Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
La
Prima guerra munniali
(pi li cuntimpuranii
Granni guerra
) fu lu
cunfrittu
accuminzatu lu
28 di giugnettu
du
1914
doppu l'ammazzatina di l'archiduca
Franciscu Firdinannu
, aredi di lu tronu di lu
Mpiru austru-ungaricu
, chiumputa a
Sarajevu
(
Bosnia
) lu
28 di giugnu
du
1914
di parti di lu studenti nazziunalista serbu-busniacu
Gavrilo Princip
, e accabbatu l'
11 di nuvemmiru
du
1918
cu la rinnuta di la
Girmania
.
A so accuminzagghia la Prima guerra munniali vidi lu ncontru di lu
Mpiru cintrali
di Girmania e
Austria-Ungaria
contru a la
Serbia
, lu
Muntinegru
, lu
Bergiu
e li nazzioni di la
Ntisa Triplici
:
Francia
,
Regnu Unitu
(chi
Dominion
) e la
Russia
.
Lu cunfrittu s'allaricau succissivamenti a chiu nazzioni. Traseru n guerra alliati di lu
Mpiru cintrali
: lu
Mpiru Uttumanu
(1914) e la
Bulgaria
(1915).
Traseru n guerra alliati di la
Ntisa Triplici
: lu
Giappuni
(1914), L'
Italia
, ca lassau l'
Allianza Triplici
(1915), lu
Portugallu
(1916), la
Rumania
(1916), li
Stati Uniti
(1917),
Panama
(1917),
Cuba
(1917), la
Grecia
(1917), lu
Siam
(1917), la
Libberia
(1917), la
Cina
(1917), lu
Brasili
(1917), lu
Guatemala
(1918), lu
Nicaragua
(1918) e lu
Costarica
(1918).
Tutti li cuntinenti participaru accussi ca si potti difiniri la guerra comu "munniali", pi la prima vota nta storia.
Lu
25 di aprili
du
1915
nu squatruni di l'
Australia
e da
Nova Zilanda
cummattia: li forzi d'
ANZAC
attaccanu la
Turchia
nta pinisula di Gallipuli unni morinu tanti surdati d'ogni latu.