Johannes Kepler
(n.
,
Weil der Stadt
,
Baden-Wurttemberg
,
Germania
? d.
,
Regensburg
,
Sfantul Imperiu Roman
) a fost
matematician
,
astronom
?i
naturalist
german
, care a formulat ?i confirmat legile mi?c?rii
planetelor
(
Legile lui Kepler
). In
matematic?
, Kepler este considerat precursor al
calculului integral
.
Kepler s-a n?scut la
27 decembrie
1571
in
Weil der Stadt
,
Wurttemberg
,
Germania
?i a studiat, incepand cu anul
1591
,
teologia
la Universitatea din
Tubingen
. Unul din profesorii s?i era
Michael Maestlin
, ap?r?tor al
teoriei heliocentrice
a lui
Copernic
.
Kepler ar fi dorit s? devin? preot
protestant
, dar in cele din urm?, avand o mare inclina?ie pentru
matematic?
, accept? in
1594
func?ia de profesor de
matematic?
?i
astronomie
la
Universitatea din Graz
,
Austria
. Aici lucreaz? la un complex de ipoteze
geometrice
avand ca scop explicarea dep?rt?rii dintre orbitele celor cinci
planete
cunoscute in acel timp, in afara
planetei noastre
(
Mercur
,
Venus
,
Marte
,
Jupiter
?i
Saturn
). Kepler consider? c? soarele exercit? o for?? care scade propor?ional odat? cu indep?rtarea de o planet?, ?
Planetele se mi?c? in consecin?? pe o traiectorie eliptic?, in centrul c?reia se g?se?te soarele
.” In acest fel enun?? prima sa lege a mi?c?rii planetelor (vezi
Legile lui Kepler
), publicat? in lucrarea
Mysterium Cosmographicum
(?
Misterul lumii cosmice
,”
1596
).
Din cauza presiunilor exercitate de
Contrareforma
catolic?, Kepler este nevoit s? plece din Graz ?i, in
1600
, accept? oferta de a lucra la
Praga
ca asistent al lui
Tycho Brahe
, astronom al cur?ii imp?ratului
Rudolf al II-lea
. Calit??ile de observator ale lui
Tycho Brahe
sunt acum completate cu cuno?tin?ele excep?ionale de matematic? ale lui Kepler. Dup? moartea lui
Brahe
in anul
1601
, Kepler devine urma?ul lui ca matematician ?i astronom imperial. In
1604
Kepler observ?
Supernova 1604
?i public? observa?iile sale in lucrarea
De Stellus a Noua in pede Serpentarii
(?
Despre o nou? stea la piciorul constela?iei ?arpelui
”).
In lucrarea
Astronomia Nova
(?
Astronomia nou?
,”
1609
) public? rezultatele cercet?rilor asupra elipsei planetei
Marte
?i enun?? a doua sa lege, ?
Cu cat o planet? este mai aproape de Soare, cu atat se mi?c? mai repede
.” In anul
1612
Kepler se stabile?te la
Linz
in Austria, unde ii apare lucrarea
Harmonices Mundi
(?
Armonia lumii
,”
1619
). In ultimul capitol al acestei c?r?i, pe baza observa?iilor ?i calculelor efectuate, enun?? a treia sa lege a mi?c?rii planetelor, ?
P?tratul timpului de revolu?ie este propor?ional cu puterea a treia a distan?ei medii dintre o planet? ?i Soare
.”
Ultima sa oper? important?, ap?rut? inc? in timpul vie?ii, este
Tabulae Rudolfinae
(
1627
), care con?ine tabele ce descriu mi?c?rile planetelor. Aceasta va constitui baza oric?rui calcul astronomic pentru urm?torii 200 de ani. In lucr?rile sale despre teoria for?elor de
gravita?ie
,
Isaac Newton
s-a bazat in mare m?sur? pe observa?iile lui Kepler.
In afara lucr?rilor din domeniul astronomiei, Kepler a descris un procedeu de determinare a volumelor, pe baza c?ruia se va dezvolta
calculul integral
. De asemenea a studiat simetria fulgilor de z?pad? ?i a calculat for?ele naturale care intervin in cre?terea structurilor geometrice ?i care vor fi aplicate in studiul
cristalografiei
. A lucrat ?i in domeniul
opticii
, unde se poate aminti inven?ia sa numit? ?
luneta
lui Kepler.”
In aprilie
1597
Kepler s-a c?s?torit cu Barbara Muhlek. C?s?toria lor nu a fost fericit?. So?ia sa, bolnav? cronic ?i care pierduse de curand doi copii mici, fusese descris? ca fiind ?
proast?, moroc?noas?, singuratic? ?i melancolic?
.” Nu in?elegea nimic din munca so?ului ei ?i, tr?gandu-se din mica nobilime rural?, dispre?uia profesia s?r?c?cioas? a acestuia. Kepler o admonesta ?i o ignora in majoritatea timpului.
