Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
La
Ripubblica Sucialista du Vietnam
e nu statu du
sud-est asiaticu
. Cunfina cu la
Cina
, lu
Laos
, la
Camboggia
e lu
Gulfu du Tonchinu
.
La capitali e
Hanoi
e s'attrova nto nord. O sud s'attrova
Ho Chi Minh City
, la cita cchiu grossa du Paisi.
La storia du Vietnam nto
vintesimu seculu
si carattirizza di na spartuta du tirritoriu nti du' stati, lu
Vietnam du Sud
e lu
Vietnam du Nord
. Nto nu cuntestu di
guerra fridda
chi carattirizzava la fini da
secunna guerra munniali
, lu Vietnam du Sud e lu Vietnam du Nord appartineru e sferi di nfluenza strateggicu militari rispittivamenti de
Stati Uniti
e di l'
Unioni Suvietica
. Chistu purtau o sviluppu di na guerra, chi fu una di cchiu sanguinusi du seculu.
La
guerra du Vietnam
vinni cummattuta tra lu
1964
e lu
1975
nto tirritoriu di lu Vietnam du Sud e di li zoni cunfinanti di
Camboggia
e du
Laos
, e in missioni di bummardamentu supra lu Vietnam du Nord.
Na parti di li forzi 'n guerra era la coalizzioni di Paisi fatta di
Vietnam du Sud
,
Stati Uniti
,
Corea du Sud
,
Tailandia
,
Australia
,
Nova Zilanna
, e li
Filippini
.
Di l’autra parti cc’era la coalizzioni fatta di Vietnam du Nord e lu
Fronti di Libbirazzioni Nazziunali du Vietnam
(FLN) canusciutu macari comu
Viet Cong
, nu muvimentu di
guerriglia
sudvietnamita. L’Unioni Suvietica e la
Ripubblica Pupulari Cinisi
cci desiru aiuti militari o Vietnam du Nord e o FLN, ma nun pigghiaru parti nni la guerra cu li soi surdati.
La guerra fu parti di nu cchiu granni cunflittu riggiunali ca mpricau macari li nazzioni cunfinanti di Camboggia e Laos, canusciutu macari comu “Secunna Guerra Indocinisi”.
Nta lu Vietnam, sta guerra e canusciuta comu la “Guerra Miricana” ('n
vietnamita
Chi?n Tranh Ch?ng M? C?u N??c
, littiralmenti:
Guerra contra li miricani pi sarvari la nazzioni
).