul, deoarece capul este considerat cea mai inalt? parte a corpului, iar piciorul cea mai joas?. A p??i peste cineva sau peste mancare este considerat drept o insult? extrem?. C?r?ile sau alte documente sunt respectate ca ni?te obiecte seculare, de aceea nu este permis s? freci o carte de mas? sau s-o faci s? alunece pe mas? sau s? o pui pe jos.
Thailanda este o monarhie constitu?ional? ?i regele este extrem de respectat. Este ilegal s? insul?i familia regal? sau s? calci pe o imagine a regelui.
Templul thailandez ?Krueng Lamyong”
Wat Phra Kaew
Lista cu cele mai importate construc?ii sau monumente din arhitectura Thailandei:
- Bot
este cl?direa cea mai sfant? de pe un Wat (teritoriul unui templu budist) din Thailanda. Aici au loc ceremoniile religioase cele mai importante, ca de exemplu cand sunt sfin?i?i c?lug?ri noi, sau ceremonia ?suet patimok” de m?rturisire care are loc de dou? ori pe lun?. Construc?ia este in mod obi?nuit de forma unui patrulater, vopsit alb, in care trebuie s? incap? cel pu?in 21 de c?lug?ri, care trebuie s? aib? spa?iu liber intre ei de lungimea unui antebra?. Singura deosebire fa?? de celelate cl?diri de pe teritoriul templului, este faptul c? ?Bot” are in interior 8 Bai Sema.
- Chedi
este partea unui templu budist, care are insemn?tate mai complex? de: chedi sau chetiya in limba pali limba lui Buddha ?i limba sanscrit? din care provine, inseamn? ?a arannja sau a ordona”, ?a aminti”, ?a instrui”. Ein Chetiya este in acela?i timp un
altar
inchinat rug?ciunilor, loc de venerare, aici sunt relicvele statuile sau urma piciorului lui Buddha. Intre timp s-au construit mai mi multe Chedi, cele noi fiind numai copii ale celor vechi.
- Prang
este numit turnul unui
templu
budist din Thailanda. Intre secolul X ?i XII regatul Khmer a intemeiat primele ?Wat-uri” (denumirea teritoriului unui templu).
Wat Arun, vedere a cl?dirii principale
Prang
.
Construc?iile budiste din Thailanda ?i
Cambodgia
au influen?at construc?iile religioase hinduse din
India
inchinate lui
Shiva
?i
Brahma
. Inc?perile numite ?cellae” erau relativ mici aici se ?ineau ceremoniile religioase. Intrarea in ?cellae” era ingust? ea avea un antreu cu un aeraj redus, deasupra ?cellae”-i de form? cubic? era o bolt? care era de fapt spa?iul din interiorul turnului de form? piramidal?. Din timpul lui construirii templelor in ora?ul Angkor, aceste turnuri aveau o form? rotunjit?.
- Bai Sema
(thailandez?: ??????), ?pietrele de hotar” erau destinate marcarea regiunilor sfinte intr-un wat (ingr?ditura cu un zid a unei construc?ii religioase in Thailanda, Laos, Cambodgia). Buddha a stabilit in ?Vinayana Pitaka” (
Co?ul disciplinei
) teritoriile sfinte, unde ?in c?lug?rii ritualurile religioase. Aceste locuri trebuie s? aib? o suprafa?? minim? in care au loc 21 de c?lug?ri la distan?a unui bra? unul de altul, acest teritoriu nu avea s? fie mai mare, probabil ca perimetru de 3 ?Yojana”
[13]
. Un astfel de teritoriu fiind numit ?Buddhasima”, marcat cu ?Nimitta” (reper de marcare a grani?ei), care putea s? fie: o colin?, stanc?, copaci. mu?uri de furnci, ape, drumuri, p?duri etc. In Thailanda aceast? marcare a locului sfant s-a f?cut din secolul 6 pan? in secolul 9 frecvent cu ?Bai Sema”.
- Sala
(thailandez?: ????) este un pavilion public, care este situat in apropierea unui templu
budist
?i serve?te ca loc de umbr?, sau de dormit pentru c?l?tori, fiind f?r? pere?i, acoperi?ul sprijinindu-se pe stalpi de sus?inere.
Sala,
la Hamburg
Sala "Nam" este un pavilion amplasat in apropiere de ap?. In unele templuri Sala este folosit? ca loc de studiu pentru c?lug?ri sau ca loc de ?inut predici.
- Hor Trai
(thailandez?: ?????) este numele care-l poart? o bibliotec? budist?, care se afl? pe Wat (tertoriul templului). Fiecare
Raja Khana
(conduc?tor al templului) de?ine un Hor Trai; dac? un templu are mai mul?i
Raja Khana,
fiecare are cl?direa lui separat?. Administra?ia unui Hor Trai o face un
Bannarak
("bibliotecar"), aici este p?strat pentru a fi ap?rate de umezeal? pe etajere l?cuite de 3 m in?l?ime de sol Tripitaka (manuscriptele sfinte budiste scrise in trecut pe frunze de palmier). Pentru a fi ferit de furnici multe din cl?diri s-au constuit pe ap?, construc?ia fiind din c?r?mid?. Foile cu manuscriptele sfinte au ca o lungime de 50 de cm ?i o l??ime de 4?6 cm, ele fiind perforate ?i prinse impreun? cate 20-40 de foi, un volum este prins intre t?bli?e de lemn care servesc ca ?i copert?.
