Bosnia ?i Her?egovina

Modific? leg?turile
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Acest articol se refer? la Bosnia ?i Her?egovina, una din ??rile succesoare ale fostei Iugoslavii. Pentru alte sensuri, vede?i Bosnia (dezambiguizare) .
Bosnia ?i Her?egovina
Босна и Херцеговина ( sarb? )
Bosna i Hercegovina ( croat? ?i bosniac? )
Drapelul Bosniei și HerțegovineiStema Bosniei și Herțegovinei[*]​
Drapelul Bosniei ?i Her?egovinei Stema Bosniei ?i Her?egovinei [*] ​
Deviz? :  The heart shaped land Modificați la Wikidata
Localizarea Bosniei și Herțegovina pe continentul European
Localizarea Bosniei ?i Her?egovina pe continentul European
Localizarea Bosniei ?i Her?egovina pe continentul European
Geografie
Suprafa??  
 - total? 51.129 km² ( locul 124 )
Ap?  ( % ) neglijabil
Cel mai inalt punct Magli? (2.386 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Marea Adriatic? (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare ora? Sarajevo
Vecini Muntenegru [4]
Croa?ia
Serbia
Uniunea European? Modificați la Wikidata
Fus orar UTC + 1
Popula?ie
Densitate 75,1 loc/km²
 - Estimare 2022 3.816.459
Limbi oficiale bosniac? , croat? ?i sarb?
Etnonim bosniac
Guvernare
Sistem politic republic? federal?
Pre?edin?i 1 ?eljko Kom?i?
Denis Be?irovi?
?eljka Cvijanovi?
Prim-ministru Borjana Kri?to
Legislativ Parliamentary Assembly of Bosnia and Herzegovina ?( d ) Modificați la Wikidata
Capitala Sarajevo
Istorie
Independen??
Economie
PIB ( PPC ) 2011
 - Total 31,366 miliarde USD [1]
 - Pe cap de locuitor 8 063 USD [1]
PIB (nominal) 2011
 - Total 18,294 miliarde USD [1]
 - Pe cap de locuitor 4 702 USD [1]
Gini (2007) 34,1 [3]
IDU (2010) 0,710 [2] ( ridicat ) ( locul 68 )
Moned? marc? convertibil? ( Dinar )
Coduri ?i identificatori
Cod CIO BIH Modificați la Wikidata
Cod mobil 218 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic 387
ISO 3166-2 BA Modificați la Wikidata
Domeniu Internet .ba
1 Pre?edin?ie rotativ?.
2 Clasificare bazat? pe estim?rile din 2007 ale Organiza?iei Na?iunilor Unite privind popula?ia de facto .
Prezen?? online
site web oficial
hasthtag
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Bosnia ?i Her?egovina ( Bosnia-Her?egovina , cunoscut? pe plan local ca: Bosna i Hercegovina / Босна и Херцеговина , , abreviat? ca BiH/БиХ ) este o ?ar? in Europa de sud-est cu o popula?ie de circa trei milioane de locuitori. ?ara este patria a trei etnii constituente: bosniacii , sarbii ?i croa?ii . Al?i locuitori apar?inand altor grupuri etnice nu au statutul de ?constituen?i”. Un cet??ean al Bosniei ?i Her?egovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.

?ara se invecineaz? cu Croa?ia la vest, cu Serbia la est ?i cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ie?ire la mare sub forma unei mici fa?ii de p?mant de circa 20 km la Marea Adriatic? , in jurul ora?ului Neum . Interiorul ??rii este predominant muntos cu diferite rauri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo , care este de asemenea ?i cel mai mare ora?.

Bosnia ?i Her?egovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei . ?i-a ca?tigat independen?a in cursul r?zboaielor din anii 1990 ?i, in conformitate cu Acordul Dayton , este administrat? de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU . Este descentralizat? ?i imp?r?it? din punct de vedere administrativ in dou? entit??i, Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei ?i Republika Srpska .

Bosnia este principala regiune geografic? a statului modern, ?i formeaz? coloana sa vertebral? istoric?. Her?egovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, ?i a fost inclus? in numele oficial al ??rii incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea.

Denumirea ?Bosnia” vine de la a?ezarea geografic? a regiunii prin care trece raul Bosna . ?Her?egovina” a fost in trecut un ducat austriac (?Herzog” insemnand ?duce” in limba german?). Teritoriile au fost unite administrativ dup? ce Bosnia a fost ocupat? de Imperiul Otoman in 1463, iar Her?egovina 20 de ani mai tarziu. [6]

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Prima atestare a numelui de ?Bosnia” apare in De Administrando Imperio , un manual geopolitic scris de imp?ratul bizantin Constantin al VII-lea la jum?tatea secolului al X-lea (intre anii 948 ?i 952), in care descria ?mica ?ar?” (χωρ?ον in greac? ) ?Bosona” (Βοσ?να). [7] Cronica preotului din Duklja din 1172-1196 a arhiepiscopului romano-catolic de Bar , Grgur, aminte?te ?i ea Bosnia, ?i face referire la o surs? anterioar? din anul 753 - De Regno Sclavorum (?Despre ?ara Slavilor”). Numele de ?Bosnia” provine probabil de la raul Bosna in jurul c?ruia se afl? ea, rau denumit in perioada roman? drept Bossina . [8] R?d?cini mai directe ale numelui raului nu sunt cunoscute. Filologul Anton Mayer a propus o leg?tur? cu radicalul indo-european *bos sau *bogh , care inseamn? ?ap? curg?toare”. [9] Anumite surse romane men?ioneaz? ?i ele Bathinus flumen ca nume pentru Bosona ilir? , ambele cu acela?i sens, de ?ap? curg?toare”. [9] Alte teorii implic? rarul termen latinesc Bosina , cu sensul de ?margine”, ?i alte origini posibil slave. [9]

