Lingua inglese

A prupositu di Wikipedia

Inglese ( English )

Altri nomi: Inglesu
Parlatu in: Regnu Unitu , Stati Uniti , Canada , Australia e altri 49 stati
Parsoni: 541-1.400 milioni
Classifica : 4
Tipulugia : SVO isulante - tonica
Filugenesi : Indoauropeu





Statutu officiale
Nazioni: 67 nazioni
Rigulatu da: micca officialmente
da l' Oxford English Dictionary
Codici di classificazioni
ISO 639-1 en
ISO 639-2 eng
ISO 639-3 eng
SIL ENG ( EN )
Estrattu in lingua
Dichjarazioni univirsali di i diritti di l'omu - Art.1
All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood.
Lingua - Alencu d'e lingue - Linguistica
Lu logu di Wikipedia Visitighja la Wikipedia in Inglese !

Distribuzione geografica dell'inglese.
Quista pagina pudaria cuntena carattari Unicode .
EN ( ISO 639 -1)

L' inglese (nome nativu: English , AFI : /??ŋ?l??/) he una lingua induauropea appartinenti a u ramu occidentali di i lingui germanichi, incu l' ulandesu , l'altu e bassu tedescu , u fiammingu e u frisone . Cunserva sempri un'evidenti parintedda cu u sassonu cuntinintali (dialettu di u bassu tedescu).

L'inglesu accupa una pusizioni tuttu a fattu particulari, micca solu rispettu a i lingui germanichi, ma ancu a l'internu di u gruppu linguisticu induauropeu: ha talmenti simplificatu e altiratu a so probbia struttura da avvicina si oramai a una lingua isulanti piuttostu ch'e a una lingua flessiva.

Inoltri, da u puntu di vista di u vucabulariu cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, e in particulari latina : si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia a l'accupazioni nurmana dopu u 1066, ma ancu in u Rinascimentu , par influssu di u latinu coltu e scentificu.

Tra i lingui di grandi diffusioni, l'inglesu he verusimilamenti piu apartu a l'intrata di novi vucabuli di urighjina straniera, sii a causa di u so ampiu usu com'e lingua franca, sii in virtu di l'urighjina mista latinu-germanica di gran' parti di i radichi, sii - prubabilamenti - ancu grazia a l'estrema puvarta di diclinazioni e disinenzi tipichi chi ni carattarizeghjini i sustantivi.

In u corsu di u XX seculu l'inglesu he divintatu, infatti, a lingua franca par eccillenza, abbattendu a pricidenti supremazia di u francesu , chi a so volta avia sustituitu u latinu a fini di cumunicazioni diplumatica e scentifica. He oghji ancu un strumentu par a cumunicazioni fra etnii privi di cunnissioni culturali, scentifichi o pulitichi.

Si calculeghja chi quiddi chi parlani inglesu com'e lingua materna ( English as a native language , ENL) siini circa 350 milioni, mentri so circa 300 milioni i parlanti di l' English as a second language (ESL), veni a di chi parlani inglesu accantu a a lingua naziunali o nativa. So infini circa 100 milioni i parlanti di l' English as a foreign language (EFL), veni a di chi ani amparatu l'inglesu a scola, in paesi induva sta lingua un he micca in usu. U numaru di quiddi chi usani l'inglesu com'e lingua siconda o straniera supareghja dunqua quiddu di quiddi chi u parlani da a nascita.

Distribuzioni giugrafica [ mudifica | edita a fonte ]

L'inglesu he usatu com'e lingua materna ( ufficiali o di fattu) in i siguenti paesi:

L'inglesu he imprudatu com'e lingua ufficiali in: Botswana , Bangladesh , Camerun , Isuli Cook , Figi , Filippini , Gambia , Ghana , Hong Kong , India , Kenya , Kiribati , Lesotho , Malawi , Malta , Mauritius , Namibia , Nauru , Nigeria , Pakistan , Palau , Papua Nova Guinea , Portu Ricu , Samoa Uccidintali , Seychelles , Sierra Lione , Singapore , Sudan di u Sudu , Isuli Salomone , Tuvalu , Swaziland , Tanzania , Uganda , Vanuatu , Zambia e Zimbabwe .

L'inglesu s'he affirmatu di fattu com'e u standard par a cumunicazioni scentifica a altu e altissimu liveddu, essendu imprudatu com'e lingua prifirinziali par u scambiu di infurmazioni scentifichi tra parsoni di lingui diffarenti, par a publicazioni di cuntribuzioni in i principali rivisti scentifichi di qualsiasi sittori e par i rilazioni in i cungressi internaziunali.