In anii
1615
-
1620
Kepler a trebuit s?-?i apere mama, care era acuzat? de vr?jitorie. Pan? la urm? a reu?it s?-i ob?in? eliberarea, f?r? a putea ins? impiedica torturile la care a fost supus?, in urma c?rora ea a murit un an mai tarziu. Kepler a tr?it intr-o epoc? de
fanatism intolerant
, a luptelor dintre catolici ?i protestan?i din timpul
R?zboiului de Treizeci de Ani
, fiind nevoit de mai multe ori s? se refugieze pentru a sc?pa de persecu?ii, cu toate incerc?rile sale de a r?mane neutru.
Johannes Kepler a murit la
15 noiembrie
1630
in
Regensburg
, Germania, la varsta de 59 de ani. In memoria sa, Universitatea din
Linz
poart? numele de ?Johannes-Kepler-Universitat.”
- A explicat trecerea lui
Mercur
?i
Venus
pe discul
Soarelui
.
- A explicat lumina ro?iatic?, care se vede in timpul eclipselor de
Lun?
.
- A emis primul ideea unui ocular convergent pentru
lunete
, pus? in practic? de
Christiaan Huygens
.
- A construit o lunet? astronomic? (
1611
).
- A intuit efectul de presiune a luminii asupra cozilor
cometare
.
- Mysterium Cosmographicum,
1596
- Astronomia Nova,
1609
- Dioptrice,
1611
- Harmonices mundi,
1619
- De Cometis,
1619
- Tabulae rudolfinae,
1627
Legile lui Kepler n-au fost acceptate imediat. Multe figuri importante precum
Galileo
?i
Rene Descartes
au ignorat complet
Astronomia nova
a lui Kepler. Ca?iva astronomi, printre care se num?r? ?i profesorul lui Kepler, Michael Maestlin, au obiectat asupra introducerii fizicii in astronomia sa. Din nefericire, ?i in
Romania
, Kepler ?i opera sa au fost cunoscute foarte t?rziu. Astfel, episcopul
Amfilohie Hotiniul
nu-l aminte?te pe
Johannes Kepler
printre marii savan?i ai rena?terii europene in cartea sa
Gramatica fizicii
, spre deosebire de
Tycho Brahe
, pe care il men?ioneaz? cu ?generozitate.” Primul roman, care a cunoscut opera lui Kepler ?i a amintit de ea in lucr?rile sale a fost
Gheorghe Asachi
[14]
. Mai mult ca atat, este straniu, c? o foarte cunoscut? carte, consacrat? figurilor ilustre din perioada
Rena?terii
,
[15]
nu-l include pe Johannes Kepler printre marii f?uritori ai ?tiin?ei moderne, ci doar pe
Galileo Galilei
,
Giordano Bruno
,
Tycho Brahe
?i
Nicolai Copernic
.
In acela?i timp din perspectiva prezentului, valoarea operei lui Johannes Kepler o dep??e?te cu mult pe cea a lui
Tycho Brahe
?i
Giordano Bruno
, fiind comparabil? cu cea a lui
Galileo Galilei
prin puterea deduc?iei.
Legile lui Kepler
au intrat in fondul de aur al
astronomiei
,
mecanicii
?i
fizicii
?i doar legea lui
Newton
pentru
for?a de gravita?ie
le generalizeaz?, incluzandu-le, ca un caz particular. Totu?i, ?i pan? ast?zi, astronomii ?i speciali?tii in
mecanic? cereasc?
pornesc cercet?rile lor in multe cazuri nu de la legea lui Newton, ci de la forma acestei legi, dat? anterior de c?tre Johannes Kepler.
- ^
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
A Short History of Astronomy
[*]
[[
A Short History of Astronomy
(book by Arthur Berry)|]]
- ^
https://www.nmspacemuseum.org/inductee/johannes-kepler/
, accesat in
- ^
Alamogordo
(in englez?),
El Paso Times
,
, p. 11
- ^
a
b
c
d
e
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
a
b
c
d
MacTutor History of Mathematics archive
, accesat in
- ^
Kepler
[*]
[[
Kepler
(Biography of Johannes Kepler by Walter William Bryant)|]]
, p. 13
- ^
https://www.weil-der-stadt.de/Weil-der-Stadt-erleben/Keplerstadt/Kepler-Museum
- ^
a
b
?Johannes Kepler”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
?Johannes Kepler”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Кеплер Иоганн
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
Genealogics
- ^
Kepler
[*]
[[
Kepler
(biography of Johannes Kepler by Max Caspar)|]]
- ^
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]
- ^
Gheorghe Asachi//George ?tefan Andonie, Istoria matematicilor in Romania, vol. 1, Bucure?ti, Ed. ?t. ?i encicl., 1981
- ^
Colectiv de autori, Figuri ilustre din perioada rena?terii, Editura Albatros, 1972
Bibliografie
der Hexe. In der Muhle des Teufels
, Berlin
1968
[
modificare
|
modificare surs?
]
- Anna Maria Lombardi:
Johannes Kepler. Einsichten in die himmlische Harmonie
, Weinheim
2000
- Jaroslav Folta
(editor), Mysterium Cosmographicum,1596-1996. Acta Historiae Rerum Naturalium Necnon Technicarum (Prague Studies in the History of Science and Technology),
Praga
, 1998
- Kepler, Johannes// Dic?ionar de astronomie ?i astronautic?, Bucure?ti, Ed. ?t. ?i encicl., 1977, p. 187