'A
Grecie
(in
greche
: Ελλ?δα, o Ελλ??,
Hellas
, in tagliane
Grecia
), nome ufficiale
Repubbleche Elleniche
(in greche: Ελληνικ? Δημοκρατ?α, Elliniki Dimokratia
[e?lini?k?i ðimo?k?a?tia]
), je 'nu
state
de l'
Europe meridionale
, 'u quale territorie congide in granne parte cu l'estreme lembe sud d'a
penisole balcaneche
.
Confine a nord cu
Albanie
,
F.Y.R.O.M.
e
Bulgarie
, apparte ca cu 'a
Turchie
a nord-est. Je vagnate da 'u
Mar Egeo
a est e a sud, invece 'u versande sue occidendale je vagnate da l'u
Mar Ionio
. Cchiu de 1/5 d'a superficie totale je comboste da cchiu de 3.000
isole e isolotte
, 167 de le quale iavetate.
'A Grecie moderne pigghie le radice jndr'a civilta d'a
Grecie andiche
, generalmende considerate 'a culle d'a
civilta occidendale
. Je infatte 'a patrie d'a
democrazie
[1]
, d'a
felosofije occindendale
[2]
, de le
Sciueche olimbece
, d'a letterature occidendale e d'a
storiografije
, eppure de 'mbortande pringipie
matematece
e
sciumetrece
, d'u
tiatre
e d'a
medicine
occidendale.
'A Grecie je 'nu
paise sviluppate
[3]
, a 'u vendicinguesime poste jndr'a scale mundiale pa
indice de sviluppe umane
e cu 'nu
reddite pro capite
de 30.535 $.
Je une de le 51 State ca jndr'a 'u 1945 ha funnate l'
ONU
, ha trasute jndr'a l'
UE
jndr'a 'u
1981
(all'epoche
CEE
), ha adottate l'
Euro
cu l'otre Paise jndr'a 'u
2002
, je membre d'a
NATO
da 'u
1952
,
[4]
de l'
OCSE
da 'u
1961
, je membre funnatore de l'
Organizzazzione d'a Cooperazione Economeche d'u Mar Gnure
e 'nu membre de l'
Agenzie Spaziale Europee
[5]
. Ha pure ospitate le
Sciueche d'a XXVIII Olimbiade
a
Atene
jndr'a 'u
2004
.
'A capitale soje je
Atene
, invece 'a seconda cetate cchiu 'mbortande d'u Paise je
Salonicco
, assaije vote chiamate
Symprotevousa
(co-capitale) in greche.
[6]
'U nome origgenale d'a Grecie in lenga greche je Ελλ?? = Ellas /
e??las
/. Stu nome je rese in
tagliane
cu ‘Hellas' seguenne le andiche convenziune politoneche. Mene formalmende, ma cchiu comunemende, avene chiamate Ελλ?δα = Ellada /
e??laða
/. Jndr'a 'u mite andiche, 'a dea
Elle
o l'imbersonificazione maschile soje, l'eroe eponeme
Elleno
ere l'andenate de le ttre stirpe elleneche.
Etimologgicamende derive da
Sellas
, "terre lunare", "spugghiate de vegetazione" ma pure "addo se venere 'a lune" (
Selene
, appunde), facenne cade 'a
s
iniziale e lassanne cumme relitte 'n'aspirazione.
'U termine ausate jndr'a le lenghe europee (
tagliane
: Grecia,
albanese
: Greqi,
inglese
: Greece,
frangese
: Grece,
spagnole
: Grecia,
portoghese
: Grecia,
tedesche
: Griechenland,
russe
: Греция,
serbo-croate
: Gr?ka,
ceche
: ?ecko) je de origgene condroverse: iesse pa prima vote jndr'a 'nu frammende de "
Il catalogo delle donne
", comunemende attribbuite a
Esiodo
, jndr'a 'u quale se parle de 'n'eroe chiamate Γραικ??
Graikos
(attraverse 'u
latine
Graecus
), figghie de
Zeus
e
Pandora
; jndr'a 'u signifecate etniche sue 'u termine, seconde
Aristotele
, ere 'n'andiche nome d'a tribbu
Achee
de le
Beozie
a nord de l'
Attica
, ditte
graekoi
.
Jndr'a 'u periode d'u 'mbere romane 'u termine avenie adottate pe indica tutte le popolazziune d'a stesse area culturale e lenguesteche, a cause de l'immigrazione massicce de le pacifece Beozi a
Rome
, scribe e erudite ca insegnarene 'u greche, ca devendo
lenga franghe
pe sechele a le uagnune romane.
Jndr'a le lenghe medioriendale, invece, (
turche
Yunanistan,
arabe
?????,
ebbraiche
????,
persiane
andiche Yauna) se ause 'a radice Ιων?α ca ste pe
Ionia
.
'A Grecie ha state 'a prime area in Europe addo onne nate de le civilta avanzate, in particolare 'a
Civilta minoiche
sus a l'
isole de Creta
e 'a
Civilta micenee
jndr'a 'u
Peloponneso
, ggia in fioriture belle belle jndr'a 'u
1500 n.C.
.
Cchiu nnande accumenzarene a asse fore diverse
Cetate-state
lunghe 'a penisole Greche e lunghe le coste d'u
Mar Gnure
, in
Sud Itaglie
e in
Anatolie
, raggiungenne 'n'elevate grade de prosperita e ricchezze ca resulto jndr'a 'nu vere e probbie boom culturale cu espressiune jndr'a le cambe cchiu diverse, 'mbra le quale l'architetture, 'u
tiatre
, 'a
scienze
e 'a
felosofije
, ca purtarene pure a 'a nascite d'a
democrazie
jndr'a l'Atene de l'eta classeche.
- ↑
Finley, M. I. Democracy Ancient and Modern. 2d ed., 1985. London: Hogarth.
- ↑
History of Philosophy, Volume 1 by Frederick Copleston
- ↑
Funne Monetarie 'Ndernaziunale - Paise sviluppate
- ↑
Jndr'a 'u
14 aguste
1974
le forze militare greche se onne ritirate da 'a NATO pe proteste a l'occupazione illegale de Cipro nord da vanne d'a Turchie, occupazione verse 'a quale l'alleanze pareve indifferende. 'A Grecie ha retrasute jndr'a NATO jndr'a 'u 1980.
- ↑
http://www.esa.int/esaCP/SEMWYQRMD6E_index_0.html
- ↑
http://www.macedonian-heritage.gr/WhiteTower.html
- Richard Clogg,
Storia della Grecia moderna
, Bompiani, Melane 1996