Storia di a lingua inglesa [ mudifica | edita a fonte ]

In u so longu sviluppu l'inglesu si he nutevulamenti altiratu. Cunvinziunalamenti si dividi l'evuluzioni diacronica di a lingua in cinqui fasi :

He pussibuli estrapula di i dati apprussimativi tra i molti pruposti, e di chi l'Anglusassonu va da l'invasioni di a Britannia a opara di Sassoni , Juti e Angli ( V seculu d.C.) finu a a piu massiccia e siconda fasa di cristianisazioni di l'isula. L'Inglesu anticu rimpiazza tandu l'Anglusassonu, ancu in virtu di a supremazia di u dialettu West Saxon annantu a quiddu anglicu, divutu a u rinfurzamentu di a situazioni ecunomica e pulitica di i stati di u sudu di l'Inghilterra rispettu a quidda di u nordu (zona di i 5 regni) sinu a l'invasioni nurmana .

L'Inglesu mediu si po fa tarmina intornu a l'iniziu di u XVI seculu .

U Prima inglesu mudernu copri un periodu di tempu, chi va da Shakespeare sinu a a mita di u Setticentu. L'Inglesu mediu va da u Setticentu, incu a comparsa di rumanzi com'e Robinson Crusoe di Defoe, insinu a i nosci ghjorna.

Bench'e a lingua parlata si sii evoluta in quiddi seculi (par asempiu, in inglesu mudernu a prununcia di molti paroli usati in l'opari di Shakespeare he diffarenti da quidda di u prima inglesu mudernu), [1] a so struttura he ferma sustanzialamenti immutata.

Anglusassonu e Anticu inglesu [ mudifica | edita a fonte ]

Sicondu u resucontu di u Venerabile Beda , i sterpi germanichi di l' Angli , di i Sassoni e di l' Ghjuti , partiti da u Ghjutland e da l' Alimagna sittintriunali e da a futura Danimarca, si stalletini in quidda rigioni di a Britannia chi he oghji l' Inghilterra in u 499 d.C. I Ghjuti si stabilini in u Cantium ( Kent ), l'Angli in l' Anglia uriintali , in i Midlands e in Northumbria , i Sassoni in l' Essex , in u Middlesex e in u Wessex - veni a di rispittivamenti regnu di i Sassoni uriintali, di mezu e uccidintali. Sottu a spinta di i novi vinuti i Celti in parti si spustani a punenti (North Walas, West Walas o Galles, Suth Walas o Cornuvaglia ).

A parta da u X seculu l'atoni brevi a , e , o e u tendini a cunfluiscia in u sonu indistintu schwa [?] mori friquenti in l'inglesu mudernu. L'Inglesu anticu, a diffarenza di u Mediu inglesu, pussedi una ricca flissioni , sii numinali ch'e virbali. I genari so tre, maschili , feminiccia e neutru . Com'e in tedescu , u nomu in l'Anticu inglesu prisenta quattru casi: numinativu , genitivu , dativu , accusativu .

Mediu inglesu [ mudifica | edita a fonte ]

U Mediu inglesu he u nomu datu a a lingua storica chi ha com'e urighjina i diversi formi di inglesu parlatu in u periodu cumpresu tra l'invasioni nurmana e u tardu Rinascimentu inglesu. Grazia a Geoffrey Chaucer u Mediu inglesu emersi com'e una lingua litteraria, soprattuttu grazia a a so piu celebru opara, i Canterbury Tales .

Incu Ghjuvanni Senzaterra guasgi tutti i pussidimenti francesi funi persi (fora di l' Isuli di u Canali , ultimu branu di u Ducatu di Nurmandia). A parta da a Guerra di i Cent'Anni i liami incu a Francia , dunqua, s'addibuliscitini. U vechju pruvverbiu "Jack wold be a gentilman if he cold speke Frensk" cumincio a perda moltu di u so significatu. In Inghilterra cumincio a pricisa si un novu standard, basatu annantu a u dialettu di Londra e di i Home Counties .

Inglesu mudernu [ mudifica | edita a fonte ]

L'intruduzioni di a stampa in Inghilterra a opara di William Caxton in u 1476 cuntribui a a fissazioni di l'ortugrafia ma, apposta ch'e ebbi locu prima ch'e si cuncludissi u grandi spustamentu vucalicu , ditarmino u prima grandi divariu tra scrittura e prununcia.
Dopu a nascita di a Ghjesgia d'Inghilterra nasci l'esigenza di una virsioni inglesa di a Bibbia . In u 1611 fu data a i stampi l' Authorized Version . A stampa , a Riforma e l'affirmazioni di u cetu mediu ("middle class") ebbini com'e cunsiquenza a diffusioni di quidda chi era in traccia d'affirma si com'e lingua standard.

L'espansioni culuniali di l'Inghilterra diffusi a parlata in vasti tarritorii di l' America di u Nordu , di l' Africa , di l' Asia e di l' Uceania .
L'indipindenza di l' Stati Uniti currisposi a a furmazioni di una varieta d'inglesu, diffarenti da u standard britannicu, chi s'he affirmata dopu a liveddu mundiali in u XX seculu .

