U
16 di ghjugnu
he u 167esimu ghjornu (u 168esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santu
Urilianu
. Santu
Ghjuvan Francescu Regis
.
L'annu 546, Urilianu era statu elettu vescu di Arlate, l'attuale cita d'Arles. U papa u fece vicariu per tutta a Gallia. Ha avutu a cumbatte l'eresia chi pretendia chi a Vergine Maria un era micca a mamma di Ghjesu
In Arles, ha fattu dui munasteri, unu pe e donne e unu per l'omi. A regula dicia chi tutti i frati devianu ampara a leghje.
Urilianu
serebbi mortu in Lione u 16 ghjugnu di u 551.
Etimolugia: dau gr. "aurios" (matinata).
Nomi: Aure, Aure, Aurele, Aurelia, Aureliana, Aureliano, Aurelianu, Aurelie, Aurelien, Aurelienne, Auriane, Aurica, Auriole, Aurora, Aurore, Avreliane, Orell, Uriliana, Urilianu.
Paesi e cita: Strasburgu.
Litteratura: Gerard de Nerval: "Aurelia", Louis Aragon, "Aurelien".
Ghjuvan Francescu Regis
, entratu a a Cumpagnia di Ghjesu a 19 anni, prete a 30 anni, era natu in u 1597 a Fontcouverte (in l'attuale dipartimentu di l'Aude) e ghje mortu u 31 dicembre 1640 a Louvesq (in l'attuale dipartimentu di l'Ardeche). Fu unu di i piu grandi predicadori di u seculu XVII.
A' l'epica di una guerra tra catolichi e prutestanti, diventata una guerra europea e chi duro trenta anni, Ghjuvan Francescu ha passatu l'ultimi dece anni di a so vita a circa di purta un sullevu a i piu poveri.
He mortu a 43 anni, frustu da e fatighe. Ancu oghje, i pelegrini cuntinuveghjanu a visita a so tomba a Louvesq, issu picculu paese di i monti alvergnesi, a piu di mille metri di altitutine.
[1]