Lev Davidovici Tro?ki
Date personale
Nume la na?tere	Leib Davidovici Bron?tein
N?scut	26 octombrie / 7 noiembrie 1879 [1] Bereslavka , ?inutul Elisavetgrad , gubernia Herson , Imperiul Rus [1]
Decedat	21 august 1940 (60 de ani) [2] [3] [4] [1] Coyoacan ?( d ) , Ciudad de Mexico , Mexic
Inmormantat	Coyoacan [*] [[ Coyoacan (territorial demarcation of the Mexico City in Mexico)|​]] Grave of Leon Trotsky and Natalia Sedova [*] [[ Grave of Leon Trotsky and Natalia Sedova |​]]
Cauza decesului	omor ( hemoragie cerebral? )
P?rin?i	David Bron?tein [*] [[ David Bron?tein (father of Leon Trotsky)|​]] Anna Bron?tein [*] [[ Anna Bron?tein (mother of Leon Trotsky)|​]]
Fra?i ?i surori	Olga Davidovna Kameneva [*] [[ Olga Davidovna Kameneva (Russian revolutionary)|​]]
C?s?torit cu	Natalia Sedova Aleksandra Sokolovskaia [*] [[ Aleksandra Sokolovskaia (Russian revolutionary (1872-1938))|​]]
Copii	Serghei Lvovici Sedov [*] [[ Serghei Lvovici Sedov (Soviet Great Purge victim)|​]] Zinaida Lvovna Volkova [*] [[ Zinaida Lvovna Volkova (Leon Trotsky's first daughter)|​]] Lev Lvovici Sedov [*] [[ Lev Lvovici Sedov (son of Leon Trotsky, communist oppositionist and writer)|​]]
Cet??enie	Imperiul Rus   Republica Sovietic? Federativ? Socialist? Rus?   Republica Sovietic? Socialist? Ucrainean? ( 10 martie 1919 ? 30 decembrie 1922 )   Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (? 1932 )   Mexic ( 1937 ? 1940 )
Etnie	evreii din Ucraina [*] ​ evrei ru?i [*] ​
Ocupa?ie	politician diplomat autobiograf [*] ​ filozof revolu?ionar militar istoric jurnalist scriitor
Locul desf??ur?rii activit??ii	Sankt Petersburg [5] Moscova [5]
Limbi vorbite	limba rus? [6] limba ucrainean? limba german? limba englez? limba francez?
Membru al Biroului Politic al CC al PCUS [*] ​
In func?ie 25 martie 1919  –  23 octombrie 1926
Ministru al Ap?r?rii al Uniunii Sovietice
In func?ie 13 martie 1918  –  15 ianuarie 1925
Precedat de	Nikolai Podvoiski [*] ​
Succedat de	Mihail Frunze
Membru al Biroului Politic al CC al PCUS [*] ​
In func?ie 29 noiembrie 1917  –  25 martie 1919
Deputat al Adun?rii Constituante Ruse
In func?ie 25 noiembrie 1917  –  20 ianuarie 1918
narodnii komissar
In func?ie 8 noiembrie 1917  –  9 aprilie 1918
Precedat de	Mihail Tere?cenko [*] ​
Succedat de	Gheorghi Cicerin
Membru al Biroului Politic al CC al PCUS [*] ​
In func?ie 10 octombrie 1917  –  23 octombrie 1917
Premii	Ordinul Steagul Ro?u
Partid politic	КПСС ( 1917 ?noiembrie 1927) РСДРП(б) [*] ​ PSDMR SP [*] ​
Ideologie	tro?kism
Alma mater	Universitatea din Odesa
Semn?tur?
Modific? date / text

