U
23 di ghjugnu
he u 174esimu ghjornu (u 175esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santu
Lanfrancu
. Santa
Etheldreda
(Audrey).
Lanfrancu
era un vescu di Pavia, mortu in u 1198.
Etimolugia: da u germ. "landa" (territoriu, paese) e "franka" (curaggiosu, audace e liberu).
Casate: Lanfranchi.
Etheldreda
campava a u settesimu seculu. Tandu, l'Inghilterra era spartuta in sette regni. U babbu era u re di Est Anglie. L'ha maritata duie volte per interessu puliticu. A prima volta fu cu u principe Tonbertu, un vechjone malaticciosu chi morse tre anni dopu. Vergine, e pronta a fassi sora, l'ha rimaritata cu Egfrid, figliolu di u re di Northumbrie, chi si era sempre zitellu. Ma u zitellu he ingrandatu. Allora, per cunserva a so virginita, Etheldreda si ne he fughjita cu l'aiutu di San Wilfrid chi a fece entre in l'abbazia di Cuningham. Dicenu chi u maritu un ebbe premura di falla rivene, chi avia trovu megliu.
Dopu a un annu di nuviziatu a Cuningham, Etheldreda fece, in a cita d'Ely, una grande abbazia per omi e donne. A guverno sinu a a so morte, u 23 ghjugnu di l'annu 679.
Etimolugia: da l'anglosassone "aethel" (nobile) e "thryth" (putente).
Nomi: Audrey, Audric, Audrie, Audry, Autric, Autry, Etheldreda, Etheldrede.
Paesi e cita: Ely (per parechji seculi, u 23 ghjugnu facianu una grande fiera duv'elli vendianu cullane e straglieri ch'elli chjamavanu "tawdries").
Prutezzione: maladie di gola (Etheldreda serebbi morta di un rimassu in gola).
[1]