Acest articol (sau sec?iunea de mai jos) con?ine gre?eli de ortografie sau de punctua?ie . Pute?i consulta manualul de stil ?i contribui prin corectarea gre?elilor.

Jocuri Olimpice
Jocuri Olimpice antice Jocuri Olimpice de var? Jocuri Olimpice de iarn? Jocuri Paralimpice Jocuri Olimpice pentru tineret
CIO  • Simboluri olimpice Sporturi olimpice  • Sportivi olimpici Medalii olimpice  • Medalia?i olimpici

Jocurile Olimpice reprezint? un eveniment sportiv care, in Antichitate , se desf??urau odat? la patru ani, in Olympia . Ele erau ?inute in cinstea lui Zeus ^[1] . Primele Jocuri Olimpice s-au desf??urat in 776 i.Hr. Jocurile durau cinci zile . Probele sportive erau: alergarea, luptele, intrecerile de care (trase de 2 sau 4 cai), pentatlonul (intrecere care combina cinci probe: aruncarea discului, s?ritura in lungime, aruncarea suli?ei, alergarea, luptele) ?i pancra?iul . Cu o lun? inainte de inceperea jocurilor incetau conflictele dintre polisuri . Femeile nu aveau voie s? practice sau s? asiste la intreceri. Copiii aveau jocurile lor. Jocurile Olimpice Antice s-au desf??urat f?r? intrerupere timp de aproape 1200 de ani, dar au fost desfiin?ate in anul 393 la porunca imp?ratului roman Teodosiu I .

Jocurile Olimpice au fost reluate in epoca modern? , in anul 1896 , la propunerea baronului Pierre de Coubertin .

Jocuri Olimpice antice [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Jocuri Olimpice antice .

Jocurile Olimpice antice ( greac? Ολυμπιακο? Αγ?νε? ; Olympiakoi Agones ) au fost atestate documentar pentru prima dat? in 776 i.Hr. la Olympia, Grecia ?i s-au desf??urat pan? in anul 393 . ^[2]

Jocuri Olimpice moderne [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Jocuri Olimpice de var? , Jocuri Olimpice de iarn? ?i Jocuri Olimpice pentru tineret .

Dup? 1.500 de ani de intrerupere, in 1896 , la Atena , au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de Coubertin ^{[ care? ]} . Un rol important in reinvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat ?i Evanghelie Zappa . ^{[ care? ] [3] [4] [5] [6]}

Num?rul sportivilor participan?i la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14 ??ri) la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 ??ri) la Jocurile Olimpice de la Atena . Num?rul participan?ilor la Jocurile de iarn? este mult mai mic; la Olimpiada de iarn? din 2006 , num?rul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de ??ri.

Probleme la Jocurile Olimpice [ modificare | modificare surs? ]

Boicot [ modificare | modificare surs? ]

Boicotul olimpic a ap?rut la Olimpiada de la Melbourne din 1956 , jocuri boicotate de ??rile de Jos , Spania ?i Elve?ia pentru a protesta contra represiunii sovietice in Ungaria ; in plus, Cambodgia , Egipt , Irak ?i Liban au boicotat Jocurile in timpul Crizei Suezului . ^[7]

In 1972 ?i 1976 un num?r mare de ??ri africane au amenin?at CIO cu boicotul Jocurilor Olimpice pentru a for?a interzicerea particip?rii Africii de Sud , Rhodesiei ?i Noii Zeelande . CIO a cedat in primele dou? cazuri dar in 1976 a refuzat deoarece boicotul consta in protestul impotriva prezen?ei echipei de rugbi a Noii Zeelande in Africa de Sud iar rugbiul nu era sport olimpic. ??rile ?i-au retras echipele dup? inceperea Jocurilor; ca?iva sportivi africani incepuser? deja competi?ia.

