Cele o sut? de zile Parte din R?zboaiele napoleoniene ? B?t?lia de la Waterloo ” de William Sadler II Informa?ii generale Perioad? 20 martie - 8 iulie 1815 Loc Fran?a , Belgia ?i Italia de ast?zi Rezultat Victoria coali?iei, Tratatul de la Paris , sfar?itul r?zboaielor napoleoniene Beligeran?i Imperiul Austriac Imperiul Rus Suedia Spania Regatul Prusiei Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei Regatul Unit al ??rilor de Jos Hanovra Braunschweig Nassau Portugalia Sardinia Sicilia Toscana Regali?tii francezi Imperiul Francez Regatul Neapolelui Conduc?tori Ducele de Wellington Gebhard von Blucher Frederick Bianchi Napoleon I Emmanuel de Grouchy Joachim Murat Efective 800 000 - 1 000 000 280 000 Pierderi 45 825+ mor?i, r?ni?i sau captura?i 68 000+ mor?i, r?ni?i, captura?i sau disp?ru?i Modific? date / text

Cele o sut? de zile reprezint? perioada dintre revenirea lui Napoleon Bonaparte la Paris , la data de 20 martie 1815 , din exilul s?u pe insula Elba ?i revenirea pe tron a lui Ludovic al XVIII-lea, la 8 iulie 1815 . In acest timp s-a derulat R?zboiul celei de-a ?aptea Coali?ii, constand in opera?iunile militare care au avut loc in Belgia de ast?zi ?i in nord-estul Fran?ei ; in nordul Italiei ?i in Regatul Neapolelui in anul 1815 . Acest conflict a opus trupele Coali?iei armatelor franceze comandate de imp?ratul Napoleon I , iar dup? abdicarea acestuia pe 22 iunie 1815 , de mare?alul Davout . Infrangerea francez? decisiv? de la Waterloo ?i apoi invazia trupelor Coali?iei au adus ?A doua Restaura?ie francez?” .

Context [ modificare | modificare surs? ]

Intoarcerea din insula Elba [ modificare | modificare surs? ]

Dup? prima abdicare a imp?ratului Napoleon ( 1814 ), Fran?a s-a reintors la monarhia Bourbonilor, Napoleon fiind exilat in insula mediteranean? Elba . El a r?mas in contact cu o serie de oameni politici din Fran?a ?i deci a fost mereu la curent cu desf??urarea evenimentelor din ?ar?. Informat pe aceast? cale despre nemul?umirea crescand? a popula?iei fa?? de noul rege, Ludovic al XVIII-lea ?i de regimul s?u, Napoleon evadeaz? din insula Elba ?i se intoarce in Fran?a la inceputul lui martie 1815, la doar 11 luni dup? prima sa abdicare. In drumul s?u spre Paris, fostul suveran nu se confrunt? cu o opozi?ie hot?rat?, trupele trimise in intampinarea sa pentru a-l aresta, raliindu-se fostului lor comandant. La fel vor face ?i majoritatea generalilor importan?i ?i o serie de mare?ali ^[1] .

Dup? ce a ajuns la Paris, Napoleon este nevoit s? se confrunte cu serie de probleme majore, consecin?e directe ale ultimelor ordonan?e r?zbun?toare ^[2] transmise de Ludovic al XVIII-lea, chiar inainte de a p?r?si teritoriul francez. Prima ordonan?? pur ?i simplu desfiin?a armata, f?cand rechemarea sub arme anevoioas? ?i controversat?, iar cea de-a doua interzicea s? i se pl?teasc? impozit lui Napoleon, catalogat drept ?uzurpator”. Mai mult decat atat, suveranul detronat i?i aduce contribu?ia sa la subminarea unei eventuale p?ci europene, scriindu-i imp?ratului austriac in termenii urm?tori: ?N-am aflat la trupele noastre decat ner?bdarea de a merge s? serveasc? un ?ef al c?rui nume le aminte?te ?i pare s? le promit? inc? alte cuceriri ?i devast?ri in Europa” ^[2] .