U grandi spustamentu vucalicu [ mudifica | edita a fonte ]

U grandi spustamentu vucalicu he a piu impurtanti altirazioni funetica di a storia di a lingua inglesa. Si po affirma chi eddu purto l'inglesu a a so prununcia attuali. U grandi spustamentu vucalicu un ebbi micca locu a listessa ebbica in i diversi rigioni (in parechji, particularamenti a u Nordu, he assenti in i parlati lucali a i ghjorna d'oghji); si po quantunqua pona u so iniziu a u XV seculu e cunsidara lu scumpiitu a a fini di u XVI .

U grandi spustamentu vucalicu riguarda i vucali longhi:

Altri fatti funetichi [ mudifica | edita a fonte ]

Tra i dittonghi [iu] e [?u] cunfluiscini in [juː] ( muti ). [juː] tendi a simplifica si in [uː] dopu l, r , [t?] e [d?] ( rude, chew, June ).
[au] passa a [?ː] ( law ).

I spiranti allongani u sonu di una a chi i pricedi: mass [maːs] , bath [baːθ] , staff [staːf] .

L' r , fra altru distinata a scumpariscia dopu vucali, impidisci u grandi spustamentu vucalicu intruducendu un schwa: door [door] , clear [cliar] .

Scumpariscini i soni [x] e [c] , fora di in prestiti com'e u scuzzesu loch [l?x] o in i grecisimi (e.g. chemistry [?xeːmiztri] , . U gh chi i ripprisintava perdi ogni sonu incausendu l'allungamentu di a vucali pricidenti ( bright , night ) ( [brict] > [bra?t] , [nict] > [nait] ) oppuri, spezii in fini di parola, diventa [f] ( cough ). Casu particulari he u prunomu di prima parsona I , chi diriveghja da l'anticu igh (cfr. tedescu ich), ma in u passaghju da u Mediu inglesu a l'Inglesu mudernu, oltri a u grandi spustamentu vucalicu subitu da a vucali longa [iː] , ha vistu cada ancu in a lingua scritta u digramma gh .

[hw] diventa [w] (fora di u Nordu) ma si manteni a grafia wh .

[j] tendi a fonda s'incu a cunsunanti pricidenti: ocean [?oːsj?n] > [?oː??n] , measure [?meːzi?r] > [?meː??r] , futuri [?fjuːt?r] > [?fjuːt??r] , e cetara.

Un di i fatti piu impurtanti he a scumparsa di l' r postvucalica. Quissa he una carattaristica tipica di u Sudu, assenti sempri oghji da i Midlands versu u nordu e in Scozia . E assenti in i Stati Uniti fora di in u New England uriintali e in u Sudu.

Sustantivu [ mudifica | edita a fonte ]

U plurali in -s s'afferma dicisamenti. Fermani parechji formi incu umlaut ( foot, feet ) e parechji plurali in nasali ( oxen ).

Aghjittivi [ mudifica | edita a fonte ]

L'aghjittivi so nurmalamenti invarievuli, ma ci so casi in i quali u genaru di a lingua antica s'he prisirvatu, par asempiu blond cambia a blonde incu i sustantivi feminicci.

Verbi [ mudifica | edita a fonte ]

Diminuiscini nutevulamenti i verbi forti (oramai chjamati "irregulari"). Indrentu a 'ssa catiguria scumparisci a spessu a distinzioni tra priteritu e participiu passatu ( cling, clung, clung ).

U cunghjuntivu si riduci finu guasi a scumpariscia. In i rari casi in i quali he adupratu he indistinguibili da l'indicativu fora di i casi in i quali ha una forma diffarenti (terza pers. sing. adisinenziali [he do], forma be di u verbu essa).

A disinenza di a terza parsona singulari oscilla fra -(e)th (miridiunali) e (e)s (sittintriunali). Sara st'ultima forma a privala finalmenti.

A forma prugrissiva ( to be ...ing ) diventa rigulari.

A custruzzioni to be + participiu passatu ( I am come ) diventa molta rara incu l'affirmazioni di to have in sta funzioni. Inoltri, a u priteritu, i verbi rigulari tarmineghjani incu u sonu [d], [t] o [id] (asempiu: "Danced" [t], "changed" [d], "Started" [id]).