Dou?zeci ?i dou? de ??ri (Guyana a fost singura ?ar? in afara continentului african) au boicotat Olimpiada de la Montreal deoarece i s-a permis Noii Zeelande s? participe la competi?ie. ^[8]

In 1980 ?i 1984 opozan?ii R?zboiului Rece ?i-au boicotat reciproc Jocurile Olimpice. Statele Unite urmat? de alte 64 de ??ri au refuzat s? participe la JO de la Moscova pentru a protesta la invazia Afganistanului de c?tre armata sovietic?. Boicotul a redus num?rul ??rilor participante la 80. A fost cel mai mic num?r de ??ri participante la JO din 1956. Uniunea Sovietic? ?i alte 14 ??ri din blocul estic (cu excep?ia Romaniei ) n-au participat la JO de la Los Angeles argumentand c? securitatea sportivilor nu ar fi fost garantat?. ^[9]

Dopaj [ modificare | modificare surs? ]

Una din problemele principale ale Jocurilor Olimpice este dopajul . La inceputul secolului XX , mul?i sportivi olimpici au inceput s? foloseasc? medicamente pentru a-?i imbun?t??i performan?ele sportive. De exemplu, ca?tig?torul maratonului de la Olimpiada din 1904 , Thomas Hicks, a primit de la antenorul s?u stricnin? ?i brandy pentru a putea termina cursa.

Primul caz de deces la Jocurile Olimpice din cauza dopajului a avut loc in 1960, la Roma . In timpul cursei de ciclism, danezul Knut Enemark Jensen a c?zut de pe biciclet? ?i mai tarziu a murit. Autopsia a ar?tat c? sportivul se afla sub influen?a amfetaminelor. Dup? acest episod, CIO a introdus testul antidoping.

Primul sportiv olimpic g?sit pozitiv la testul antidoping a fost pentatlonistul suedez Hans-Gunnar Liljenwall la Olimpiada din 1968 . Liljenwall a pierdut medalia de bronz. In urm?torii ani, mai mul?i sportivi au fost depista?i pozitiv la testul antidoping. Cazul cel mai mediatizat a fost al sprinter-ul canadian Ben Johnson care a ca?tigat proba de 100 m la Seul 1988 dar trei zile mai tarziu, cand in urma testului a fost depistat c? a utilizat stanozolol, i s-a retras medalia de aur ^[10] .

In ciuda testelor, mul?i sportivi au continuat s? se dopeze. In 1990 , documentele au relevat c? mai multor sportivi est germani li s-a administrat steroizi anabolizan?i in urma unui program de stat al fostului regim comunist din Germania de Est ^[11] .

La sfar?itul anilor 1990, CIO a luat ini?iativa ?i a organizat o lupt? impotriva dop?rii, condus? de Agen?ia Mondial? Antidoping. Jocurile Olimpice de var? din 2000 ?i Olimpiada de iarn? din 2002 au ar?tat c? b?t?lia nu s-a terminat; ca?iva medalia?i au fost descalifica?i dup? ce au fost depista?i pozitiv. La JO de la Sydney 2000, gimnastei Andreea R?ducan i s-a reras medalia de aur la individual compus, dup? ce controlul antidoping a ie?it pozitiv la efedrin?, din cauza unei pastile de nurofen administrate de medicul echipei ^[12] .

Mai recent, in timpul Olimpiadei de iarn? 2006 numai un sportiv a fost depistat pozitiv ?i i s-a retras medalia. Doisprezece sportivi au fost suspenda?i cinci zile din motive de s?n?tate pentru un nivel mare de hemoglobin? in sange ^[13] . Comitetul Interna?ional Olimpic a introdus pentru prima dat? testul de sange in timpul acestor Jocuri Olimpice.

Violen?? [ modificare | modificare surs? ]

In ciuda a ceea ce Coubertin a sperat, Jocurile Olimpice nu au adus pacea total? in lume. De fapt, trei Jocuri Olimpice au fost anulate din cauza r?zboiului: JO de var? din timpul Primului R?zboi Mondial ?i JO de var? ?i de iarn? din 1940 ?i 1944 din cauza celui de- al Doilea R?zboi Mondial . Terorismul a fost ?i a r?mas o amenin?are pentru Jocurile Olimpice impunand cheltuieli uria?e pentru securizarea lor.