Astfel, pe plan militar, situa?ia Imp?ratului era critic?: alia?ii ^[3] sunt hot?ra?i s? il elimine definitiv ?i mobilizeaz? aproape un milion de oameni pentru a invada Fran?a. Astfel, 85 000 de solda?i austrieci ?i piemontezi se aflau in Italia de nord ?i central?; 168 000 de solda?i ru?i urmau s? fie trimi?i in Germania central?, pentru a int?ri armata de 225 000 de austrieci ?i germani, masat? de-a lungul Rinului pentru a amenin?a Alsacia . Probabil for?a cea mai avansat? ca stadiu de preg?tire de lupt? era armata anglo-aliat? din Belgia, estimat? la 94 600 oameni condus? de Ducele de Wellington , general pe care nimeni nu reu?ise s? il inving? decisiv, armata combinat? fiind format? din englezi, olandezi ?i solda?i din Hanovra ?i Nassau . La fel de preg?ti?i erau cei 123 000 de prusaci comanda?i de mare?alul Blucher , cantona?i tot in Belgia, ceva mai la nord. Un alt Corp de armat? prusac de 26 200 de oameni se afla in rezerv? ^[4] .

Strategia lui Napoleon [ modificare | modificare surs? ]

In acest context, in linii mari, strategia general? a lui Napoleon era:

• 14 400 de oameni (organiza?i in dou? armate ?ale Pirineilor”) ar fi trebuit s? opreasc? o eventual?, dar improbabil? invazie spaniol? dinspre sud-vest;
• mare?alul Suchet ^[5] cu 23 100 de oameni trebuia s? intarzie avansul austro-piemontezilor dinspre sud-est;
• mare?alul Brune , cu 5 500 de oameni, trebuia s? apere Marsilia ?i coasta de sud impotriva unei debarc?ri engleze;
• generalul Rapp cu 23 100 de oameni, urma s? aib? o misiune de observa?ie a for?elor austro-ruse, in caz c? acestea ar fi amenin?at s? treac? Rinul ^[6] .
• generalul Lamarque , un expert al r?zboiului de gheril?, cu 10 000 de oameni, avea rolul de a pune cap?t revoltei regaliste din Vendee . ^[7]
• alte for?e erau deta?ate in garnizoane pentru a ap?ra diverse obiective ?i zone, ceea ce insemna c? lui Napoleon ii r?maneau circa 128 000 de oameni (?Armata Nordului”), pe care inten?iona s? ii comande personal pentru a ataca for?ele anglo-aliate ?i prusace din Belgia ^[6] . Sub comanda sa, Imp?ratul urma s? aib? 5 mare?ali: Ney (rechemat in ultimul moment pentru a comanda una din aripile armatei), Soult (desemnat intr-un rol nou pentru el, acela de ?ef de Stat Major - denumit Maior General ), Grouchy (recent numit mare?al, urma s? fie comandantul unei aripi), Mortier (comandantul G?rzii ) ?i Lefebvre (inspector general al Armatei Nordului, eventual ?ef de Corp). Ultimii doi nu au putut participa din diferite motive la campanie, pierderea de ultim moment a lui Mortier (din cauza unei crize de sciatic?), fiind destul de grav? ^[8] . Dr. David Chandler opineaz? c? Napoleon nu i-a folosit in mod deliberat pe unii dintre cei mai competen?i mare?ali pentru a culege el insu?i to?i laurii unei victorii importante; cu toate acestea, Andrew Roberts argumenteaz? impotriva acestei teze ^[9] .

R?zboiul celei de-a ?aptea Coali?ii [ modificare | modificare surs? ]

Ofensiva lui Murat [ modificare | modificare surs? ]

Un aliat nea?teptat ?i pre?ios pentru Imp?rat ar fi putut s? fie regatul Neapolelui , condus de generalul francez Joachim Murat . Cumnat al lui Napoleon, "intaiul cavalerist al Europei" ii datora tronul ?i titlurile nobiliare Imp?ratului dar atitudinea sa duplicitar? a adormit vigilen?a alia?ilor, reuni?i in cadrul Congresului de la Viena ?i astfel Murat a ajuns s? i?i p?streze regatul, dup? prima abdicare, din 1814 ^[10] . Cu toate acestea, la inceputul lui 1815 la Congresul de la Viena se punea in discu?ie in mod serios inl?turarea lui Murat de pe tronul napolitan. Odat? cu revenirea Imp?ratului, Murat a decis s? se al?ture fostului s?u suveran. La 30 martie 1815 , Murat lanseaz? un apel pentru unitatea Italiei, lansand o ofensiv? precipitat? impotriva trupelor austriece din Italia, intr-un moment in care Napoleon inc? spera s? conving? o parte din ??rile Coali?iei s? accepte revenirea sa pe tron. Ofensiva Murat a spulberat orice ?ans? ca acest lucru s? se intample. Intr-o prim? faz?, ofensiva napolitan? are succes ?i Murat ocup? Roma , Floren?a ?i Bologna , slab ap?rate. Ins?, odat? cu sosirea in zon? a unei puternice armate austriece, Murat este infrant la Ochiobello ( 9 aprilie ) ?i apoi spulberat la Tolentino ( 2 mai ). Pierzandu-?i regatul, Murat se reintoarce in Fran?a, sperand ca Imp?ratul s? ii ierte dezertarea din 1813 ?i s? il recheme. Acest lucru nu avea s? se intample, deoarece pierduse definitiv increderea Imp?ratului francez ^[10] .

