Shanghai

Coordonate: 31°10′00″N 121°28′00″E ( {{PAGENAME}} ) / 31.166666666667°N 121.46666666667°E
Shangh?i Shi ( 上海市 )
Abrevieri : ? sau 申 ( pinyin : Hu sau Sh?n)
— direct-administered municipality [] , national central city [] , ora? mare , ora? port [] , Ora? global , megacity [] , metropol? , cel mai mare ora? [] ?i Economic and Technological Development Zones [] —

Shangh?i Shi ( 上海市 ) (China) Pozi?ia geografic? in Republica Popular? Chinez?

?ar?	Republica Popular? Chinez?
Atestare	1 octombrie 1949

Re?edin??	Districtul Huangpu, Shanghai

Guvernare
- mayor of Shanghai [*]	Gong Zheng [*] ( PCC , 23 martie 2020 )

Suprafa??
- Total	6.340,5 km²
Altitudine	4 m.d.m.

Popula?ie (2014)
- Total	24.256.800 locuitori

Fus orar	UTC+8
Cod po?tal	2000 00 - 2021 00
Prefix telefonic	21

Localit??i infr??ite
- 80 ora?e infr??ite	list?

Prezen?? online
site web oficial OpenStreetMap relation

Shanghai pe harta Chinei Shanghai pe harta Chinei
Modific? date / text

Shanghai (上海 in chinez? , pronun?ie chinez?: [?aŋ.xai] ascult? pronun?ia in chineza mandarin? ( ajutor · info ) , pronun?ie romaneasc? [?anha?]) este cel mai mare ora? din China ?i un centru important comercial in Asia . Ora?ul are o popula?ie de peste 30 milioane de locuitori. Al?turi de Shenzhen ?i Guangzhou , este motorul economic al Chinei. Shanghai a inceput s? se dezvolte de la inceputul aniilor '90, iar ast?zi este drept cunoscut ca "Perla Orientului" ?i este ora?ul cel mai bine dezvoltat la capitolul via??, entertainment, s?n?tate ?i educa?ie.

Conform unei analize realizat? de Global Demographic , ce a vizat nivelul de cre?tere a popula?iei ?i densitatea locuitorilor, in 2016, Shanghai a fost pe locul al patrulea in lume. ^[1] De asemenea, o analiz? publicat? de Culture Trip in 2016, arat? c? marea metropol? face parte din primele zece cele mai moderne ora?e din lume. ^[2]

Originea numelui [ modificare | modificare surs? ]

Cuvantul "Shanghai" este pronun?at deseori gre?it ca / ???.gaj /, de?i ar trebui pronun?at / ??ŋ.xa? /, deoarece g nu se pronun??, iar h se pronun?? ca jota spaniol? ).

In dialectul vorbit in Shanghai, numele ora?ului este Zanhe/ z??hE /.

Numele are mai multe abrevieri:

Hu (? ou ?), ceea ce inseamn? ≪ palisad? din bambus folosit? pentru a pescui pe?ti ≫
Shen (申) : in timpul perioadei regatelor lupt?toare, regele Gaoli din regatul Chu (楚考烈王) a d?ruit un domeniu lui Huang Xie (黃歇), numit ?i seniorul Chun shen (春申君). Acest domeniu era situat in apropierea actualului Shanghai.

In traducere, Shanghai inseamn? ≪ la mare ≫.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Origini [ modificare | modificare surs? ]

Shanghai nu s-a numit intotdeauna astfel. Pan? la dinastia Sui , era numit satul Huating (華亭?). Sub dinastia Tang , a devenit prefectura Huating, inainte de a i se da numele actual sub dinastia Song .

Dat? fiind amplasarea sa strategic?, la v?rsarea fluviului Yangtze in Marea Chinei de Est , ?i vecin?tatea cu ora?e cu o bogat? tradi?ie me?te?ug?reasc? ( Suzhou , Hangzhou ), Shanghai a devenit rapid un important ora? comercial.