In 1972, cand s-au desf??urat Jocurile de var? de la Munchen , 11 membri ai echipei olimpice israeliene au fost lua?i ostatici de un grup terorist palestinian, Septembrie negru ?i asasina?i. La Olimpiada de la Tokio din 2021 CIO a decis s? rememoreze aceast? crim? deschizand Jocurile Olimpice cu un moment de reculegere, in prezen?a D-lor Romano ?i ?pi?er, ca invitate de onoare, so?iile a doi dintre sportivii uci?i.

In timpul Olimpiadei de var? de la Atlanta din 1996, a avut loc un atac terorist cu bomb? in Centennial Olympic Park in care au murit 2 persoane ?i 111 au fost r?nite ^[14] .

Jocurile Olimpice de iarn? din 2002 de la Salt Lake City au fost primele Jocuri de la atacurile din 11 septembrie . M?surile de securitate au fost f?r? precedent..

Simboluri olimpice [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Simboluri olimpice .

Mi?carea olimpic? folose?te mai multe simboluri, multe dintre ele reprezentand ideile ?i idealurile lui Coubertin. Probabil, cel mai cunoscut simbol il reprezint? inelele olimpice. Aceste cinci inele inl?n?uite simbolizeaz? unitatea celor cinci continente (cele dou? Americi sunt considerate un singur continent). Ele apar in cinci culori pe steagul olimpic de culoare alb?. Aceste culori: alb (fondul drapelului), ro?u , albastru , verde , galben ?i negru au fost alese astfel incat fiecare na?iune s? aib? cel pu?in una din ele reprezentat? pe steagul na?ional.

Drapelul olimpic a fost adoptat in 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au fost Jocurile de la Antwerp din 1920.

Deviza olimpic? oficial? este ?Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic).

Probabil idealurile lui Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de jur?mantul olimpic:

?Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este s? ca?tigi, ci s? participi, a?a cum in via?? nu conteaz? triumful, ci lupta. Esen?ial nu e s? cucere?ti, ci s? lup?i bine. ”

Flac?ra olimpic? este aprins? la Olympia, Grecia ?i purtat? pan? in ora?ul gazd? de atle?i; joac? un rol important la ceremonia de deschidere ?i arde pe tot parcursul olimpiadei. Tor?a olimpic? a fost introdus? la Olimpiada din 1936 de la Berlin .

Mascota olimpic?, un animal sau o figur? uman? reprezint? mo?tenirea cultural? a ??rii-gazd? ?i a fost introdus? la Jocurile din 1968 din Mexico . A inceput s? joace un rol important de la JO din 1980 de la Moscova cu debutul ursule?ului Misha.

Franceza ?i engleza sunt cele dou? limbi oficiale ale mi?c?rii olimpice.

Ceremonii olimpice [ modificare | modificare surs? ]

Premierea [ modificare | modificare surs? ]

La Jocurile Olimpice se ofer? premii ?i recompense olimpice. Medaliile sunt confec?ionate ?i puse la dispozi?ie de c?tre Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice. Pentru locul 1 se acorda o medalie de aur (sau argint aurit) ?i o diplom?, pentru locul 2 se acord? o medalie de argint ?i o diplom?, iar pentru locul 3 se acord? o medalie de bronz ?i o diplom?. Medaliile sunt gravate pe fa?? cu un episod din sportul respectiv, iar pe verso cu emblema Jocurilor Olimpice ?i anul. Medaliile au un diametru de 60 mm ?i o grosime de 3 mm. Concuren?ii clasa?i pe locurile 4, 5 ?i 6, dac? este cazul, primesc cate o diplom?.

Numele tuturor campionilor olimpici este gravat pe unul din zidurile stadionului principal unde au avut loc Jocurile.

Sporturi olimpice [ modificare | modificare surs? ]

• Competi?iile la Jocurile Olimpice de var? sunt: atletism , badminton , baschet , box , canotaj , c?l?rie , ciclism , fotbal , gimnastic? , haltere , handbal , hochei pe iarb? , nata?ie , inot sincron , judo , kaiac canoe , lupte , navigare , pentatlon modern , polo pe ap? , s?rituri in ap? , scrim? , tir cu arcul , tir , tenis de mas? , taekwondo , tenis , triatlon ?i volei .