Campania din Belgia [ modificare | modificare surs? ]

Napoleon inten?iona s? contrabalanseze avantajul numeric al alia?ilor prin tactici de diversiune menite s? aduc? aceste for?e in situa?ia de a se lupta separat ?i nu ca o armat? unic? iar imp?ratul ?tia c? trebuie s? se ocupe mai intai de armata anglo-aliat? ?i prusac? din Belgia actual?, dup? care ar fi urmat s? se indrepte asupra austriecilor ?i ru?ilor. Cu abilitatea sa obi?nuit?, imp?ratul trece grani?a ?i d? peste cap strategia aliat?. ?i acest lucru s-a datorat faptului c? Imp?ratul a reu?it s? se interpun? intre cele dou? armate, l?sandu-le acestora pu?ine op?iuni, deoarece liniile de comunica?ie engleze erau spre mare, deci spre vest iar ale prusacilor erau spre est. Pe data de 15 iunie, in zori, chiar la inceputul manevrei franceze, Imp?ratul se confrunt? cu un eveniment grav: tr?darea generalului Bourmont, care trece de partea alia?ilor, impreun? cu o parte din statul s?u major. Bourmont le pred? acestora ordine de mar?, starea precis? a efectivelor dar nu le poate prezenta nici o informa?ie esen?ial?, ?tiindu-se deja c? francezii au trecut la atac ^[11] . In aceste condi?ii, manevra Imp?ratului expunea cele dou? armate la riscul de a le fi t?iate liniile de comunica?ie, cu efecte catastrofale pentru o armat?. Ast?zi, aceast? opera?iune este cunoscut? sub numele de ?Manevra Charleroi”, o mi?care strategic? genial? ^[12] , deseori citat? printre marile manevre din istoria militar? ^[13] . Planul Coali?iei cataloga ofensiva francez? drept improbabil? ?i nu anticipase posbilitatea ca francezii s? aleag? ca rut? drumul dificil prin Charleroi . Feldmare?alul Blucher ii scrie pe 14 iunie so?iei sale: ?Vom intra in curand in Fran?a. S-ar putea s? mai r?manem aici un an c?ci Bonaparte nu ne va ataca”. De asemenea, Wellington scrie, in aceea?i zi la Londra, raportand c? va ataca la sfar?itul lunii. ^[14] . Totu?i, francezii au ales exact aceast? rut? dificil? dar care le-a permis s? se interpun? intre cele dou? armate inamice, spre surprinderea total? a Ducelui de Wellington.

Ligny ?i Quatre Bras [ modificare | modificare surs? ]