Originile termenului de ?Her?egovina” se pot identifica cu mai mult? precizie. In Evul Mediu Timpuriu , regiunea era cunoscut? cu numele de Hum , de la tribul sud-slav Zachlumoi care o locuia. In anii 1440, regiunea era condus? de puternicul nobil Stefan Vuk?i? Kosa?a . Intr-un document trimis lui Frederic al III-lea la 20 ianuarie 1448, Stefan Vuk?i? Kosa?a s-a autodenumit ? Herzog al Sfantului Sava , domn al Humului ?i Primorjei, Mare Duce al Bosniei”. Herzog este termenul german pentru ? duce ”, ?i astfel, teritoriul controlat de el a devenit cunoscut sub numele de Herzegovina (??ara Ducelui”, cu sensul de ?ducat”, prin ad?ugarea sufixului slav -ovina , ??ara-”). [8] Regiunea a fost administrat? de otomani ca sangeacul , ?i apoi ca pa?alacul , Hersek . Numele de Her?egovina a fost inclus pentru prima oar? in numele oficial al provinciei otomane pe la jum?tatea secolului al XIX-lea.

La prima proclamare a independen?ei in 1992, numele oficial al ??rii a fost Republica Bosniei ?i Her?egovinei , dar dup? Acordurile de la Dayton din 1995 ?i noua constitu?ie care le-a inso?it, numele oficial este Bosnia ?i Her?egovina .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Istoria Bosniei ?i Her?egovinei .

Teritoriul actual al Bosniei-Her?egovina a fost locuit in antichitate de triburi ilire. In perioada Imperiului Roman , procesul de cucerire a acestor teritorii, inceput in perioada Republicii este finalizat ?i teritoriul este inclus in provinciile romane Iliricum ?i Dalma?ia .

Dup? divizarea Imperiului roman intre Est ?i Vest, linia de demarca?ie intre cele dou? componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Her?egovina.

Stabilirea slavilor pe teritoriul de azi al Bosniei-Her?egovina are loc in secolele V-VII, iar cu timpul se vor amesteca cu popula?ia autohton? (iliri, cel?i, traco-daci, vlahi) ?i cu coloni?tii romani r?ma?i aici. Incepand din secolul X pe teritoriul de azi al Bosniei Her?egovina devine obiect de disput? intre statele feudale ale sarbilor, croa?ilor ?i, dup? 1102 ?i Regatul Ungariei . Popula?ia local? era in evul mediu majoritar vlah? [10] Vlahii erau organiza?i in comunit??i legate de c?tunele locuite de ace?tia. Karl Kasser a publicat o hart? a familiilor extinse de vlahi din Her?egovina. [11] Prezen?a vlahilor sarbiza?i in Bosnia ?i Her?egovina a fost atestat? de John Fine [12] , Ilona Czamanska [13] , Vuk Karadzic [14] Nenad Moacanin [15] ?.a. Necropolele r?mase de la vlahii medievali au fost studiate de Marian Wenzel [16]

Statul feudal bosniac se formeaz? in secolul XII ?i atinge apogeul in a doua jum?tate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. Dup? moartea acestuia, in 1391 , statul bosniac intr? in criz?, fiind cucerit in secolul XV de c?tre imperiul otoman. Procesul de cucerire este finalizat in anul 1481 .

St?panirea otoman? a durat pan? in anul 1878 . Semnificativ este faptul c?, in aceast? perioad?, mare parte din popula?ia slav? din Bosnia-Her?egovina se converte?te la religia islamic?. Cu toate acestea pe teritoriul provinciei Bosnia, au r?mas popula?ii semnificative cre?tine, ortodoxe ?i catolice.

Intre 1878 - 1918 , Bosnia-Her?egovina intr? in componen?a Imperiului austro-ungar, ca o provincie administrat? impreun? de c?tre cele dou? componente ale Monarhiei.

In anul 1918 , Bosnia-Her?egovina intr? in componen?a Regatului Sarbilor, Croa?ilor ?i Slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei ). In perioada interbelic? Bosnia-Her?egovina este obiect al conflictului dintre sarbi ?i croa?i, fiind divizat? in anul 1929 intre banovina Croa?iei ?i restul regatului.

In anul 1941 teritoriul Bosniei-Her?egovina este inclus in Statul Independent Croat , creat cu sprijinul Germaniei. Teritoriul Bosniei se transform? intr-un spa?iu de conflict intre for?ele germane, croate, monarhi?tii sarbi (cetnicii) ?i partizanii comuni?ti ai lui Iosip Broz Tito .

La sfar?itul r?zboiului, Bosnia-Her?egovina intr? in componen?a Republicii Populare Federale Iugoslavia (devenit? ulterior Republica Socialist? Federal? Iugoslavia ). Intre 1945 - 1992 , Bosnia a cunoscut o perioad? de dezvoltare ?i de relativ? prosperitate.

Destr?marea Iugoslaviei a determinat izbucnirea unui r?zboi sangeros in Bosnia-Her?egovina, intre 1992 - 1995 . Conflictul a fost finalizat in anul 1995 , ca urmare a interven?iei comunit??ii interna?ionale prin Acordul de la Dayton . In prezent, Bosnia-Her?egovina a angajat un proces de negocieri cu Uniunea European? vizand, pe termen lung integrarea sa in cadrul Uniunii.

Imp?r?irea administrativ? [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: imp?r?irea administrativ? a Bosniei ?i Her?egovinei .
Federa?ia Bosnia ?i Her?egovina (FBiH), Republica Srpska (RS) ?i districtul Br?ko (BD)

In conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton, Bosnia ?i Her?egovina este divizat? in dou? entit??i teritoriale: Federa?ia Bosnia ?i Her?egovina reprezentand 51% din teritoriul statului ?i Republica Srpska , reprezentand 49% din teritoriu.