Influenza di i lingui rumanichi annantu a l'inglesu [ mudifica | edita a fonte ]

A lingua germanica di l'isuli britannichi, ancu s'eddu he difficiuli di parla di un anticu inglesu unitariu, subi una nutevuli latinisazioni in dui fasi principali:

  1. l'arrivu di i monachi a u seguitu di Agostino di Canterbury (primatu di a Ghjesgia anglicana in 601 )
  2. a scunfitta, in u 1066 , di Aroldo II, ultimu re anglusassonu, da parti di Guglielmu u Conquistadori , pratindenti a u tronu inglesu chi divasto e spruprio tutti i terri e i be di u paesi chi passani a i vassalli e veschi nurmani a eddu fideli: stu mumentu terribuli, in u quali Wulfstan , l' arcivescu di York volsi veda a fini di u mondu ( "Repent, for the Day of the Lord is at hand" , "Pintiti vi, ch'e u Ghjornu di u Signori he a i porti"), era distinatu a cambia par sempri u voltu di l'Isuli britannichi.

Mutazioni semantichi di i lemmi francesi [ mudifica | edita a fonte ]

Di solitu, quandu una parola straniera he intrudutta in una lingua, subisci cio ch'e Baugh e Cable, [2] adattendu un terminu da a butanica , chjamani "arrested development" . In inglesu he pussibuli truva molti paroli francesi in a "forma" in a quali funi impurtati in Inghilterra a l'ebbica di u Medievu : si cunfronta default (in inglesu) incu defaut (in francesu), subject (in inglesu) incu sujet (in francesu). Si po paraguna a u fattu chi dopu a un travasu, a pianta un cresci piu par un certu periodu, mentri un'altra di listessa ita cuntinueghja a sviluppa si nurmalamenti: i paroli francesi, quandu un funi micca rimanighjati da l' umanisti in u XVI seculu ani dunqua cunsirvatu a "forma" incu a quali erani stati intrudutti in u Medievu in un cuntestu linguisticu a eddi stranieri.

A diffarenza di a forma, u significatu di i paroli impristati da u francesu (chi in Francia firmeti sustanzialamenti immutati), duviti inveci adatta si in l'inglesu a causa di a cuncurrenza di altri paroli anglusassoni incu listessu significatu: a spessu cambiendu lu, o incausendu l'estinzioni di u terminu. Cusi, par asempiu, mentri courir un fu micca accaticatu com'e run , i paroli chi si rifiriani a a vita di l'alta sucita (francofuna) succesini megliu, com'e court (francesu mudernu cour ) e chivalry (sensu di cavaddaria). E dino: par "porcu" esistini dui paroli diffarenti: pig he a bestia viva, chi divintava pork quandu era cucinata da i ricchi nurmani (i paisani anglusassoni un pudiani micca permetta si di manghja mori carri di porcu, paro l'addivavani par i prubitarii nurmani). Ma esistini parechji altri "coppii sinonimichi", in i quali u terminu currenti he di radica germanica (anglusassona) mentri quiddu "altu" ha una radica latina (francesa). Si tratta di un finominu tipicu di a lingua inglesa, non certu limitatu a u duminiu alimintariu, ma stesu ancu a cuncetti metafisichi, induva l'accizioni elevata tendi sempri a sviluppa u terminu di radichi latinu-francesi (a diffarenza, par asempiu, di cio chi avveni in tedescu ). Ni so asempii: - ox , cow , calf (boiu, vacca, viteddu); beef , carri di manzu (da u francesu boeuf , boiu); - time (tempu crunulogicu); tense (tempu grammaticali; da u francesu temps ); - freedom (libarta); liberty (l'idea di libarta); - strength (forza); force (forza in fisica). In altri casi he ancu difficiuli a truva accizioni beddi distinti in i dui tarmini sinonimi, quiddu germanicu e quiddu latinu, com'eddu accadi par asempiu incu wedding , marriage , matrimony , espousal (matrimoniu).

Stu scenariu cumplessu in u quali i paroli di urighjina rumanza lottani par a sopravvivenza contru a quiddi anglusassoni, rifletti u cunflittu beddu piu drammaticu tra civilta anglusassona e nurmana: dopu u distaccu puliticu di l' Inghilterra da a Francia (in u XIII seculu) u francesu persi, paro, vigori: una tistimunianza ridicula ni he u parsunaghju di a Monaca in i Canterbury Tales ( I raconti di Canterbury ), chi parla di manera maccaronica, pruvuchendu cusi l'ilarita di la ghjenti.

L'ita muderna [ mudifica | edita a fonte ]

Bon'parechjii funi i paroli eliminati sii in l'anglusassonu sii in u francu-nurmanu, par quantu in u lessicu l'avantaghju pendi nittamenti in favori di u mondu rumanzu par l'influenza asercitata da u pristigiu litterariu di u mondu rumanzu e dunqua da u Rinascimentu . In l' ita lisabettana si (ri) introdussini tarmini francesi in forma piu muderna e molti lemmi taliani prima scunnisciuti (si pensa solu a l'influenza di i formi litterarii com'e u sunettu , a cummedia di l'arti , a musica taliana e a tragedia senechiana pruvinenti di mudeddi taliani). U tiatru lisabettanu sfrutto fra altru a prisenza di una cumpagnia numarosa di attori e littarati taliani.