Ocupa?ia str?in? [ modificare | modificare surs? ]

Cu toate acestea, ora?ul s-a dezvoltat din punct de vedere economic de-abia dup? R?zboiul opiumului ?i ocupa?ia str?in? asupra sa.

In timpul primului r?zboi al opiumului, for?ele britanice au ocupat, temporar, ora?ul. R?zboiul s-a terminat in 1842, prin Tratatul de la Nankin , care stabilea deschiderea pentru comer? a porturilor chineze?ti, printre care ?i Shanghai. Prin Tratatul Bogue, in 1843 , ?i Tratatul sino-american de la Wangxia, in 1844 , anumite na?iuni str?ine au avut dreptul s? se stabileasc? pe teritoriul Chinei: este inceputul concesiunilor str?ine.

Odat? cu Rebeliunea Taiping, in 1850 , Shanghai a fost ocupat? de o triad? asociat? acestei mi?c?ri, numit? "Societatea S?biilor Mici". Deoarece r?zboiul continua in provincie, mul?i chinezi s-au refugiat in ora?, de?i teoretic acest lucru era interzis. In 1854 au fost introduse legi noi, care permiteau chinezilor s? cumpere terenuri in ora?, ceea ce a provocat o explozie imobiliar?. In acela?i an a avut loc prima reuniune a Consiliului Municipal din Shanghai, care trebuia s? administreze concesiunile str?ine. In 1863 , colonia american? ?i cea britanic? s-au unit pentru a forma Concesiunea Interna?onal? , iar francezii au creat Concesiunea francez? .

Jocurile de noroc, drogurile ?i prostitu?ia sunt atunci cele mai importante activit??i ale ora?ului, ceea ce i-a adus supranumele de "cel mai mare bordel al lumii". Cel mai cunoscut ?ef al Mafiei din acea vreme, Du Yuesheng , i?i conducea afacerile colaborand cu poli?ia concesiunii franceze.

Dup? r?zboiul sino-japonez din 1894-95, Tratatul de la Shimonoseki va permite japonezilor s? se adauge for?elor ocupante. Ei au creat in Shanghai primele uzine din ora?.

Aceast? perioad? a marcat profund identitatea cultural? a ora?ului, contribuind in anii 20-30 la inflorirea artelor, cinematografului, teatrului ?i la crearea primului grup chinez de jazz. Cant?rea?a ?i actri?a Zhou Xuan este, f?r? indoial?, cea mai emblematic? figur? a epocii. Tot in Shanghai a fost creat Partidul Comunist Chinez , in 1921, ?i au fost organizate primele greve muncitore?ti.

Sub Republica Chinei , Shanghai a devenit ora? special, in 1927 , ?i municipiu, in mai 1930 . Ora?ul era, in acel moment, centrul financiar al Asiei, unde dolarii mexicani erau tranzac?iona?i in mas? dup? criza bursier? din 1929 . Marina japonez? a bombardat ora?ul pe 28 ianuarie 1932 . Versiunea oficial? era c? bombardamentele au avut loc pentru a reprima protestele studen?e?ti iscate dup? Incidentul Manciuriei . Japonezii au pierdut controlul asupra ora?ului dup? B?t?lia de la Shanghai din 1937 .

In timpul celui de- Al Doilea R?zboi Mondial , Shanghai a devenit un centru pentru refugia?ii din Europa, fiind singurul ora? deschis necondi?ionat pentru evrei. Cu toate acestea, sub presiunea alia?ilor nazi?ti, japonezii au pus to?i evreii intr-un ghetou mizer in 1941 .

Instaurarea comunismului [ modificare | modificare surs? ]

Cand la putere a ajuns Partidul Comunist Chinez , ora?ul a fost considerat un simbol al capitalismului ?i a intrat intr-o perioad? de ?hibernare”, fiind aproape uitat de toat? lumea. In urma reformelor lui Deng Xiaoping , ora?ul a fost pus din nou in valoare.