Federa?ia Bosnia ?i Her?egovina este la randul s?u divizat? in zece cantoane. Exist? de asemenea, ora?e cu statut administrativ propriu: Sarajevo , Mostar , Tuzla ?i Banja Luka .

Districtul federal Br?ko a fost creat printr-o decizie arbitral? ?i reprezint? un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central.

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Harta fizic? a Bosniei ?i Her?egovinei
Diferite p?r?i din Bosnia ?i Her?egovina: Coasta Adriaticii la Neum ; mun?ii Igman cu partia olimpic? de schi acoperite de z?pad?; peisaje de lang? muntele Ivan.

Bosnia este situat? in Balcanii de Vest , ?i se invecineaz? cu Croa?ia (pe 932 km) la nord ?i sud-vest, cu Serbia (pe 302 km) c?tre est, ?i cu Muntenegru (pe 225 km) c?tre sud-est. Se incadreaz? intre paralelele de 42° ?i 46° latitudine nordic?, ?i intre meridianele de 15° ?i 20° longitudine estic?.

Numele ??rii provine de la cele dou? regiuni istorice, Bosnia ?i Her?egovina , limita dintre ele de-a lungul timpului fiind foarte vag definit?. Bosnia ocup? zonele nordice, circa patru cincimi din suprafa?a ??rii, in vreme ce Her?egovina ocup? col?ul sudic.

?ara este predominant muntoas?, cuprinzand zona central? a Alpilor Dinarici . P?r?ile nord-estice ajung in Campia Panonic? , in vreme ce la sud are o mic? ie?ire la Marea Adriatic? . Alpii Dinarici sunt dispu?i in general pe direc?ia est-vest, ?i sunt mai inal?i spre sud. Cel mai inalt varf din ?ar? este Magli? , cu o altitudine de 2.386 m, aflat pe frontiera cu Muntenegru. Printre alte culmi muntoase inalte se num?r? Kozara , Grme? , Vla?i? , ?vrsnica , Prenj , Romanija , Jahorina , Bjela?nica ?i Treskavica .

In ansamblu, circa 50% din teritoriul Bosniei ?i Her?egovinei este imp?durit. Majoritatea p?durilor se afl? in centru, est ?i vest. Her?egovina are o clim? mediteranean? mai uscat?, cu un relief predominant carstic . Nordul Bosniei ( Posavina ) con?ine terenuri agricole fertile de-a lungul raului Sava, in zon? practicandu-se intensiv agricultura. Aceste zone fac parte din Campia Parapanonc? ce se intinde in Croa?ia ?i Serbia vecine. ?ara are doar 20 kilometri de ie?ire la mare, [17] in jurul ora?ului Neum din cantonul Her?egovina-Neretva. De?i ora?ul este inconjurat de peninsule croate, conform legisla?iei interna?ionale, Bosnia are prin el drept de acces la mare.

Cele mai mare ora?e sunt capitala Sarajevo ?i Banja Luka din regiunea nord-vestic? denumit? Bosanska Krajina ; alte ora?e mai sunt ?i Bijeljina ?i Tuzla in nord-est, Zenica ?i Doboj in centrul Bosniei ?i Mostar , capitala Her?egovinei .

Prin Bosnia ?i Her?egovina curg ?apte rauri principale [18]

  • Sava este cel mai mare curs de ap? al ??rii, formand frontiera natural? nordic? cu Croa?ia. Sava dreneaz? 76% [18] din teritoriul ??rii c?tre Dun?re ?i Marea Neagr?. Bosnia ?i Her?egovina este, din aceast? cauz?, membr? a Comisiei Interna?ionale pentru Protec?ia Dun?rii (ICPDR).
  • Una , Sana ?i Vrbas sunt afluen?i pe dreapta ai Savei. Ei se afl? in regiunea istoric? nord-vestic? Bosanska Krajina.
  • Bosna , de la care provine numele ??rii, este cel mai lung rau ce curge in intregime in interiorul ??rii. El curge prin Bosnia central?, de la izvoarele sale de lang? Sarajevo c?tre Sava in nord.
  • Drina curge prin estul Bosniei ?i formeaz? mare parte a frontierei naturale cu Serbia.
  • Neretva este principalul rau al Her?egovinei ?i singurul care curge spre sud, c?tre Marea Adriatic?.

Fitogeografic , Bosnia ?i Her?egovina apar?ine regatului Boreal, fiind imp?r?it intre provincia ilir? a regiunii circumboreale ?i provincia adriatic? a regiunii Mediteraneene. Conform WWF , teritoriul Bosniei ?i Her?egovinei poate fi imp?r?it in trei ecoregiuni: p?durile de amestec panonice, p?durile de amestec din Mun?ii Dinarici ?i p?durile de foioase ilire.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Cele trei popoare constituente ale statului Bosnia ?i Her?egovina in 2013: in violet Sarbii, in verde Bosniacii, in portocaliu Croa?ii
O moschee, o biseric? ortodox? ?i una romano-catolic? in Bosanska Krupa
Religia in Bosnia ?i Her?egovina
religie procent
Musulmani
 
45%
Ortodoc?i sarbi
 
36%
Catolici
 
15%
Protestan?i
 
1%
Al?ii
 
3%

Bosnia ?i Her?egovina este locuit? de trei popoare constituente: bosniaci , sarbi ?i croa?i . Tensiunile dintre aceste popoare r?man ridicate ?i adesea provoac? controverse politice. In Her?egovina, tr?ia in Evul mediu o mare comunitate de vlahi care erau descenden?ii cet??enilor romani din Imperiul Roman. Ei vorbeau o limb? asem?n?toare cu limba roman? dar urma?ii lor vorbesc o limb? slav?. [19] Dup? unii autori, majoritatea sarbilor din Republica Srpska din actuala Bosnie sunt de origine vlah?, la fel ca majoritatea popula?iei din Bosnia ?i Her?egovina (dar care au fost islamiza?i ?i slaviza?i). [20] O parte a vlahilor au trecut la religia bogomil?/pataren?, iar in timpul ocupa?iei otomane au trecut la religia islamic?. [21] O alt? parte a r?mas la religia ortodox? dar au fost ?i vlahi trecu?i la religia catolic?.