Parte a seriei despre
Socialism
Dezvoltare Istoria socialismului Dezbatere asupra calculului socialist Economie socialist?
Idei Calcul in natur? Proprietate colectiv? Cooperativ? Proprietate comun? Democra?ie economic? Planificare economic? Oportunit??i egale Asociere liber? Democra?ia la locul de munc? Analiz? intrare-ie?ire Interna?ionalism Tichet cadou Produc?ia pentru utilizare Dividend social Proprietate social? Socialism intr-o singur? ?ar? Modul de produc?ie socialist Proprietate de stat Fiec?ruia dup? contribu?ia sa Autogestiunea muncii
Modele Planificare descentralizat? Economia participativ? Socialism de pia?? Democra?ie economic? Impozit unic Teorema Lange?Lerner Mutualism Socialismul ricardian Economie planificat? Tip sovietic Proiectul Cybersyn Economie de pia?? socialist? Economia de pia?? orientat? socialist
Variante African Arab Agrar Anarhist Anarho-comunism Anarho-sindicalismul Autoritar Baasism Blanquism Comunism Democratic Etic Ecologic Feminist Georgism Corporativ Imposibilism Leninism Liberal Libertarian Pia?? Marhaenism Marxism Maoism Owenism Platformism Reformism Religios Revizionism Revolu?ionar Ricardian ?tiin?ific Social-democra?ie Stat Neo- Sindicalism Technocra?ie Tro?kism Utopic cu caracteristici chineze Sionism secolul al XXI-lea
Istoria dup? ?ar? Australia Brazilia Canada Fran?a Estonia Hong Kong India Olanda Noua Zeeland? Pakistan Regatul Unit Statele Unite
Oameni Charles Hall Henri de Saint-Simon Francois-Noel Babeuf Robert Owen Charles Fourier William Thompson Thomas Hodgskin Louis Auguste Blanqui Pierre-Joseph Proudhon Louis Blanc Moses Hess Mihail Bakunin Karl Marx Friedrich Engels Ferdinand Lassalle William Morris Mary Harris Jones Peter Kropotkin Eduard Bernstein Errico Malatesta Fred M. Taylor Eugene V. Debs Gheorghi Plehanov John Dewey Enrico Barone Ben Tillett Fernand Pelloutier Emma Goldman Vladimir Lenin Rosa Luxemburg Leon Blum Antonie Pannekoek Luis Emilio Recabarren Iosif Stalin Leon Trotsky Clement Attlee Karl Polanyi Nestor Mahno G. D. H. Cole Ho Chi Minh Antonio Gramsci Josip Broz Tito Farabundo Marti Mao Zedong Jose Carlos Mariategui Imre Nagy Einar Gerhardsen Sidney Hook Abba P. Lerner Oskar R. Lange Deng Xiaoping Max Shachtman Salvador Allende Nelson Mandela Enver Hoxha Kwame Nkrumah Edvard Kardelj Kim Il-sung Francois Mitterrand Gamal Abdel Nasser Alexander Dub?ek Howard Zinn Fidel Castro Olof Palme Che Guevara Noam Chomsky Martin Luther King Jr. Mihail Gorbaciov Bernie Sanders Muammar Gaddafi Abdullah Ocalan Jeremy Corbyn Thomas Sankara Jack Layton Cornel West Hugo Chavez Chris Hedges Evo Morales
Organiza?ii Prima Interna?ional? (Asocia?ia Interna?ional? a Muncitorilor) A Doua Interna?ional? Interna?ionala a III-a (Comintern) Interna?ionala a IV-a Interna?ionala a V-a Interna?ionala Laburi?tilor ?i a Sociali?tilor Interna?ionala Socialist? Federa?ia Mondial? a Tineretului Democrat Uniunea Interna?ional? a Tineretului Socialist Mi?carea Mondial? Socialist? Comitetul Interna?ional pentru Interna?ionala a IV-a Alian?a Progresist?
Subiecte asem?n?toare Anarhism Capitalism Societate comunist? Critica capitalismului Sistem economic List? de economi?ti sociali?ti Nanosocialism Progresivism Socialism de dreapta Socialismul ?i drepturile LGBT Partid Socialist Stat socialist
Portal Socialism Portal Economie Portal Politic?
v d m

Acest articol este parte a seriei Comunism

?coli ale comunismului Marxism · Leninism Stalinism · Tro?kism Maoism · Comunism religios Anarho-comunism

Partide comuniste Partid comunist List? de partide comuniste Partidul Bol?evic Partidul Muncii din Albania Partidul Comunist Bulgar Partidul Comunist al Uniunii Sovietice Partidul Comunist din Iugoslavia Partidul Muncitoresc Unit Polonez Partidul Comunist Roman Partidul Comunist Ungar Interna?ionala Communist? Cominform

State socialiste State istorice importante: Uniunea Sovietic? Albania Bulgaria Cehoslovacia Germania de Est Iugoslavia Polonia Romania Ungaria State actuale: China Coreea de Nord Cuba Laos Vietnam