• Competi?iile la Jocurile Olimpice de iarn?: biatlon , bob , combinat? nordic? , curling , hochei pe ghea?? , patinaj artistic , patinaj vitez? , sanie , s?rituri cu schiurile , schi acrobatic , schi alpin , schi fond , skeleton ?i snowboarding .

Sporturi demonstrative [ modificare | modificare surs? ]

De-a lungul timpului, o serie de sporturi au fost inclusive in programul olimpiadelor ca sport demonstrativ.

• La Jocurile Olimpice de var?: fotbal american (1932), fotbal australian (1956), ballooning (1900), bowling (1988), boules (1900), bud? (1964), baseball finlandez (1952), glima (1912), gliding (1936), kaatsen (1928), korfball (1920 ?i 1928), La canne (1924), Surf lifesaving (1900), Longue paum (1900), sportul cu motor (1900), hochei pe role (1992), savate (1924), Swedish (Ling) gymnastics (1948), Weight training with dumbbells (1904), schi nautic (1972).

• La Jocurile Olimpice de iarn?: bandy (1952), schi alpin paralimpic (1984 ?i 1988), schi cross-country paralimpic (1988), Ice stock sport (1936, 1964), Military patrol (1928, 1936 and 1948), Schi ballet (acroski) (1988 ?i 1992), Skijoring (1928), Sled-dog racing (1932), schi vitez? (1992), pentatlon de iarn? (1948).

Campioni olimpici [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Lista medalia?ilor olimpici .

Practica acord?rii medaliilor primilor trei clasa?i a fost introdus? in 1904 ; la Olimpiada din 1896 numai primii doi ca?tig?tori au primit medalii, de argint ?i bronz, in timp ce la Olimpiada din 1900 s-au acordat premii variate. Din 1948 sportivii plasa?i pe locurile patru, cinci ?i ?ase primesc diplome; din 1976 primii trei clasa?i primesc ?i ei diplome iar incepand cu 1984 ?i sportivii clasa?i pe locurile ?apte ?i opt.

Acesta este tabelul sportivilor olimpici care au primit cele mai multe medalii:

Sportiv	?ar?	Sport	Olimpiad?	Aur	Argint	Bronz	Total
Michael Phelps	Statele Unite ale Americii	Nata?ie	2008-2012	18	2	2	22
Latynina, Larissa Larissa Latynina	Uniunea Sovietic?	Gimnastic?	1956?1964	9	5	4	18
Andrianov, Nikolai Nikolai Andrianov	Uniunea Sovietic?	Gimnastic?	1972?1980	7	5	3	15
Nurmi, Paavo Paavo Nurmi	Finlanda	Atletism	1920?1928	9	3	0	12
Spitz, Mark Mark Spitz	Statele Unite ale Americii	Nata?ie	1968?1972	9	1	1	11
Lewis, Carl Carl Lewis	Statele Unite ale Americii	Atletism	1984?1996	9	1	0	10
Dæhlie, Bjørn Bjørn Dæhlie	Norvegia	Schi fond	1992?1998	8	4	0	12
Fischer, Birgit Birgit Fischer	Germania	Canoe racing	1980?2004	8	4	0	12
Kato, Sawao Sawao Kato	Japonia	Gimnastic?	1968?1976	8	3	1	12
Thompson, Jenny Jenny Thompson	Statele Unite ale Americii	Nata?ie	1992?2004	8	3	1	12
Biondi, Matt Matt Biondi	Statele Unite ale Americii	Nata?ie	1984?1992	8	2	1	11
Ewry, Ray Ray Ewry	Statele Unite ale Americii	Atletism	1900?1908	10	0	0	10

Ora?e gazd? [ modificare | modificare surs? ]

Pan? in 2010, Jocurile Olimpice au fost g?zduite de 41 de ora?e din 22 de ??ri. In 2012, Londra a devenit primul ora? care a g?zduit Jocurile Olimpice moderne de trei ori.

Num?rul din parantez? de dup? ora?/?ar? arat? de cate ori ora?ul/?ara respectiv? au g?zduit Jocurile Olimpice.