Conform recens?mantului din 1991, Bosnia ?i Her?egovina aveau o popula?ie de 4.377.000 de locuitori. In timpul r?zboaielor din Iugoslavia din anii 1990, au avut loc in toat? ?ara migra?ii semnificative. Din 1991 nu s-a efectuat niciun recens?mant, iar controversele politice au dus la imposibilitatea organiz?rii unuia. Cu toate acestea, pentru 2012 existau inten?ii de organizare a unui recens?mant. [22] Acesta a fost amanat ?i in cele din urm? a avut loc in 2013 ⁠( en ) [ traduce?i ] , popula?ia total? raportat? de acesta fiind de 3.791.622 de locuitori in 1,16 milioane de gospod?rii; adic? cu 585.411 mai pu?ine persoane decat la recens?mantul din 1991. [23]

Din punct de vedere etnic, conform datelor din 2000 citate de CIA, bosniacii reprezint? 48% din popula?ie, sarbi 37,1%, croa?ii 14,3%, ?i alte grupuri 0,6%, inclusiv evrei , romi ?i albanezi . [24] Cele trei limbi oficiale din Bosnia ?i Her?egovina ( bosniaca , croata ?i sarba ) sunt din punct de vedere lingvistic aceia?i limb?: graiul ?tokavian (штокавски ди?алекат sau ?tokavsko narje?je ) al limbii sarbo-croate . Diferen?ierea intre cele trei etnii conlocuitoare din Bosnia ?i Her?egovina se face pe baz? istoric? ?i religioas?, Bosniacii fiind musulmani , Croa?ii catolici (alfabetul lor istoric fiind cel romanic) iar Sarbii ortodoc?i (alfabetul lor istoric fiind cel chirilic). Conform unor estim?ri neoficiale ale BHAS citate de Departamentul de Stat al SUA in 2008, 45% din popula?ie se identific? din punct de vedere religios ca musulmani , 36% ca ortodoc?i sarbi , 15% ca romano-catolici , 1% ca protestan?i, ?i 3% ca apar?inand altor culte sau ca atei. [25] Bosniaca, croata ?i sarba sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile ale sarbo-croatei .


  v   ?   d   ?   m   Cele mai mari ora?e din Bosnia ?i Her?egovina
Recens?mantul din 2013
Loc Numele ora?ului Unitate administrativ?| Pop. Loc Numele ora?ului Unitate administrativ?| Pop.
Sarajevo
Sarajevo

Banja Luka
Banja Luka

1 Sarajevo Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 438.443 11 Zvornik Republika Srpska 63,686 Tuzla
Tuzla

Zenica
Zenica

2 Banja Luka Republika Srpska 199,191 12 ?ivinice Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 61,201
3 Tuzla Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 120,441 13 Biha? Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 61,186
4 Zenica Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 115,134 14 Travnik Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 57,543
5 Bijeljina Republika Srpska 114,663 15 Gradi?ka Republika Srpska 56,727
6 Mostar Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 113,169 16 Gra?anica Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 48,395
7 Prijedor Republika Srpska 97,588 17 Sanski Most Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 47,359
8 Br?ko Districtul Br?ko 93,028 18 Lukavac Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 46,731
9 Cazin Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 69,411 19 Te?anj Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 46,135
10 Doboj Republika Srpska 69,358 20 Velika Kladu?a Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei 44,770

Economie [ modificare | modificare surs? ]

Prezentare grafic? a exporturilor Bosniei ?i Her?egovinei in 28 de categorii.
Sarajevska Pivara , fabric? istoric? de bere din Sarajevo

Bosnia se confrunt? cu o dubl? problem?: reconstruirea unei ??ri devastate de r?zboi ?i introducerea economiei de pia?? in locul celei centralizate comuniste. Una din grelele mo?teniri ale regimului comunist o constituie industria militar? in care lucreaz? un num?r de oameni mai mare decat este necesar; in timpul lui Josip Broz Tito , industria militar? a fost promovat? la nivelul republicii, ceea ce a dus la dezvoltarea aici unei mari p?r?i din industria de ap?rare a Iugoslaviei, dar cu mult mai pu?ine organiza?ii viabile pe o pia?? liber?.

Mare parte din istoria Bosniei, agricultura s-a bazat pe ferme private mici ?i ineficiente; alimentele au fost prin tradi?ie in principal marf? de import. [26]

R?zboiul din anii 1990 a produs o schimbare dramatic? a economiei bosniace. [27] PIB-ul a sc?zut cu 75% decat PIB-ul avut pe timpul Iugoslaviei ?i distrugerea infrastructurii fizice a dus la devastarea economiei. [28] De?i mare parte din capacitatea de produc?ie a fost recuperat?, economia bosniac? se confrunt? inc? cu dificul??i considerabile. Cifrele arat? c? PIB ?i venitul pe cap de locuitor au crescut cu 10% din 2003 in 2004; impreun? cu datoria public? in sc?dere erau la acea vreme semne bune, de?i ?omajul ridicat ?i deficitul comercial r?maneau problematice.