Alte articole Revolu?ie comunist? Revolu?ia din Octombrie Marxism-leninism Pactul de la Var?ovia CAER Socialism Economie planificat? Rubl? transferabil? Anticomunism Totalitarism Societate deschis?

v d m

Lev Davidovici Tro?ki (in rus? Лев Давидович Троцкий , n. 26 octombrie / 7 noiembrie 1879 , Bereslavka , ?inutul Elisavetgrad , gubernia Herson , Imperiul Rus  ? d. 21 august 1940 , Coyoacan ^{?( d )} , Ciudad de Mexico , Mexic ), n?scut Leiba sau Leib Bron?tein (Лейба Бронштейн), a fost un revolu?ionar bol?evic ?i intelectual marxist rus n?scut intr-o familie de evrei a?kenazi din Ucraina . El a fost un politician influent la inceputurile existen?ei Uniunii Sovietice , mai intai Comisar al poporului pentru politica extern? iar mai apoi ca fondator ?i prim comandant al Armatei Ro?ii ?i Comisar al poporului pentru ap?rare. A fost de asemenea membru fondator al Politburo-ului . In urma luptei pentru putere cu Iosif Vissarionovici Stalin din anii 1920 , Tro?ki a fost exclus din Partidul Comunist ?i deportat din Uniunea Sovietic?. A fost in cele din urm? asasinat in Mexic de un agent sovietic. Ideile lui Tro?ki formeaz? bazele teoriei comuniste cunoscute sub numele de tro?kism .

Tinere?ea [ modificare | modificare surs? ]

Data na?terii sale conform calendarului gregorian este 7 noiembrie ? aceia?i zi cu a izbucnirii Revolu?iei ruse din 1917 . Dup? ce calendarul iulian a fost inlocuit in 1918 , data decesului se exprim? folosind calendarul gregorian . S-a n?scut in Ianovka , regiunea Herson , Ucraina , ca fiu al unui fermier bogat evreu , David Bronstein. La 8 ani a fost trimis de tat?l s?u la ?coal? la Odessa , iar dup? 6 ani a fost transferat la Nikolaev .

Activitatea revolu?ionar? [ modificare | modificare surs? ]

Tro?ki a cunoscut marxismul in 1896, cand era la ?coala din Nikolaev , unde studia matematica . A fost pentru prima oar? arestat in 1898 , cand era organizator al Sindicatului Muncitorilor din Sudul Rusiei ?i a fost condamnat la doi ani de inchisoare. In aceast? perioad? s-a c?s?torit cu prima lui so?ie, Alexandra Sokolovskaia . In 1900 a fost condamnat la patru ani de exil in Siberia , unde i s-au ?i n?scut primele dou? fiice. A evadat din Siberia ?i ?i-a luat numele de Tro?ki de la un temnicer intalnit in Odessa . A plecat la Londra unde s-a al?turat lui Vladimir Ilici Lenin , editorul ?i directorul ziarului Iskra Scanteia al Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia .

A participat la Congresul al doilea al PSDMR ?inut la Londra in vara anului 1903 iar, in disputa intern? care a divizat partidul, a luat partea men?evicilor impotriva lui Lenin . De?i ata?amentul fa?? de ideile men?evice a fost de scurt? durat?, proastele rela?ii cu Lenin au durat urm?torii 14 ani.

In 1905 el s-a reintors in Rusia impreun? cu Parvus . El a fost ales pre?edinte al Sovietului deputa?ilor muncitorilor din Sankt Petersburg . Implicarea sa in greva general? din octombrie ?i sprijinul acordat rebeliunii armate au dus la condamnarea sa la exil pe via??. In ianuarie 1907 , el a evadat din exil ?i s-a refugiat la Londra, unde a participat la Congresul al cincilea al PSDMR . In octombrie, s-a mutat la Viena , unde a editat ziarul social-democrat Pravda ( Adev?rul ), care era introdus prin contraband? in Rusia. A fost unul dintre numeroasele ziare revolu?ionare ruse care au purtat acela?i nume ?i nu a avut nici o leg?tur? cu ziarul oficial de mai tarziu al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice , Pravda .