Ducele de Wellington , aflat pe data de 15 la balul Ducesei de Richmond, afl? despre manevra napoleonian? ?i exclam?: ?Dumnezeule, Napoleon m-a p?c?lit! A ca?tigat 24 de ore de mar? asupra mea.” ^[15] . Napoleon i?i imparte armata in trei: aripa stang? sub comanda lui Ney , cea dreapt? sub comnda lui Grouchy , iar centrul ( Garda ?i Corpul Lobau ), sub comanda sa direct?, preg?tit pentru a sus?ine oricare dintre aripi. Primele confrunt?ri majore au loc pe 16 iunie, la Ligny ?i Quatre Bras , Wellington fiind nevoit s? dea acest? din urm? b?t?lie pentru a evita ca aliatul s?u prusac s? fie complet zdrobit de o eventual? venire a lui Ney ^[16] . Cu toate acestea, nici una dintre b?t?lii nu este o victorie decisiv? francez?. Armata anglo-aliat? s-a putut retrage aproape intact? din fa?a lui Ney la Quatre Bras iar prusacii au suferit pierderi uria?e la Ligny dar nu au fost anihila?i. Acest lucru s-a datorat in primul rand lipsei de comunicare dintre Imp?rat ?i mare?alul Ney, cei doi dand ordine contradictorii generalului d'Erlon (mare?alul Ney era comandantul direct al contelui), astfel c? acesta a f?cut un du-te-vino intre cele dou? campuri de b?t?lie, f?r? a participa la niciuna dintre confrunt?ri. Roberts ^[17] subliniaz? c? ura dintre Maiorul General Soult ?i Mare?alul Ney ar fi fost elementul decisiv cauzator al acestei fatale probleme de comunicare, pe care vechiul Maior General, Mare?alul Berthier nu ar fi permis-o niciodat?. Dac? Drouet d'Erlon, cu cei 20 000 de oameni ai s?i ar fi ajuns pe campul de b?t?lie de la Ligny, pentru a da lovitura final? prusacilor ?i a le t?ia retragerea, ace?tia din urm? ar fi fost absolut zdrobi?i, nu doar invin?i ?i nu ar mai fi putut s? ii ofere vreun ajutor semnificativ lui Wellington dou? zile mai tarziu, la Waterloo. De asemenea, dac? d'Erlon ar fi luptat la Quatre Bras, Wellington ar fi fost foarte probabil invins ^[18] . Dup? cum s-au intamplat ins? lucrurile, armata prusac? s-a putut retrage in relativ? ordine, sub conducerea generalului von Gneisenau , cel care a preluat comanda de la Gebhard Leberecht von Blucher , care, c?zut de pe cal, i?i pierduse cuno?tin?a ?i doar printr-un miracol nu fusese capturat de cavaleria inamic?. Feldmare?alul fiind absent de la postul s?u de comand?, Gneisenau, de?i profund anglosceptic, a fost cel care a luat decizia de a se retrage pe o rut? paralel? cu Wellington, in vederea realiz?rii unei jonc?iuni, ordin confirmat ulterior de Blucher. ^[19] .

In ceea ce il prive?te pe Napoleon, acesta face la momentul respectiv un bilan? mai degrab? pozitiv: rezultatul b?t?liei serve?te in fond planul s?u strategic pentru aceast? campanie - acela de a impiedica jonc?iunea intre cele dou? armate ale Coali?iei ?i a le impinge cat mai departe una de cealalt?. In plus, Imp?ratul ?tie c? prusacii au suferit pierderi grele dar nu ?tie exact in ce m?sur? ace?tia mai pot continua lupta ?i face gre?ala de a-i considera aproape invin?i ^[20] . Imp?ratului nu ii r?mane decat s? se indrepte spre Bruxelles , fiind convins c? Wellington va incerca s? apere ora?ul. Pentru a face acest lucru, Napoleon deta?eaz? 33 000 de oameni ?i 96 de piese de artilerie ^[21] ?i ii plaseaz? sub comanda nou-numitului mare?al Grouchy . Acesta avea ca obiectiv urm?rirea prusacilor, afla?i in retragere, in direc?ia Wavre-sur-Dyle , in timp ce restul armatei, sub comanda Imp?ratului, urma s? se ocupe de anglo-alia?i ^[22] .

De cealalt? parte, prusacii au fost in eroare din punct de vedere strategic in prima parte a campaniei iar acum se vedeau nevoi?i s? ia o decizie extrem de important?. Existau voci in cadrul Statului Major al armatei prusace care cereau retragerea spre Prusia ?i abandonarea alia?ilor britanici. Acest punct de vedere nu a fost re?inut, hot?randu-se regruparea in jurul localit??ii Wavre ?i apoi jonc?iunea cu Wellington. Cat despre britanici ?i alia?ii lor, situa?ia era clar? ?i expus? pe scurt intr-o scrisoare a lui Wellington c?tre Blucher: ducele avea s? se pozi?ioneze pe platoul Mont Saint-Jean, la sud de Bruxelles ?i va incerca s? il re?in? aici pe Napoleon. Generalul englez avertizeaz? totu?i c?, dac? nu va primi int?riri consistente, se va vedea nevoit s? se retrag? dar Blucher il asigur?: ?Nu voi veni numai cu dou? Corpuri, ci cu intreaga mea armat? ^[23] ". Conform lui Roberts ^[24] , intregul plan al lui Wellington de a rezista la Mont St. Jean se baza pe presupunerea c? prusacii se vor putea ?ine de cuvant, astfel c?, orice specula?ie despre ce s-ar fi intamplat dac? Blucher nu ar fi promis s? vin? cu int?riri este absolut inutil?, deoarece cele dou? armate, prusac? ?i anglo-aliat?, formau o unitate indivizibil? in ceea ce prive?te planificarea campaniei.