Moneda na?ional? este marca convertibil? ( konvertibla mark KM), ?inuta in curs fix fa?? de euro ?i controlat? de comisia monetar?. Infla?ia anual? era in 2004 cea mai mic? in raport cu alte ??ri din zon?, 1,9% in 2004. [29] Datoria extern? era de 3,1 miliarde de dolari (in 2005) ? cea mai mic? din toate fostele republici iugoslave. PIB-ul real a crescut in 2004 cu 5% conform B?ncii Centrale a Bosniei ?i Her?egovinei ?i Biroului Statistic.

Bosnia ?i Her?egovina se claseaz? pe un loc de frunte la capitolul egalit??ii veniturilor, fiind a opta din 193 de ??ri in 2006. [30]

Conform datelor Eurostat , PIB-ul in termenii parit??ii puterii de cum?rare din Bosnia ?i Her?egovina se afla la 31% din media UE in 2010. [31]

Comunica?ii ?i media [ modificare | modificare surs? ]

Pia?a de telecomunica?ii din Bosnia a fost complet liberalizat? in ianuarie 2006. Exist? trei furnizori de telefonie fix?. Sunt disponibile ?i servicii mobile de date, inclusiv EDGE ?i 3G . [32]

Oslobođenje (?Eliberarea”), fondat in 1943, este unul dintre cele mai vechi ziare cu circula?ie continu?. Exist? multe publica?ii na?ionale, dintre care cateva sunt Dnevni Avaz (?Vocea Zilnic?”), fondat in 1995, ?i Jutarnje Novine (??tirile Dimine?ii”) care circul? la Sarajevo. [33] Alte periodice locale sunt ziarul croat Hrvatska rije? ?i revista bosniac? Start , ?i s?pt?manalele Slobodna Bosna ( Bosnia Liber? ) ?i BH Dani ( Zilele BH ). Postul interna?ional Al Jazeera intre?ine un canal de televiziune subsidiar pentru regiunea Balcanilor, Al Jazeera Balkans , cu sediul la Sarajevo. [34]

In termenii libert??ii presei, ?ara este cea mai liber? din regiune, clasandu-se pe locul 43 in lume la indicele libert??ii presei, conform organiza?iei Reporteri F?r? Frontiere . [35]

Turism [ modificare | modificare surs? ]

Diverse atrac?ii turistice: Sarajevo , capitala ?i cel mai mare ora? din Bosnia ?i Her?egovina; vedere general? a ora?ului Mostar (cu Stari Most ); ora?ul ?i raul Trebinje ; ?i Podul Mehmed Pa?a Sokolovi? din Vi?egrad .

Conform unei estim?ri a Organiza?iei Mondiale a Turismului , Bosnia ?i Her?egovina vor avea a treia cre?tere ca m?rime a turismului din lume intre 1995 ?i 2020. [36]

Lonely Planet , care a alc?tuit clasamentul celor mai bune ora?e din lume, a clasat Sarajevo , capitala ?i gazda Jocurilor Olimpice de Iarn? din 1984 , pe locul 43, inaintea Dubrovnikului (locul 59), Ljubljanei (locul 84), Bledului (locul 90), Belgradului (locul 113), ?i Zagrebului (locul 135). [37] Turismul in Sarajevo se centreaz? mai ales pe aspecte istorice, religioase ?i culturale. Bosnia a devenit ?i o destina?ie din ce in ce mai popular? pentru schi ?i ecoturism .

Mai recent, Sarajevo a fost nominalizat in 2010 drept unul dintre cele mai bune 10 ora?e din lume de vizitat. [38] In martie 2012, Sarajevo a ca?tigat competi?ia blogului de c?l?torii Foxnomad pentru cel mai bun ora? de vizitat, dep??ind peste o sut? de ora?e din intreaga lume. [39]

Bosnia ?i Her?egovina r?mane una dintre ultimele regiuni naturale nedescoperite din Alpii Dinarici, cu zone s?lbatice vaste. Se presupune c? ultima p?dure virgin? din Europa se afl? in Bosnia. Revista National Geographic a denumit Bosnia ?i Her?egovina ?cea mai bun? destina?ie pentru aventuri ?i mountain biking in 2012”. [40] Alpii Dinarici bosniaci sunt c?uta?i ?i pentru drume?ie ?i alpinism, avand atat climat mediteranean, cat ?i alpin. Raftingul este un sport foarte popular, fiind practicat pe trei rauri, inclusiv pe cele mai adanci chei din Europa, cheile raului Tara . [36]

Cultura [ modificare | modificare surs? ]

Literatura [ modificare | modificare surs? ]

Intre scriitorii originari din Bosnia ?i Her?egovina se num?r? un laureat al Premiului Nobel, Ivo Andri? , precum ?i poe?i ca Antun Branko ?imi? , Aleksa ?anti? , Jovan Du?i? ?i Mak Dizdar , autori ca Me?a Selimovi? , Semezdin Mehmedinovi? , Miljenko Jergovi? , Isak Samokovlija , Safvet beg Ba?agi? , Abdulah Sidran , Petar Ko?i? , Aleksandar Hemon ?i Ned?ad Ibri?imovi?. Teatrul Na?ional a fost infiin?at in 1919 la Sarajevo ?i primul s?u director a fost celebrul dramaturg Branislav Nu?i? . Reviste cum ar fi Novi Plamen , Most ?i Sarajevske biljeznice sunt printre cele mai importante publica?ii ce trateaz? teme culturale ?i literare.