L'ita cuntimpuranea [ mudifica | edita a fonte ]

Stu prucessu di trasfurmazioni he sempri in corsu a i ghjorna d'oghji: i verbi irrigulari , influinzati da quiddi di urighjina rumanza, adoprani pocu a pocu -e, par u passatu e u participiu passatu (par asempiu burnt > burned e dreamt > dreamed ) mentri i genitivi sassoni so oramai usati in i formi piu simplici: The Oxford Police (induva Oxford he usatu com'e simpliciu aghjittivu) he moltu piu friquenti di Oxford's Police , e a -m di u dativu anglusassonu di whom (chi), he oramai assenti in a cunvarsazioni infurmali. Tutti 'ssi finomini so indicatori di u longu prucessu chi ha avvicinatu l'inglesu a u mondu rumanzu piu ch'e tutti l'altri lingui germanichi , senza perda puri i qualita fundamintali chi da eddu a distinguiscini.

Funulugia [ mudifica | edita a fonte ]

Vucali [ mudifica | edita a fonte ]

I vucali di l'inglesu varieghjani monda da un dialettu a l'altru, e par via di cunsiquenza, i vucali si poni trascriva incu parechji simbuli sicondu i diffarenti articulazioni.

Monuttonghi [ mudifica | edita a fonte ]

Monuttonghi di Received Pronuncia [3]
Antiriori Cintrali Pustiriori
longa brevi longa brevi longa brevi
Chjusa ? ?
Media ? ?
Aparta a (?) ?
Monuttonghi di l'inglesu australianu
Antiriori Cintrali Pustiriori
longa brevi longa brevi longa brevi
Chjusa ? ?
Media e ? ?
Aparta æː æ a

L'ortografia e a grammatica di 'ssu articulu un so micca currette. Pudete cuntribuisce a ammigliura le.


Fonetica [ mudifica | edita a fonte ]

Lu sistema vocalico di l'AI cunsta di sette vocali, chi possonu esse brevi o lunghe:

  • a (aperta se breve, chiusa se lunga)
  • æ ( [æ] o [æ:] )
  • e ( [?] se breve, [e:] se lunga)
  • i
  • o (aperta se breve, chiusa se lunga)
  • u ( [?] o [u:] )
  • y (ai)

La lungura di le vocali un veniva indicata graficamente.

A partisce da lu X secolu le atone brevi a , e , o e u tendonu a cunfluisce in lu sonu indistintu schwa [?] cosi frequente in l'inglese mudernu.

Li dittonghi so:

Tra le cunsonanti :

  • c rende li soni [k] ( cynn , stirpe) e [t?] ( c di cena ) ( spræc [spræt?] , discorsu).
  • g puo indica li soni [j] ( gear , annu) o [?] (gh) ( dagas , ghjorni).
  • h rende li soni [h] , [x] (fricativa sorda velare) o [c] (ted. ich).
  • ð e þ possonu rende indifferentemente li soni [ð] o [?] , esattamente comu th in l'inglese mudernu.
  • sc si leghje [?] ( sc di scena ) ( wascan ['wa?an] , lavare).

sustantivi [ mudifica | edita a fonte ]

L'AI, a differenza di l'IM, possede una ricca flessione , sia nominale chi verbale. li ghjeneri so tre, maschile , femminile e neutru .

Come in tedescu , lu nome in l'AI presenta quattru casi: nominativu , ghjenitivu , dativu , accusativu . Le classi di declinazione piu frequenti so tre:

  • Nomi maschili e neutri in -a- . Questa classe currisponde a li nomi indoeuropeani in -u-s , ghjerm. -a-z , lat. -u-s )
  • Nomi femminili in -u- (currispondenti a l'IE -a- , ghjerm -u , lat. -a )
  • Nomi maschili, femminili e neutri in nasale (ted. Name, Friede ).

Altre declinazioni menu frequenti so la atematica, quella in -r- , quella di li neutri cu plur. in -ru .

Declinazione in -a-, stan , masch., "petra"
sing. plur.
nom stan stan-as
ghjen stan-es stan-a
dat stan-e stan-um
acc stan stan-as
Declinazione in -a-, land , neutru, "terra"
sing. plur.
nom land land
ghjen land-es land-a
dat land-e land-um
acc land land
Declinazione in -u-, cearu , femm., "dolore"
sing. plur.
nom cear-u cear-a
ghjen cear-e cear-a
dat cear-e cear-um
acc cear-e cear-a'

I sustantivi atematici, masch. e femm., cambianu a lu plurale la vocale tematica in cunseguenza di un anticu umlaut: fot , masch. "pede", plur. fet .