B?t?lia de la Waterloo [ modificare | modificare surs? ]

In ziua de 18 iunie 1815 , la dou? zile dup? Ligny ?i Quatre Bras , s-a dat b?t?lia de la Waterloo , in cadrul c?reia for?ele franceze conduse de Napoleon au atacat for?ele anglo-aliate ale lui Wellington . Ocupand excelenta pozi?ie defensiv? oferit? de platoul Mont Saint-Jean, Wellington i?i dispune grosul trupelor pe dreapta sa, pentru a evita ca pozi?ia sa s? fie intoars? prin dreapta, t?indu-i liniile de comunica?ie cu porturile de la Marea Manecii . Centrul lui Wellington era de asemenea puternic, trupele fiind masate in spatele fermei La Haye Sainte, dar stanga sa era compus? din trupe de slab? calitate ?i mai pu?in numeroase, deoarece Ducele se a?tepta ca pe aici s? soseasc? prusacii.

De partea cealalt?, Napoleon nu avea decat o idee vag? despre dispozitivul anglo-aliat, disimulat in spatele crestei platoului Mont Saint-Jean, astfel c? Imp?ratul i?i dispune trupele simetric, pentru a putea exploata orice eventualitate. Napoleon nu prevedea eventualitatea ca prusacii s? poat? veni in ajutorul Ducelui, crezand c? Grouchy se va putea interpune pentru a-i intarzia.

Deoarece pe data de 17 plouase toren?ial, Napoleon a trebuit s? a?tepte ca p?mantul s? se usuce, pentru a-?i putea instala numeroasa artilerie. Acest lucru a f?cut ca primul atac francez s? nu fie inceput decat in jurul orei 11:30, cand Corpul II al generalului conte Reille a atacat castelul de la Hougoumont, care ins? reu?e?te s? reziste. La miezul zilei, francezii adun? o ?Mare Baterie” care bombardeaz? centrul anglo-aliat, atacat apoi cu succes de Corpul I francez. Aripa dreapt? a anglo-alia?ilor era pe punctul de a ceda, moment in care comandantul cavaleriei anglo-aliate, Uxbridge , lanseaz? dou? brig?zi de cavalerie grea la atac, surprinzand dou? dintre cele patru divizii ale Corpului I francez ?i producandu-le pierderi grele. Cavaleria grea britanic? este la randul ei respins? cu pierderi grele dar interven?ia sa a salvat pentru moment armata anglo-aliat?.

In jurul orei 15 timp ce francezii se preg?teau s? lanseze un nou atac asupra centrului ?i aripii drepte a anglo-alia?ilor, prusacii lui Bulow atac? flancul armatei franceze, ceea ce il face pe Napoleon s? suspende ac?iunea contra anglo-alia?ilor. Imp?ratul ii ordon? Mare?alului Ney s? captureze ferma La Haye Sainte, din centrul dispozitivului anglo-aliat, astfel c? Mare?alul organizeaz? o serie de ?arje violente de cavalerie, insuficient sus?inute ins? de infanterie ?i artilerie. Cum prusacii erau din ce in ce mai numero?i, Napoleon este nevoit s? trimit? elemente din Garda Imperial? pentru a-i intarzia. In cele din urm?, spre sear?, Ney reu?e?te s? captureze La Haye Sainte, moment critic pentru Wellington. Cu toate acestea, prezen?a prusacilor intarzie atacul decisiv francez asupra liniei anglo-aliate, astfel c? Wellington are timp s? i?i int?reasc? centrul, primind in plus sus?inerea unui Corp de armat? suplimentar din partea prusacilor. In timp ce prusacii impingeau inapoi flancul drept francez, Napoleon organizeaz? un ultim atac, trimi?andu-i lui Ney o mare parte din infanteria G?rzii, cu o singur? baterie de artilerie ?i f?r? sus?inerea cavaleriei. Atacul nu este coordonat foarte bine ?i curand Garda, cople?it? numeric ?i decimat? de artileria inamic?, incepe s? dea inapoi, ceea ce produce un val de panic? in linia francez?, care rupe randurile. In aceste momente, Wellington ordon? atacul general, sus?inut de cavaleria prusac?. Ultimele elemente din Garda Imperial? francez? incearc? s? protejeze retragerea, dar armata francez?, cuprins? de panic?, se disperseaz? in dezordine, impins? inapoi de prusaci. Napoleon este infrant decisiv ?i este nevoit s? se intoarc? la Paris , unde abdic? pe 22 iunie .