Arta [ modificare | modificare surs? ]

Arta Bosniei ?i Her?egovinei a evoluat de la pietrele funerare medievale denumite Ste?ci la picturile din curtea Kotromani? . Doar odat? cu ocupa?ia austro-ungar? a inflorit cu adev?rat pictura bosniac?. Primii arti?ti educa?i in academiile europene de art? au ap?rut la inceputul secolului al XX-lea. Cateva exemple sunt: Gabrijel Jurki? , Petar Tije?i?, Karlo Miji?, ?piro Bocari?, Petar ?ain, đoko Mazali?, Roman Petrovi? ?i Lazar Drlja?a. Dup? al Doilea R?zboi Mondial, s-au remarcat arti?ti ca Virgilije Nevjesti?, Bekir Misirli?, Ljubo Lah, Meho Sefi?, Franjo Likar, Mersad Berber , Ibrahim Ljubovi?, D?evad Hozo, Afan Rami?, Safet Zec, Ismar Mujezinovi? ?i Mehmed Zaimovi?. In 2007, s-a inaugurat la Sarajevo Ars Aevi , un muzeu de art? contemporan? cu lucr?ri ale arti?tilor renumi?i din toat? lumea.

Muzica [ modificare | modificare surs? ]

Vedran Smailovi? , violoncelist din Sarajevo.

Cantece populare tradi?ionale din Bosnia ?i Her?egovina sunt ganga, rera , ?i muzica tradi?ional? slav? pentru dansurile populare cum ar fi kolo ?i sevdalinka , datand din epoca otoman?. Muzica pop ?i rock are ?i ea tradi?ie aici, cei mai celebri muzicieni provenind de aici fiind Dino Zoni? , Goran Bregovi? , Davorin Popovi? , Kemal Monteno , Zdravko ?oli? , Edo Maajka ?i Dino Merlin .

Cinematografie [ modificare | modificare surs? ]

De pe vremea regatului Iugoslaviei , Bosnia a c?p?tat o tradi?ie cinematografic? solid?; numero?i cinea?ti bosniaci au devenit celebri pe plan interna?ional ?i au fost laurea?i ai mai multor distinc?ii, de la Premiul Academiei Americane pan? la Palme d'Or ?i Ursul de Aur . Printre regizorii ?i scenari?tii bosniaci se num?r? Danis Tanovi? (cunoscut pentru filmul No Man's Land , ca?tig?tor al Premiului Academiei Americane ?i al Ursului de Aur in 2001), Jasmila ?bani? , Hajrudin Krvavac-?iba, Mirza Idrizovi?, Aleksandar Jevđevi?, Ivica Mati?, Ademir Kenovi? , Benjamin Filipovi? , Jasmin Dizdar , Pjer ?alica , Dino Mustafi?, Srđan Vuleti? , Aida Begi?, printre mul?i al?ii.

Sport [ modificare | modificare surs? ]

Bosnia ?i Her?egovina a dat lumii numero?i sportivi. Mul?i dintre ei au devenit cunoscu?i inainte de independen?a ??rii, reprezentand Iugoslavia.

Cel mai important eveniment sportiv g?zduit pe teritoriul actual al ??rii a fost Olimpiada de Iarn? din 1984 , de la Sarajevo , desf??urat? intre 7 ?i 19 februarie. Printre sportivii olimpici autohtoni se num?r?:

Clubul de handbal Borac a ca?tigat patru titluri na?ionale in Iugoslavia, precum ?i Cupa Campionilor Europeni in 1976 ?i Cupa Federa?iei Interna?ionale de Handbal in 1991.

Clubul de baschet Bosna din Sarajevo a fost campion european in 1979. Echipa na?ional? de baschet a Iugoslaviei , care a ca?tigat medalii la toate campionatele mondiale din 1963 pan? in 1990, a inclus in randurile sale juc?tori bosniaci, ca Dra?en Dalipagi? ?i Mirza Deliba?i? . Bosnia ?i Her?egovina se calific? in mod constant la campionatele europene de baschet. Clubul feminin Jedinstvo Aida , din Tuzla, a ca?tigat Campionatele Europene din 1989 de la Floren?a.

Clubul de karate Tuzla-Sinalco a ca?tigat cele mai multe titluri iugoslave, precum ?i patru campionate europene ?i unul mondial.

Boxerul de categorie mijlocie Marijan Bene? a ca?tigat mai multe campionate ale Bosniei ?i Her?egovinei, campionate iugoslave ?i Campionatul European. [41] In 1978 a ca?tigat titlul mondial contra lui Elisha Obed din Bahamas. Un alt boxer de categorie mijlocie, Anton Josipovi? a ca?tigat aurul in Los Angeles, 1984. A ca?tigat ?i titlul Iugoslaviei in 1982, Campionatul Balcanic in 1983, ?i Trofeul Belgrad in 1985.

Fotbalul este cel mai popular sport in Bosnia ?i Her?egovina. El se practic? aici din 1903, dar popularitatea sa a crescut semnificativ dup? Primul R?zboi Mondial. La nivel local, FK Sarajevo (1967 ?i 1984), ?eljezni?ar (1972) au ca?tigat campionatul iugoslav. In fosta echip? na?ional? a Iugoslaviei au jucat ?i fotbali?ti bosniaci, intre care se num?r? Josip Katalinski , Du?an Bajevi? , Miroslav Bla?evi? , Ivica Osim , Safet Su?i? , Idriz Ho?i? ?i Mirsad Fazlagi? .

Ast?zi na?ionala Bosniei ?i Her?egovinei are juc?tori actuali, ca Edin D?eko , Zvjezdan Misimovi? , Vedad Ibi?evi? , Emir Spahi? , Asmir Begovi? , Miralem Pjani? , Sejad Salihovi? ?i al?ii. Echipa na?ional? de fotbal a Bosniei ?i Her?egovinei nu s-a calificat la niciun campionat mondial sau european, dar a jucat de dou? ori baraj de calificare.