Aghjettivi [ mudifica | edita a fonte ]

L'aghjettivi, secondu una caratteristica di le lingue ghjermaniche , segonu una declinazione forte , cu le desinenze di li pronumi, e una debule , cu le desinenze di li sustantivi in nasale. Un aghjettivu segue la declinazione debule quandu he precedutu da un articulu, un dimostrativu o un possessivu, la forte In l'altri casi.

Pronumi personali [ mudifica | edita a fonte ]

Prima persona
sing. duale plur.
nom ic wit we
ghjen min uncer ure
dat me unc us
acc me unc us
seconda persona
sing. duale plur.
nom þu ghjt ge
ghjen þin incer eower
dat þe inc eow
acc þe(c) inc(it) eow
Terza persona sing.
masch. femm. neutro
nom he heo hit
ghjen his hire his
dat him hire him
acc hine hi(e) hit
Terza persona plur.
tutti li ghjeneri
nom hi(e)
ghjen hira
dat him
acc


Grammatica [ mudifica | edita a fonte ]

A grammatica inglesa mostra una quantita minima d'inflissioni rispettu a altri lingui induaurupei . Par asempiu, l'inglesu cuntimpuraniu, diffarenti da u tedescu , u nidirlandesu e i lingui rumanichi , manca di genaru grammaticali e cuncurdanza aghjittivali. I casi so tutti scumparsi e in parti sopravvivini in i prunomi . A distinzioni tra verbi forti (calchi volta chjamati "irrigulari" par asempiu speak/spoke/spoken ) e quiddi debuli (chjamati "rigulari" par asempiu call/called/called ) d'urighjina germanica he diminuita in l'inglesu cuntimpuraniu, e l'inflissioni (par asempiu plurali irrigulari) so divintati piu rigulari.

Parallelamenti, a lingua inglesa he divintata piu analitica , e l'usu di verbi mudali e l' ordini di i paroli par cumunica i diversi significati he divintatu piu impurtanti. I Verbi ausiliari signalani i dumandi, a nigativita, a pularita, a boci passiva e i tempi prugrissivi.

Inglesu mediu [ mudifica | edita a fonte ]

L'Inglesu Mediu, o Middle English , he u nomu datu a a lingua storica chi ha com'e urighjina i diversi formi d'inglesu parlati in u periodu cumpresu tra l'invasioni nurmana e u tardu Rinascimentu inglesu. Grazia a Geoffrey Chaucer u Mediu inglesu emersi com'e una lingua litteraria, soprattuttu grazia a a so piu celebra opara, i Canterbury Tales .

Incu Ghjuvanni Senzaterra guasgi tutti i pussidimenti francesi funi persi (fora di l'Isuli di u Canali, ultimu strappeddu di u Ducatu di Nurmandia). A parta da a guerra di i cent'anni i liami incu a Francia, cusi, si addibbulitini. U vechju pruvverbiu "Jack wold be a gentilman if he cold speke Frensk" cumincio a perda moltu di u so significatu. In Inghilterra cumincio a appariscia un novu standard, basatu nantu a u dialettu di Londra e di i Home Counties .

Inglesu mudernu [ mudifica | edita a fonte ]

L'intruduzioni di a stampa in Inghilterra da William Caxton in u 1476 cuntribui a a fissazioni di l'ortugrafia ma, apposta ch'edda ebbi locu prima ch'eddu si cuncludissi u grandi spustamentu vucalicu, ditarmino u prima grandi divariu tra scrittura e prununcia. Dopu a a nascita di a Ghjesgia d'Inghilterra nasci l'esigenza d'una virsioni inglesa di a Bibbia. In u 1611 fu data a i stampi l'Authorized Version. A stampa, a Riforma e l'affirmazioni di a classa media ("middle class") ebbini com'e cunsiquenza a diffusioni di quidda chi cuminciava a affirma si com'e lingua standard.

L'espansioni culuniali di l'Inghilterra diffusi a parlata in numarosi tarritorii di l'America di u Nordu, di l'Africa, di l'Asia e di l'Uceania. L'indipindenza di i Stati Uniti currisposi a a furmazioni d'una varieta d'inglesu, diffarenti da u standard britannicu, chi s'he affirmata a u liveddu mundiali in u XX seculu.

U grandi spustamentu vucalicu [ mudifica | edita a fonte ]

U grandi spustamentu vucalicu (in inglesu Great Vowel Shift , GVS) he a piu impurtanti altirazioni funetica di a storia di a lingua inglesa. Si po affirma ch'eddu purto l'inglesu a a so prununcia attuali. U GVS un ebbi micca locu in listessa ebbica in i diversi rigioni (in parechji, particularamenti a u Nordu, he assenti in i parlati lucali a i ghjorna d'oghji); si po quantunqua sita u so iniziu a u XV seculu e cunsidara lu compiu a a fini di u seculu XVI.