Manevrele lui Grouchy ?i B?t?lia de la Wavre [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce Napoleon era invins decisiv pe platoul Mont Saint-Jean, mare?alul de Grouchy reu?ise s? localizeze un Corp de armat? prusac, pe care l-a crezut a fi intreaga armat? prusac? de 75 000 de oameni. Un episod celebru, confirmat de cei care au luat parte, se petrece in jurul orei 12, cand bubuitul tunurilor "Marii Baterii", aflate la Mont Saint-Jean, la 25 de kilometri distan?? (15 mile), este auzit de solda?ii ?i ofi?erii armatei comandate de Grouchy, afla?i la Walhein ^[25] . Pe rand, generalii Exelmans ?i Gerard ii cer comandantului lor s? inceteze urm?rirea prusacilor, despre pozi?ia c?rora nu au informa?ii clare ?i s? "m?r??luiasc? spre sunetul tunului", a?a cum recomanda chiar strategia impus? de Napoleon. Grouchy este ins? hot?rat s? i?i urmeze ordinele ad literam , adic? "s? m?r??luiasc? cu sabia in spatele prusacilor". Acest ordin presupunea totu?i existen?a unui contact vizual cu inamicul sau m?car informa?ii clare despre localizarea acesuia iar marchizul de Grouchy nu se g?sea in niciuna din aceste situa?ii. Exelmans ar fi spus: ?Imp?ratul e angajat corp la corp cu armata englez?, nu incape indoial?. Domnule Mare?al, trebuie s? m?r??luim spre foc. Sunt un vechi soldat al armatei din Italia ?i l-am auzit de o sut? de ori pe generalul Bonaparte emi?and acest principiu. Dac? o lu?m la stanga, vom fi intr-o or? pe campul de b?taie”; Grouchy r?spunde: ?Cred c? ave?i dreptate, dar dac? Blucher iese din Wavre ?i m? prinde in flanc, voi fi vinovat c? nu am ascultat ordinele care spun c? trebuie s? m?r??luiesc impotriva lui Blucher”. Intervine Gerard: ?Ordinul pe care l-a?i primit e menit s? fie aplicat pe campul de lupt?. Blucher a ca?tigat deja o rund? asupra voastr?; el era ieri la Wavre iar dumneavoastr? la Gembloux ?i cine mai ?tie unde se afl? el acum? Dac? s-a reunit cu Wellington, il vom reg?si pe campul de lupt?, iar din acel moment ordinul dumneavoastr? va fi executat punct cu punct. Dac? nu e acolo, sosirea dumneavoastr? va decide soarta b?t?liei ^[26] ". Dornic s? indeplineasc? ordinele Imp?ratului, Mare?alul marchiz nu vrea s? aud? ?i ordon? ordon? inaintarea ?i apoi atacul spre sfar?itul dup?-amiezii, la Wavre . Totu?i, mare?alul nu ?tie c? nu are in fa?? decat 20 000 de oameni, adic? Corpul generalului prusac Johann von Thielmann , ariegarda armatei prusace, ce avea misiunea s? il repereze ?i re?in? pe mare?alul francez.