Buc?t?ria thailandez? abund? de gusturi fundamentale: dulce, piperat, acru, amar ?i s?rat.
-
Pad Thai
-
Pad Grapow kai
-
Khao lam
-
Tom yum
-
Tom yam keow teow
-
Pha naeng
-
Som tam
Tony Jaa
a fost distribuit in filme thailandeze de renume interna?ional. Celebre filme de arte mar?iale:
Ong-bak
,
Ong Bak 2,
Ong-Bak 3
,
Tom-Yum-Goong
.
[14]
[15]
[16]
Filmele de groaz? celebre din Thailanda:
Shutter
(2004),
Alone
(2007),
Coming Soon
(2008),
4bia
(2008),
Phobia 2
(2009),
The Swimmer
(2014).
Pee Mak
este un film de comedie ?i de groaz? thailandez? din 2013, inspirat? de Mae Nak Phra Khanong, o legend? popular? thailandez?.
[17]
Dansatori
pop
cunoscut la nivel interna?ional includ Tata Young in
Lisa Manoban
.
[18]
Muay Thai
|
|
|
Ram Muay ?
ceremonia
dinaintea luptei.
|
Concuren?a
Muay Thai
la Bangkok.
|
Buakaw, un
practicant de
renume
interna?ional de
Muay Thai.
|
Muay Thai (in
thailandez?
??????) sau boxul thailandez, sport na?ional thailandez, este un stil de lupta derivat din artele mar?iale thailandeze, care implic? doar pumnii, picioarele, coatele si genunchii.
Muay Thai, tradus mai larg inseamn? modul de a lupta om la om f?r? arme al thailandezilor. In ultima vreme, termenul a dobandit o conota?ie de "sport sangeros", "lupt? brutal?" sau chiar "lupt? f?r? reguli", lucru destul de adev?rat cu numai cateva genera?ii in urm?.
Muay Thai inseamn?, dac? dep??im cli?eele vehiculate in filmele de arte mar?iale, poate cea mai complex? ?i complet? art? a luptei om la om prin schimb de lovituri. In Thailanda, el mai este denumit "arta celor 8 arme", aceasta referindu-se la posibilitatea lupt?torilor de a utiliza aproape tot ce poate fi "proiectil", intr-o lupt? : pumnii, picioarele, coatele ?i genunchii. In paralel cu lupta f?r? arme, in Thailanda se studiaz?
Krabbi Krabbong
? arta luptei cu arme albe, derivat? din armele tradi?ionale utilizate in Evul Mediu, precum ?i multe discipline anexe ? tehnica proiec?iilor, procedeelor articulare ?i luptei la sol, masaj, medicina lupt?torilor, tehnici de medita?ie, sportul avand dintotdeauna o conota?ie religioas? ?i ritual? in ?ara de origine.
- ^
http://stat.dopa.go.th/stat/statnew/upstat_age_disp.php
- ^
,
Banca Mondial?
https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD
, accesat in
- ^
https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI
- ^
Raportul Dezvolt?rii Umane
,
- ^
?
Thailanda
” este unica form? acceptat? de
Dic?ionarul ortografic, ortoepic ?i morfologic al limbii romane
, (DOOM2), Bucure?ti, 2005, care este un dic?ionar normativ al limbii romane.
- ^
Horia C. Matei (
).
Enciclopedia Statelor Lumii
. Bucure?ti: MERONIA. pp. 470?472.
ISBN
978-973-7839-38-1
.
- ^
MAE.ro - Ministerul Afacerilor Externe
- ^
Apple recunoa?te c? a folosit mana de lucru a minorilor in fabricile sale
- ^
Discu?iile pe teme climatice, tensionate - Revista presei interna?ionale
- ^
Premierul tailandez respinge ultimatumul criticilor de declan?are a alegerilor
- ^
?Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert, a prezidat astazi, 15 august 2006, reuniunea”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- ^
a
b
Re?eta de investi?ii a lui Mark Mobius: sarmale cu orez thailandez
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 25 februarie 2012, C?t?lin Alistari,
Capital
, accesat la 25 februarie 2012
- ^
1 Yojana = ca. 16 km
- ^
?Jaa Rules”
.
- ^
?How 'Ong Bak' Star Tony Jaa Stays in Fighting Shape”
.
- ^
?JACK SLACK: ONG BAK IN THE REAL WORLD”
.
- ^
?
"
Pee Mak" rides high on horror-comedy blend”
. Arhivat din
original
la
.
- ^
?7 Rising Style Stars to Watch in 2020”
.
Un an in Thailanda are 4 luni, fiecare sezon are 1 lun?. Saloanele sunt: sezonul c?lduros (30-40%), sezonul foarte c?lduros (45-50%), sezonul friguros (22-34%), sezonul ploios (plou? mai des 20 -25%)