Romania la Jocurile Olimpice [ modificare | modificare surs? ]

Gheorghe Plagino (1878?1949) a fost primul sportiv care a reprezentat Romania la Jocurile Olimpice, participand la edi?ia a doua , care a avut loc la Paris in 1900 , la tir , proba de talere . ^[15]

In Comitetul Interna?ional Olimpic (C.I.O.) din anii 1899-1901 a fost ales ca reprezentant George G. Bibescu ^{[ necesit? citare ]} .

Prima medalie olimpic? pentru Romania a fost medalia de bronz ob?inut? de Echipa na?ional? de rugby la Jocurile Olimpice de var? din 1924 (Paris) . ^[16] Prima medalie olimpic? de argint pentru Romania a fost ca?tigat? de Henri Rang , la Jocurile Olimpice de var? din 1936 (Berlin) ^[17] , iar primul titlu de campion olimpic (medalia olimpic? de aur) a fost ob?inut de Iosif Sirbu la Jocurilor Olimpice de var? din 1952 de la Helsinki ^[18] .

Mai jos este dat tabelul sportivilor romani care au devenit multipli campioni olimpici ?i locul ocupat in clasamentul all-time .

Nr.	Atlet	Na?iune	Sport	Ani	Jocuri	Gen	1  Aur	2  Argint	3  Bronz	Total
52	Com?neci, Nadia Nadia Com?neci	Romania	Gimnastic?	1976?1980	Var?	F	5	3	1	9
58	Lip?, Elisabeta Elisabeta Lip?	Romania	Canotaj	1984?2004	Var?	F	5	2	1	8
82	Damian, Georgeta Georgeta Damian	Romania	Canotaj	2000?2008	Var?	F	5	0	1	6
110	Patzaichin, Ivan Ivan Patzaichin	Romania	Caiac canoe	1968?1984	Var?	M	4	3	0	7
138	Ignat, Doina Doina Ignat	Romania	Canotaj	1992?2008	Var?	F	4	1	1	6
151	Szabo, Ecaterina Ecaterina Szabo	Romania	Gimnastic?	1984	Var?	F	4	1	0	5
178	Susanu, Viorica Viorica Susanu	Romania	Canotaj	2000?2008	Var?	F	4	0	1	5

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Jocurile Olimpice

• Jocurile Olimpice la Comitetul Olimpic Interna?ional
• Comitetul Olimpic ?i Sportiv Roman
• en fr Programele ?i rezultatele Jocurilor Olimpice
• Olimpiadele tri?orilor , 2 august 2007, Descoper?
• Jocurile Olimpice pot d?una grav s?n?t??ii… , 17 ianuarie 2012, Descoper?
• Clasamentul ru?inii: ??rile cu cele mai multe clas?ri pe ultimul loc la Jocurile Olimpice , 17 august 2012, Amir Kiarash, Adev?rul
• Cat costa gloria olimpica la romani , 1 septembrie 2004, Crenguta Nicolae, Ziarul financiar
• Minutul de pe podium , 25 august 2004, Crenguta Nicolae, Ziarul financiar
• De la gestul discobolului la Kangaroo Start , 8 septembrie 2004, Claudia Golea, Ziarul de Duminic?
• Jocurile Olimpice in Antichitate , 14 februarie 2022

v   ?   d   ?   m Jocurile Olimpice * Medalia?i olimpici Sporturi olimpice Clasamentul na?iunilor dup? medalii olimpice CIO ( CON-uri Coduri CIO ) Ora?e gazd? Jocurile de var? 1896 Atena 1900 Paris 1904 St. Louis 1908 Londra 1912 Stockholm 1916 ( n/o ) 1920 Anvers 1924 Paris 1928 Amsterdam 1932 Los Angeles 1936 Berlin 1940 ( n/o ) 1944 ( n/o ) 1948 Londra 1952 Helsinki 1956 Melbourne 1960 Roma 1964 Tokyo 1968 Mexico City 1972 Munchen 1976 Montreal 1980 Moscova 1984 Los Angeles 1988 Seul 1992 Barcelona 1996 Atlanta 2000 Sydney 2004 Atena 2008 Beijing 2012 Londra 2016 Rio de Janeiro 2020 Tokyo 2024 Paris 2028 Los Angeles 2032 Brisbane Jocurile de iarn? 1924 Chamonix 1928 St. Moritz 1932 Lake Placid 1936 Garmisch- Partenkirchen 1940 ( n/o ) 1944 ( n/o ) 1948 St. Moritz 1952 Oslo 1956 Cortina 1960 Squaw Valley 1964 Innsbruck 1968 Grenoble 1972 Sapporo 1976 Innsbruck 1980 Lake Placid 1984 Sarajevo 1988 Calgary 1992 Albertville 1994 Lillehammer 1998 Nagano 2002 Salt Lake 2006 Torino 2010 Vancouver 2014 Soci 2018 Pyeongchang 2022 Beijing 2026 Milano ?i Cortina d'Ampezzo * Jocuri Olimpice antice Jocurile Paralimpice Jocurile Olimpice de Tineret