Echipele na?ionale bosniace la sporturi de echip? au avut mari dificult??i in a selec?iona cei mai buni juc?tori. De?i originari din Bosnia ?i Her?egovina, mul?i sportivi au ales s? joace pentru alte ??ri din cauza identific?rii etnice sau datorit? salariilor mai mari oferite. De exemplu, Mario Stani? ?i Mile Miti? joac? pentru Croa?ia ?i respectiv Serbia. Al?i juc?tori celebri din Bosnia ?i Her?egovina, care au f?cut alegeri similare sunt: Darijo Srna , Mladen Petri? , Neven Suboti? , Vedran ?orluka , Marko Marin , Zoran Savi? , Vladimir Radmanovi? , Zlatko Junuzovi? , Aleksandar Nikoli? , Savo Milo?evi? ?i Zdravko Kuzmanovi? .

Bosnia ?i Her?egovina a fost campioan? mondial? la volei la Jocurile Paralimpice din 2004. Mul?i dintre sportivii participan?i i?i pierduser? picioarele in timpul r?zboiului.

Buc?t?ria [ modificare | modificare surs? ]

?evap?i?i in somun.

Buc?t?ria bosniac? utilizeaz? multiple condimente, in cantit??i moderate. Majoritatea felurilor de mancare sunt u?oare, g?tite in mult? ap?; sosurile constau in principal din sucurile naturale ale legumelor. Ingredientele tipice sunt tomatele, cartofii, ceapa, usturoiul, ardeii gra?i, castrave?ii, morcovii, varza, ciupercile, spanacul, dovleceii, fasolea uscat? sau proasp?t?, prunele, laptele, ardeiul iute ?i smantana. Buc?t?ria bosniac? este influen?at? atat de cea occidental? cat ?i de cea oriental?. Ca urmare a domina?iei turce?ti de aproape 500 de ani, mancarea bosniac? este strans apropiat? de cea turceasc?, greceasc? ?i a altor culturi culinare otomane ?i mediteraneene. Datorit? anilor de domina?ie austriac?, au ap?rut ?i cateva influen?e central-europene.

Cateva specialit??i locale sunt ?evapi , burek , dolma , sarmalele , pilaful , gula?ul , ajvar ?i diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin din Her?egovina , unde clima este potrivit? viticulturii. Loza her?egovinean? (similar? cu Grappa din Italia, dar mai pu?in dulce) este foarte popular?. Rachiul de prune ( rakija ) sau de mere ( jabukova?a ) se produc in nord. In sud, distileriile produceau mari cantit??i de coniac ?i erau furnizori pentru toate fabricile de alcool iugoslave.

Petrecerea timpului liber [ modificare | modificare surs? ]

Cafenelele, unde se serve?te cafea turceasc? in ibric , cu rahat ?i cuburi de ghea??, sunt numeroase in Sarajevo ?i in toate ora?ele din ?ar?. B?utul cafelei este o activitate preferat? a bosniacilor ?i face parte din cultura local?. [42]

Patrimoniu mondial [ modificare | modificare surs? ]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt inscrise urm?toarele obiective din Bosnia ?i Her?egovina:

Patrimoniul mondial intangibil cuprinde broderiile de Zmijanje . [43]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c d ?Bosnia ?i Her?egovina” . Fondul Monetar Interna?ional . Accesat in .  
  2. ^ ?Raport din 2010 privind Indexul dezvolt?rii umane” (PDF) . Na?iunile Unite. . Accesat in .  
  3. ^ ?Distribu?ia venitului familiei ? indexul Gini” . The World Factbook . CIA. Arhivat din original la . Accesat in .  
  4. ^ http://bosnianews.blogspot.com/ , accesat in   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  5. ^ https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/bosnia-and-herzegovina/summaries   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  6. ^ The New York Times 2011 Almanac , Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010, p. 544.
  7. ^ ?De administrando imperio” . Thezaurus.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  8. ^ a b Malcolm, Noel (1994). Bosnia A Short History. New York University Press. ISBN 0-8147-5520-8 .
  9. ^ a b c Imamovi?, Mustafa (1996). Historija Bo?njaka. Sarajevo: BZK Preporod. ISBN 9958-815-00-1
  10. ^ Isidor Ie?an, Secta pataren? in Balcani ?i in Dacia Traian?. Institutul de arte grafice C. Sfetea, Bucure?ti, 1912.
  11. ^ Karl Kaser, Hirten Kampfer Stammeshelden. Bohlau Verlag, Wien-Koln-Weimar, 1992, p. 153
  12. ^ John V. A. Fine, The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century, (Michigan: University of Michigan Press, 1994), p.19
  13. ^ Ilona Czama?ska, "Vlachs and Slavs in the Middle Ages and Modern Era”, Res Historica, 41, (Lublin, 2016), 19
  14. ^ V. Karad?i?, Srpski rje?nik, Be?/Viena, 1852, p.68
  15. ^ Almut Bues, Zone Di Frattura in Epoca Moderna: Il Baltico, i Balcani e L'Italia Settentrionale, Otto Harrassowitz Verlag, 2005, p.102
  16. ^ Marian Wenzel, “Bosnian and Herzegovinian Tombstobes-Who Made Them and Why?” Sudost-Forschungen 21 (1962): 102-143
  17. ^ Field Listing ? Coastline Arhivat in , la Wayback Machine ., The World Factbook , 2006-08-22
  18. ^ a b Izet ?engi?, Azra ?abaravdi?. ?Watershed Management in Mountain Regions in Bosnia and Herzegovina” (PDF) . FAO. p. 113. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  19. ^ John V. A. Fine,John Van Antwerp Fine, The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1994 p.19
  20. ^ Ilona Czama?ska, Vlachs and Slavs in the Middle Ages and Modern Era, RES HISTORICA 41, 2016, p.19
  21. ^ Isidor Ie?an, Secta pataren? in Balcani ?i in Dacia Traian?. Institutul de arte grafice C. Sfetea, Bucure?ti, 1912.
  22. ^ Bosnia Edges Closer To Population Census :: Balkan Insight
  23. ^ abc, Census shows dramatic decline in Bosnian population since 1990s
  24. ^ ?CIA ? The World Factbook ? Bosnia and Herzegovina” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  25. ^ ?International Religious Freedom Report 2008 ? Bosnia and Herzegovina” .  
  26. ^ Aleksandar Ciric ( ). ?A Divided Bosnia” [O Bosnie divizat?]. Arhivat din original la . Accesat in .  
  27. ^ Daclon, Corrado Maria (1997). Bosnia. Maggioli. Italia
  28. ^ ?Post-conflict Bosnia and Herzegovina ? Martha Walsh ? Employment Sector” . ILO . Accesat in .  
  29. ^ World Factbook . Central Intelligence Agency .  
  30. ^ ?Table 15: Inequality in income or expenditure” (PDF) . Human Development Report 2006 . UN. . p. 335. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  31. ^ ?GDP per capita in PPS” (PDF) . Eurostat . Accesat in .  
  32. ^ ?Bosnia-Herzegovina ? Telecoms Market Overview & Statistics Report Covers the Regulatory Environment, Major Players and Market Developments” . Businesswire.com. . Accesat in .  
  33. ^ Udovicic, Radenko (3 mai 2002). What is Happening with the Oldest Bosnian-Herzegovinian Daily: Oslobođenje to be sold for 4.7 Million Marks [ Ce se intampl? cu cel mai vechi cotidian bosniac: Oslobođenje va fi vandut pentru 4,7 milioane de m?rci ] Mediaonline.ba: Southeast European Media Journal.
  34. ^ ?Al Jazeera Launches Its Balkans Broadcast Centre” [Al Jazeera i?i lanseaz? centrul de difuzare din Balcani]. The Guardian.  
  35. ^ ?Press Freedom Index” . Reporters Without Borders. Arhivat din original la . Accesat in .  
  36. ^ a b Bosnia's newfound tourism Arhivat in , la Wayback Machine . [ Turismul reg?sit in Bosnia ], Reuters .
  37. ^ ?Bosnia Travel” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  38. ^ ?Press Centre & Lonely Planet Reveals Its Best Destinations, Journeys & Experiences for 2010” . Lonely Planet. . Arhivat din originalul de la . Accesat in .  
  39. ^ Anil Polat ( ). ?The Best City To Visit Travel Tournament 2012: Championship” . Foxnomad . Accesat in .  
  40. ^ [1] Arhivat in , la Wayback Machine .,
  41. ^ ?Ring zamijenio nalivperom” (in bosniac?/sarb?/croat?). Nezavisne novine. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  42. ^ ?Bosnian traditional coffee " World of Sevdah” . Worldofsevdah.com. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  43. ^ ?UNESCO Culture Sector - Intangible Heritage - 2003 Convention :” , Unesco.org , accesat in  