Altri fatti fonetichi [ mudifica | edita a fonte ]

Tra i dittonghi [iu] e [?u] cunfluiscini in [juː] (mute). [juː] tendi a simplifica si in [uː] dopu a l , r , [t?] e [d?] (rude, chew, June). Inoltri, [au] passa a [?ː] (law). I spiranti allongani u sonu d'una a chi i pricedi: mass [maːs], bath [biiːθ], staff [heːf]. L' r , fra altru distinata a spariscia dopu a vucali, impidisci u GVS d'intruducia un schwa: door [door], clear [cliar].

Spariscini i soni [x] e [c], fora di in prestiti com'e u scuzzesu loch [a/u?x] o in i grecisimi (par asempiu chemistry [?xeːmiztri]). U gh chi i ripprisintava perdi ogni sonu incausendu l'allungamentu di a vucali pricidenti (bright, night) ([brict] > [bra?t], [nict] > [nait]) oppuri, spezia in fini di parola, diventa [f] (cough). Casu particulari he u prunomu di prima persona I, chi diriveghja da l'anticu *igh (cfr. tedescu ich), ma in u passaghju da u MI a l'Inglesa mudernu, piu di a u GVS subitu da a vucali longa [iː], ha vistu casca ancu in a lingua scritta u digramma gh.

[hw] diventa [w] (fora di u Nordu) ma si manteni a grafia wh .

[j] tendi a fonda si incu a cunsunanti pricidenti: ocean [?oːsj?n] > [?oː??n], measure [?meːzii?r] > [?meː??r], future [?fjuːt?r] > [?fjuːt??r], e cetara.

Un di i fatti piu impurtanti he a scumparsa di l' r postvucalica. Quissa he una caratteristica tipica di u Sudu, assenti sempri oghji da i Midlands versu u nordu e in Scozia. He assenti in i Stati Uniti d'America fora di in u New England uriintali e in u Sudu.

Verbi [ mudifica | edita a fonte ]

Diminuiscini assa i verbi forti (ormai chjamati "irrigulari"). Drentu a 'ssa catiguria sparisci a spessu a distinzioni tra priteritu e participiu passatu ( cling , clung , clung ). U cunghjuntivu si riduci finu guasgi a spariscia. In i rari casi in i quali eddu he impiigatu he indistinguibili da l'indicativu fora di i casi in i quali t'ha una forma diffarenti (terza pers. sing. adisininziali [he do], forma be di u verbu essa).

A desinenza di a terza parsona singulari oscilla fra -(e)th (miridiunali) e (e)s (sittintriunali). Sara quidd'ultima forma chi privalara.

A forma prugrissiva ( to be ... ing ) diventa rigulari.

A custruzzioni to be + participiu passatu (I am com'e) diventa mori rara incu l'affirmazioni di to have in 'ssa funzioni. Inoltri, a u priteritu, i verbi rigulari tarmineghjani incu u sonu [di], [t] o [id] (asempiu:"Danced" [t], "changed" [di], "Started" [id]).

Vucabulariu [ mudifica | edita a fonte ]

Da u puntu di vista di u vucabulariu, cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, e in particulari latina : si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia a l'accupazioni nurmana in i seculi dopu u 1066 (quandu i Duchi di Nurmandia cunquistani l'Inghilterra anglo-sassonu incu a Battaglia di Hastings), ma ancu in u Rinascimentu , par influssu di u latinu coltu e scentificu. Par sta raghjoni, una di i carattaristichi piu evidenti di u lessicu inglesu he a ricchezza di coppii di sinonimi, di i quali l'unu di urighjina germanica, l'altru di urighjina latina, par indica listessu ughjettu o cuncettu ma incu accizioni e sfumaturi diversi, par asempiu: freedom/liberty, pig/pork, spear/lance, first/prime, opening/aparture, fire/focus, amount/quantity (bench'e in st'ultimu casu ancu amount diriveghja di manera indiretta da u latinu a montem a traversu u francesu anticu amonter , chi ha purtatu ancu a u talianu "ammunta") etc.

Dialetti e varieta rigiunali [ mudifica | edita a fonte ]

L'inglesu britannicu [ mudifica | edita a fonte ]

A Received Pronunciation [ mudifica | edita a fonte ]

L'accentu britannicu cunnisciutu com'e " Received Pronunciation " ha i siguenti carattaristichi:

  • He una prununcia non-rotica , veni a di l' r un he mai prununciata dopu a una vucali almenu ch'e un suviti micca un'antra vucali (ancu iniziali di una parola succissiva).
  • A u un he micca vilarizata in fini di sillaba ( mill [m??] ), chjara in tutti l'altri pusizioni.
  • Un ci he micca distinzioni tra w e wh [w] .
  • A o longa ( m o de ) si prununcia com'e un schwa suvitatu da /?/, [??] .
  • A u brevi ( b u t ), trascritta tradiziunalamenti incu /?/ , ha un sonu moltu chjusu, praticamenti [a~?] .