"Perla Orientului" rena?te [ modificare | modificare surs? ]

Intr-un deceniu, "Perla Orientului" a redevenit un centru economic de prim? man?. In 2005 , 20% din produc?ia industrial? a Chinei a provenit din Shanghai. Ora?ul dore?te ast?zi s? devin? centrul financiar al Chinei.

Pe 26 februarie 2002 , Chen Liangyu (46 ani) a fost ales ca primar al ora?ului de c?tre delega?ii la cea de-a cincea sesiune a celui de-al unsprezecelea Congres al poporului. A devenit apoi secretar al organiza?iei de partid din ora?, inlocuindu-l pe Huang Ju . Acest post important este, de obicei, inso?it de un loc in Biroul politic al Partidului . Acest lucru s-a intamplat ?i cu Chen Liangyu la cel de-al XVI-lea congres al Partidului Comunist Chinez.

Pe 3 decembrie 2002 , Shanghai a fost desemnat s? organizeze Expozi?ia Universal? 2010 , care va avea loc pentru prima dat? dup? 151 de ani, intr-o ?ar? in curs de dezvoltare.

Economie [ modificare | modificare surs? ]

Shanghaiul este centrul financiar ?i economic al Chinei , de?i a inceput reforme economice abia in 1992 , aproximativ 10 ani dup? alte ora?e sau provincii chineze?ti.

Este poarta Chinei c?tre lume, aici aflandu-se cel mai mare port de containere din lume.

Programul oficial de dezvoltare [ modificare | modificare surs? ]

Inainte de 1992, majoritatea fondurilor ora?ului mergeau la Beijing , capitala republicii, in timp ce Shanghaiul era un ora? relativ nedezvoltat ?i s?rac. Pe 5 august 2002 , noul primar al ora?ului, Chen Liangyu a declarat c? dore?te "s? fac? din ora?, in urm?torii 3 ani, placa turnant? a pietei financiare interne a Chinei, a circula?iei de capitaluri ?i a gestiunii de fonduri, precum ?i unul din centrele financiare importante pe plan mondial, pentru cel pu?in 10 sau 20 de ani."

In ziua de ast?zi, ora?ul contribuie cu aproximativ de 20-25% la bugetul na?ional total, fiind acum cel mai dezvoltat ora? din China ?i printre cele mai bogate. PIB -ul pe cap de locuitor este in jur de 18,000 euro, cam la aproximativ acela?i nivel ca Portugalia ?i de aproximativ trei ori ?i jum?tate mai mare ca PIB -ul pe locuitor a Chinei. Ritmul cre?terii economice este fenomenal: peste 15% anual (fa?? de aproximativ 9% pentru intreaga ?ar?).

Cererea de curent electric cre?te la o rat? atat de mare, incat ora?ul are pene de curent in mod frecvent.

O alt? problem? de care se plang oamenii de afaceri este infrastructura de Internet , care, de?i se extinde rapid, nu face fa?? cererii imense datorate de economia digital?.

Construc?iile [ modificare | modificare surs? ]

Shanghai este cel mai mare ?antier urban de construc?ii din lume. O machet? gigant a ora?ului este vizibil? intr-o cl?dire special? din Pia?a Poporului. La ora actual?, ora?ul se mandre?te deja cu peste 640 de zgarie-nori, in timp ce al?i 300 sunt in construc?ie, majoritatea in noul cartier Pudong .

In 2007, Shanghai va avea al doilea zgarie-nori ca in?l?ime din lume, dupa Taipei 101 , ?i anume Shanghai World Financial Center cu 492m.

Cartierul ultramodern Pudong g?zduie?te industrii de varf ( microelectronic? ?i biotehnologie ) al?turi de numeroase institu?ii financiare (de unde ?i sumedenia de zgarie-nori ). Aici, arhitectura modern? are un stil unic, mai ales la etajele superioare, unde exist? mai multe resturante asem?n?toare cu ni?te farfurii zbur?toare.