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Pute?i g?si mai multe informa?ii despre Bosnia and Herzegovina prin c?utarea in proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generic? de ?proiecte surori” :
Defini?ii ?i traduceri in Wik?ionar
Imagini ?i media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte surs? la Wikisurs?
Manuale la Wikimanuale
Resurse de studiu la Wikiversitate


v   ?   d   ?   m
Bosnia ?i Her?egovina ? Bosniaci ? Limba bosniac?
Drapelul Bosniei şi Herţegovinei

Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal
v   ?   d   ?   m
Fosta Iugoslavie
State suverane Destrămarea Iugoslaviei
Regiuni autonome
Districtul federal Br?ko (Bosnia ?i Her?egovina)   · Federa?ia Bosniei ?i Her?egovinei (Bosnia ?i Her?egovina)   · Kosovo 1 (Serbia)   · Republika Srpska (Bosnia ?i Her?egovina)   · Voivodina (Serbia)
Foste state
1 A declarat unilateral independen?a la data de ?i a fost par?ial recunoscut.
v   ?   d   ?   m
??ri balcanice
Stat complet localizat
din punct de vedere geografic 		Peninsula Balcanică
Stat localizat in mod semnificativ
Stat localizat in afara peninsulei,
in cea mai mare parte
Vezi ?i
1   ?i-a declarat independen?a fa?? de Serbia la 17 februarie 2008 ?i este recunoscut? de 108 state membre ONU .
v   ?   d   ?   m
??ri independente sau recunoscute par?ial ?i regiuni nesuverane in Europa
??ri independente

Albania   · Andorra   · Armenia 1   · Austria   · Azerbaidjan 2   · Belarus   · Belgia   · Bosnia ?i Her?egovina   · Bulgaria   · Cehia   · Cipru 1   · Croa?ia   · Danemarca   · Elve?ia   · Estonia   · Finlanda   · Fran?a   · Georgia 2   · Germania   · Grecia   · Irlanda   · Islanda   · Italia   · Letonia   · Liechtenstein   · Lituania   · Luxemburg   · Macedonia de Nord   · Malta   · Republica Moldova   · Monaco   · Muntenegru   · Norvegia   · Polonia   · Portugalia   · Regatul Unit   · Romania   · Rusia 3   · San Marino   · Serbia   · Slovacia   · Slovenia   · Spania   · Suedia   · Turcia 3   · ??rile de Jos   · Ucraina   · Ungaria   · Vatican

Republici, teritorii ?i regiuni
recunoscute par?ial
Teritorii ?i regiuni nesuverane
1 In intregime in Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european   · 2 Par?ial sau in intregime in Asia, in func?ie de definirea grani?ei   · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic)

??ri dup? continent: Africa   · America de Nord   · America de Sud   · Asia   · Europa   · Oceania

v   ?   d   ?   m
Europa slav? (??ri europene vorbitoare de limbi slave )
Limbi slave de vest
Limbi slave de est
Limbi slave de sud
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bosnia_?i_Her?egovina&oldid=15885276