Altri varieta britannichi [ mudifica | edita a fonte ]

A prununcia dialittali sittintriunali (da u Staffordshire, Leicestershire e Lincolnshire versu u nordu) he carattarizata da i siguenti fatti funetichi:

In u ' Sudu :

  • U gruppu path, grass, e cetara. si prununcia [p?f] , [gr?s] , e cetara.
  • h generalamenti un he micca prununciata.
  • I dialetti uccidintali (Dorset, Somerset, Devon) so rotichi e cunservani a disinenza -eth a a terza parsona sing. di i verbi.
  • In i dialetti uriintali (Kent, Dorset) i fricativi sordi in iniziu di parola so sunurizati: farm [vaːm] , sea [ziiː] .
  • A Londra e in i Home Counties [ei] tendi a divinta [a i] o [aː] : they [vai] .=== L'inglesu americanu ===

L' inglesu americanu he un insemu di varianti di a lingua inglesa parlati in i Stati Uniti d'America . Circa i dui terzi di la ghjenti di matrilingua inglesa vivini in i Stati Uniti. L'accentu piu neutrali di l'inglesu americanu si chjama General American . Si basa annantu a l'accenti di u Midwest ed ha i siguenti carattaristichi:

  • He una prununcia roza , veni a di a /r/ si prununcia in tutti i pusizioni. Par parechji parlanti, l' /r/ si rializeghja com'e l' apprussimanti ritruflessa , [?] , in cuntrastu cu u fonu tipicu inglesu, l' apprussimanti alviulari , [?] .
  • I siquenzi /?r/ ( butt er ) e /?r/ ( b ir di ) ani com'e rialisazioni vucali rutacizati indicati incu i simbuli [?] oppuri [?].
  • U father-bother merger he privalenti; i funemi /?ː/ e /?/ ani tutti e dui a rialisazioni [?].
  • Parechji accenti subiscini u caught-cot merger induva i funemi /?/ e /?/ ani listessa rialisazioni: [?].
  • A prisenza di u tapping di i funemi /t/ e /di/ in pusizioni intervucalica rendi a rialisazioni di i dui funemi uguali: [?] , una singula vibrazioni di a r corsa. Par asempiu, bu tt er [?b???] .
  • A l he sempri vilarizata( mill [m??] ).

L'inglesu irlandesu [ mudifica | edita a fonte ]

L' Irlanda si po suddivida, da u puntu di vista linguisticu in tre arii:

L'inglesu parlatu in Irlanda ha subitu pochi variazioni a liveddu di prununcia mantinendu si par parechji aspetti mori cunsirvativu. Ancu a i ghjorna d'oghji l'influssu di u standard britannicu un si faci micca senta mori fora di Dublinu.

A u liveddu funeticu l'inglesu irlandesu he carattarizatu da i siguenti finomini:

In u lessicu si scontrani termini particulari di urighjini gaelica, p.es. slean , vanga.

U termini Hiberno diriveghja da u nomu latinu di l'isula, Hibernia , Template:Cn .

Premii Nobel par a litteratura di lingua inglesa [ mudifica | edita a fonte ]

Altri varieta [ mudifica | edita a fonte ]

Note [ mudifica | edita a fonte ]

  1. Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation , Oxford, Clarendon Press, 1981.
  2. Baugh, A. e Cable, Th. A History of the English Language . London, Routledge & Kegan Paul, 1978 .
  3. Roach, op. cit. , p. 242

Bibliugrafia [ mudifica | edita a fonte ]

  • Fausto Cercignani . Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation , Oxford, Clarendon Press, 1981.
  • Dobson, E. J. English Pronunciation 1500-1700 , 2 ed. 2 vols, Oxford, Clarendon Press, 1968.
  • ( EN ) Bryan Garner, Dictionary of Modern Legal Usage , Oxford, Oxford University Press.
  • Maria Fraddosio, ELS: English for Law Students , Napoli, Edizioni Giuridiche Simone, 2004.
  • Barbieri G. ? Codeluppi L., How to Tackle Readings in Business and Economics , Milano, LED Edizioni Universitarie, 1993, ISBN 88-7916-033-8
  • Derouaux A.C., Guidebook to Translating from Italian into English , Milano, LED Edizioni Universitarie, 1991, ISBN 88-7916-001-X
  • Peter Roach, British English: Received Pronunciation in ≪Journal of the International Phonetic Association≫, Vol. 34, (2), 2004, pp. 239?245. DOI : 10.1017/S0025100304001768 .


Voci currelate [ mudifica | edita a fonte ]

Liami esterni [ mudifica | edita a fonte ]