v   ?   d   ?   m Sporturi olimpice Jocuri de var? Atletism   · Badminton   · Baschet   · Baseball / Softball   · Box   · Breaking   · Caiac-Canoe   · Canotaj   · C?l?rie   · Ciclism   · Escalad? sportiv?   · Fotbal   · Gimnastic?   · Golf   · Haltere   · Handbal   · Hochei pe iarb?   · Inot sincron   · Judo   · Karate   · Lupte   · Nata?ie   · Naviga?ie   · Pentatlon modern   · Polo pe ap?   · Rugby in VII   · S?rituri in ap?   · Scrim?   · Skateboarding   · Surfing   · Tir cu arcul   · Tir   · Tenis de mas?   · Taekwondo   · Tenis   · Triatlon   · Volei Sporturi de iarn? Biatlon   · Bob   · Combinata nordic?   · Curling   · Hochei pe ghea??   · Sanie   · Patinaj artistic   · Patinaj vitez?   · Patinaj vitez? pe pist? scurt?   · S?rituri cu schiurile   · Scheleton   · Schi acrobatic   · Schi alpin   · Schi fond   · Snowboarding Foste sporturi olimpice Aeronautic?   · Alpinism   · Crichet   · Croquet   · Jeu de paume   · Lacrosse   · Pelota   · Polo c?lare   · Rackets   · Roque   · Rugby in XV   · Lupta cu odgonul Vezi ?i : Sporturi paralimpice

v   ?   d   ?   m Clasamentele pe medalii la Jocurile Olimpice Jocurile Olimpice de var? Atena 1896  ? Paris 1900  ? St. Louis 1904  ? Londra 1908  ? Stockholm 1912  ? Anvers 1920  ? Paris 1924 ? Amsterdam 1928  ? Los Angeles 1932  ? Berlin 1936  ? Londra 1948  ? Helsinki 1952  ? Melbourne 1956  ? Roma 1960  ? Tokyo 1964  ? Mexico 1968  ? Munchen 1972  ? Montreal 1976  ? Moscova 1980  ? Los Angeles 1984  ? Seul 1988  ? Barcelona 1992  ? Atlanta 1996  ? Sydney 2000  ? Atena 2004  ? Beijing 2008  ? Londra 2012  ? Rio de Janeiro 2016  ? Tokyo 2020 Jocurile Olimpice de iarn? Chamonix 1924  ? St. Moritz 1928  ? Lake Placid 1932  ? Garmisch-Partenkirchen 1936  ? St. Moritz 1948  ? Oslo 1952  ? Cortina d'Ampezzo 1956  ? Squaw Valley 1960  ? Innsbruck 1964  ? Grenoble 1968  ? Sapporo 1972  ? Innsbruck 1976  ? Lake Placid 1980  ? Sarajevo 1984  ? Calgary 1988  ? Albertville 1992  ? Lillehammer 1994  ? Nagano 1998  ? Salt Lake City 2002  ? Torino 2006  ? Vancouver 2010  ? Soci 2014  ? Pyeongchang 2018  ? Peking 2022 Jocurile Olimpice de Tineret Singapore 2010 ( ) ? Innsbruck 2012 ( ) ? Nanjing 2014 ( ) ? Lillehammer 2016 ( ) ? Buenos Aires 2018 ( ) ? Lausanne 2020 ( )