Conform documentelor epocii, dup? evadarea din exil, poli?ia ?arist? a efectuat un raid la Odesa in vederea arest?rii tuturor persoanelor cu numele de familie Bronstein. Exista marturii, c? a fost arestat o persoana cu numele de familie Bronstein, student la una dintre institutiile din Odesa , originar din Telenesti , Basarabia . Aceasta a servit c? motiv de specula?ii, cum c? Trotchi ar fi fost originar din Telenesti ^[7] . De fapt, politia rusa a stabilit, c? studentul de la Telenesti nu era rud? cu Trotchi ?i, in consecin?? a fost eliberat. In anii r?zboaielor balcanice, 1911 - 1913 , totu?i, Trotchi s-a aflat la Bucure?ti, unde s-a intalnit cu socialistii Cristian Racovski ^[8] , Zamfir Ralli-Arbore ?i Pantelimon Halippa . Aceasta rezult? din dosarul intocmit de NKVD la arestarea lui Pantelimon Halippa in data de 29 martie 1952 ^[9]

Cum se apropia r?zboiul, Tro?ki s-a mutat in Elve?ia neutr?, iar mai apoi in Fran?a . A fost expulzat din Fran?a ?i tr?ia in ora?ul nord-american New York , cand in februarie 1917 a izbucnit Revolu?ia rus? ?i ?arul Nicolae al II-lea a fost detronat. A p?r?sit New Yorkul in martie la bordul vasului S.S. Christiania Fiord , dar a fost interceptat de oficialii marinei britanice in Halifax, Nova Scotia . Tro?ki ?i al?i cinci compatrio?i au fost aresta?i ?i mai multe milioane de dolari in aur au fost confiscate de pe vapor. El a ajuns pan? la urm? in Rusia in luna mai a aceluia?i an. De la intoarcerea sa, a fost un sprijinitor al pozi?iei bol?evice . Aderand la aceast? forma?iune cateva luni mai tarziu, Tro?ki s-a implicat in mod activ in eforturile de r?sturnare a guvernului provizoriu condus de Alexandr Kerenski ?i a devenit membru al Sovietului din Petrograd .

Dup? victoria Revolu?iei Ruse [ modificare | modificare surs? ]

Dup? venirea la putere a bol?evicilor, el a devenit Comisar al Poporului pentru Afacerile Externe, avand ca sarcin? important? negocierea tratatului de pace cu Germania ?i alia?ii ei. Dar retragerea de la negocieri din 10 februarie 1918 a provocat invazia german? pe 18 februarie . Succesele rapide germane a obligat regimul sovietic s? semneze un tratat foarte dezavantajos pe 3 martie la Brest-Litovsk . Ca urmare, Tro?ki a demisionat din postul s?u diplomatic. In luna martie a aceluia?i an a fost numit Comisar al Poporului pentru Afacerile Armatei ?i Flotei. (Нарком по военным и морским делам, Нарком армии и флота) (1918-1925). In septembrie 1918 a fost numit pre?edinte al Consiliului Militar Revolu?ionar al Republicii (Реввоенсовет). Ca fondator ?i comandant al Armatei Ro?ii , ii apar?in meritele succeselor sovietice in lupta cu Armata Alb? ?i victoria in lungul ?i violentul r?zboi civil .

In martie 1921 a organizat ?i a condus represiunea rebeliunii din Kronstadt . Aceasta a fost ultima revolt? important? impotriva guvern?rii bol?evice ?i un eveniment important in istoria luptei clasei muncitoare .

Datorit? bolii ?i mai apoi mor?ii lui Lenin , Stalin a reu?it s?-?i consolideze puterea in partid ?i in guvern. In acest moment, Tro?ki a fost incapabil sau nu a dorit s? se opun? lui Stalin. In lipsa unei ac?iuni la Congresul al XII-lea al Partidului din 1923, in special in problema Testamentului politic al lui Lenin care cerea indep?rtarea lui Stalin, Tro?ki a pierdut orice ?ans? s?-l inving? pe Stalin care, sprijinit de Lev Kamenev ?i de Grigori Zinoviev , a fost in stare s? preia controlul Partidului Comunist. Tro?ki ?i sus?in?torii s?i au format Opozi?ia de stanga , care a luptat in interiorul Partidului Comunist ca?iva ani impotriva conducerii lui Stalin ?i a platformei sale politice.