Ceea ce se intamplase a fost c? mare?alul Grouchy s-a mi?cat extrem de incet in urm?rirea inamicului pe data de 17 ^[27] ?i astfel, restul armatei prusace, generalii Pirch , Ziethen ?i von Bulow au ca?tigat 14 ore de mar? asupra sa, putandu-?i aduce corpurile de armat?, ce totalizau 50 000 de oameni, in ajutorul lui Wellington la Waterloo. Deci, Grouchy nu mai putea ajunge acolo unde ar fi trebuit s? fie, adic? intre armata prusac? ?i cea anglo-aliat?. Astfel, Corpul lui Thielmann reu?e?te s? ii re?in? pe cei 33 000 de francezi la Wavre , in timp ce b?t?lia principal? se d?dea la circa 10 mile distan??. Primind intre timp rapoarte despre infrangerea de la Waterloo ?i realizand eroarea strategic? pe care a comis-o, Grouchy i?i d? seama c? nu mai poate face nimic a?a c? invinge corpul prusac ce se afla in fa?a sa ?i apoi se retrage rapid ?i in ordine spre Fran?a ^[28] .

Ofensiva Coali?iei in nord-estul Fran?ei [ modificare | modificare surs? ]

Dup? dezastrul de la Waterloo , Mare?alul Grouchy a fost informat despre rezultatul b?t?liei ?i a primit ordin de la Imp?rat s? organizeze imediat retragerea inspre Namur ?i apoi spre Givet , pentru a evita s? fie incercuit. Mare?alul organizeaz? o retragere extrem de rapid?, nu inainte de a da o b?t?lie de arigard? la Namur , cu scopul de a da timp armatei s? evacueze r?ni?ii spre Fran?a.

Pe m?sur? ce resturile ?Armatei Nordului” se retr?geau in Fran?a, sub comanda lui Grouchy, armata prusac? a lui Blucher a inaintat rapid, invadand Fran?a, urmat? de armata lui Wellington ?i de o armat? austro-german?. Dep??i?i numeric, francezii au dat o serie de b?t?lii minore la La Suffel sau Vertus , dar pan? la urm? au fost nevoi?i s? se replieze. Deoarece Imp?ratul Napoleon I abdicase pe 22 iunie , generalii francezi nu mai vedeau niciun sens in a mai continua opera?iunile ?i astfel au angajat negocieri pentru semnarea unui armisti?iu. Cu toate acestea, Coali?ia a refuzat s? semneze armisti?iul inainte de a ocupa Parisul, astfel c? Mare?alul Davout , Ministrul francez de R?zboi ?i comandant de facto al trupelor franceze, a ordonat generalilor s?i s? apere capitala. Scopul era de a-i sili pe Alia?i s? semneze incetarea focului f?r? a ocupa capitala, demonstrand c? armata francez?, care regrupa inc? 100 000 de oameni cu 500 de tunuri, este inc? o for?? redutabil?. Dup? un succes minor la Rocquencourt , Vandamme este invins la Issy , astfel c?, in fa?a eviden?ei infrangerii, Davout cedeaz? ?i retrage toat? armata francez? dincolo de Loara . Pe 7 iulie , prusacii au intrat in Paris, preg?tind scena pentru revenirea lui Ludovic al XVIII-lea .

Luptele din nordul Italiei ?i sud-estul Fran?ei [ modificare | modificare surs? ]

La sfar?itul lunii aprilie, pentru a bloca o ofensiv? a Coali?iei in sud-estul Fran?ei, Mare?alul Suchet prime?te comanda celui de-al VII-lea Corp de armat?, num?rand aproape 25 000 de oameni. Mare?alul reorganizeaz? aceste trupe cu eficien?a sa obi?nuit? ?i apoi invadeaz? Savoia , la inceputul lui iunie 1815 , capturand Evian ?i Saint-Jean de Maurienne , dar, afland de infrangerea de la Waterloo , Suchet este nevoit s? se replieze. Sud-estul Fran?ei este invadat de o armat? austro-italian?, care inainteaz? spre Lyon , unde se afla Corpul VII al lui Suchet. Dep??it numeric ?i f?r? speran?a de a putea realiza ceva, Suchet incheie un armisti?iu avantajos pe 12 iulie 1815 ?i i?i retrage trupele la Clermont-Ferrand , de unde ordon? ca armata s? fie l?sat? la vatr? ^[29] .

Consecin?e [ modificare | modificare surs? ]

Tratatul de la Paris , incheiat intre Fran?a ?i Marile Puteri europene din cadrul Congresului de la Viena , incheia ostilit??ile, prev?zand o serie de condi?ii de indeplinit: Fran?a urma s? revin? la grani?ele din 1790 , i?i limita for?ele militare la 150 000 de oameni ?i urma s? pl?teasc? o important? desp?gubire de r?zboi statelor Coali?iei.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]