Totu?i, trebuie precizat c? rata de ocupare a birourilor din ora? este destul de sc?zut?.

Cartierul Pudong
Zgarie-nori in Pudong
Zgarie-nori in Pudong
Skyline al cartierului Lujiazui
Shanghai World Financial Center
Bulevardul Nanjing noaptea
Zgarie-nori in Puxi

Transport [ modificare | modificare surs? ]

Administra?ie	Municipiu
Partidul Comunist Chinez Secretar Shanghai	Chen Liangyu
Primar	Han Zheng
PIB ( 2003 ) - per capita	CNY 625,1 miliarde CNY 36500
Etnii principale ( 2000 )	Han - 99% Hui - 0.4%
Floarea ora?ului	Yulan magnolia
Districte	19
Districte la nivel de ora?	220
ISO 3166-2	CN-31

Shanghaiul are un sistem de transport in comun excelent. In ora? sunt peste 1.000 de linii de autobuz. Metroul din Shanghai transport? peste 10 milioane de pasageri pe zi ?i este sistemul cel mai mare de tranzit rapid din lume din punct de vedere al lungimii, in 2019 avand 676 de kilometri.

La Shanghai se intersecteaz? trei linii majore de cale ferat? : Beijing -Shanghai (京?), Shanghai- Hangzhou (?杭) ?i Xiaoshan - Ningpo (蕭甬 xiao1 yong3).

Sala de a?teptare, Aeroportul Interna?ional Pudong
Transrapid la aeroport
Schema schemei re?elei de metrou Shanghai

Ora?ul a ?i fost primul din lume cu un serviciu de tren de tip Maglev (levita?ie magnetic?), care in prezent face leg?tura intre Aeroportul Interna?ional Pudong ?i gara Long Yang in doar 8 minute pentru o distan?? de 30 km . Maglevul a fost construit de Transrapid , o companie european? din Germania , creat? de Siemens ?i ThyssenKrupp .

Aeroportul [ modificare | modificare surs? ]

Shanghaiul are dou? aeroporturi: Pudong ?i Honggiao .

Noul aeroport Pudong, inaugurat in 1999, dispune, deocamdat?, doar de un singur terminal ?i dou? piste, dar, in viitor, va putea primi 80 de milioane de pasageri anual, dispunand de patru piste ?i patru terminale. Cea de-a doua companie aerian? chinez? ca m?rime ( China Eastern ) i?i are baza pe acest aeroport.

Portul [ modificare | modificare surs? ]

Dup? ce a dep??it portul din Rotterdam , in 2003 , cel din Hong Kong, in 2004 , ?i cel din Singapore , in 2005 , Shanghai este, mul?umit? dinamismului Chinei, cel mai mare port al lumii. In acela?i timp, este deja foarte aglomerat, avand o rat? de cre?tere a traficului de 30 % anual.

Deoarece vechiul port nu se mai putea extinde, in 2000 / 2001 s-a decis construirea unui nou port in apa adanc? de lang? insulele Yangshan , in largul ora?ului. Acest port urmeaz? s? fie legat de cartierul Guoyuan printr-un pod gigantic ? podul Donghai , la cei 32,5 kilometri ai s?i cel mai lung din lume. Podul va avea nu mai pu?in de 470 de picioare, dintre care unele puse la o adancime de 100 de metri, ?i va costa 14-15 miliarde de euro.

Universit??i [ modificare | modificare surs? ]

Shanghai g?zduie?te unele din cele mai importante ?i vechi universit??i din China.

Na?ionale [ modificare | modificare surs? ]

Universitatea Jiao Tong din Shanghai (上海交通大?) (founded in 1896)
- ?coala medical? a universit??ii Jiao Tong din Shanghai (fosta A doua universitate medical? din Shanghai , fondat? in 1896) (上海交通大???院, 原上海第二?科大?)