Tro?ki a emis teoria ? revolu?iei permanente ” intr-o perspectiv? interna?ionalist?, ceea ce era intr-un contrast evident cu politica lui Stalin de construire a ? socialismului intr-o singur? ?ar? ”. El a adus argumente pentru industrializarea rapid? a economiei ?i abandonarea Noii Politici Economice (NEP), in vreme ce Stalin, aliat cu Buharin , aducea argumente pentru o industrializare gradual? ?i pentru continuarea NEP. Aceast? lupt? politic? s-a incheiat cu infrangerea lui Tro?ki ?i cu excluderea lui din Partidul Comunist ( 12 noiembrie 1927 ). Astfel, Stalin a r?mas conduc?torul de necontestat al Uniunii Sovietice. Tro?ki a fost deportat in Kazahstan la Alma Ata pe 31 ianuarie 1928 . A fost exilat din Uniunea Sovietic? in 1929 .

Dup? infrangerea lui Tro?ki, Stalin i-a folosit gandirea economic? in lupta cu Buharin ?i a aplicat politica industrializ?rii for?ate, de?i a implementat-o intr-o manier? criticat? pentru marea ei violen?? ?i pentru autoritarism.

In exil [ modificare | modificare surs? ]

Tro?ki a fost deportat in 1928 . Prima lui oprire in exil a fost insula turceasc? Prinkipo , unde a stat 4 ani. In 1933 , Daladier i-a oferit azil politic in Fran?a . A stat la inceput in Royan , apoi in Barbizon . Nu i s-a permis s? viziteze Parisul . In 1935 i s-a adus la cuno?tin?? c? nu mai este binevenit in Fran?a ?i, dup? ce a cant?rit toate alternativele, s-a mutat in Norvegia , la Oslo , unde a fost oaspetele lui Konrad Knudsen . Dup? doi ani, datorit? presupusei influen?e sovietice, a fost pus sub arest la domiciliu. Dup? consult?ri cu oficialit??ile norvegiene, i s-a permis s? se indrepte la bordul unui cargou c?tre Mexic impreun? cu so?ia sa, Natalia Sedova .

In Mexic, a tr?it pan? la un moment dat in casa pictorului Diego Rivera , iar mai apoi in casa Fridei Kahlo . A fost un autor prolific, scriind mai multe lucr?ri printre care Istoria revolu?iei ruse (1930) ?i Revolu?ia tr?dat? (1936), o critic? a Uniunii Sovietice sub stalinism . Tro?ki a argumentat c? statul sovietic a devenit un stat muncitoresc degenerat , controlat de o birocra?ie nedemocratic?, care ori poate fi r?sturnat? de o a doua revolu?ie proletar? socialist?, sau urma s? degenereze pan? la punctul de la care era posibil? intoarcerea la capitalism, a?a cum s-a ?i intamplat in zilele noastre.

In 1938 , Tro?ki ?i sprijinitorii lui au pus bazele unei organiza?ii interna?ionale marxiste , Interna?ionala a patra , care era gandit? ca o alternativ? tro?kist? al Interna?ionala a treia , Cominternul stalinist. Tro?ki s-a certat la un moment dat cu pictorul Rivera ?i in 1939 s-a mutat in propria lui re?edin?a in Coyoacan ? o suburbie a Mexico City . Pe 24 mai 1940 a supravie?uit unui atac atribuit unor asasini presupu?i sovietici. Mai tarziu, pe 20 august 1940, Tro?ki a fost atacat ?i asasinat in propria lui cas? de un agent stalinist, Ramon Mercader , care i-a infipt un piolet pentru ghea?? in cap. Manerul pioletului fusese scurtat mult pentru a permite mascarea lui. Lovitura nu a fost suficient de precis? ?i de puternic? ?i nu l-a ucis imediat pe Tro?ki, a?a cum incercase Mercader. Martorii sus?in c? Tro?ki, sangerand ?i strigand dup? ajutor, a inceput o lupt? disperat? cu atacatorul s?u. Auzind zgomotul, g?rzile de corp ale lui Tro?ki au n?v?lit in camer? ?i aproape l-au omorat pe Mercader. Tro?ki i-a oprit, strigand: ?Nu-l ucide?i! Acest om are de spus o poveste”. Tro?ki a murit a doua zi.

Mercader a m?rturisit mai apoi la tribunal: ?Mi-am a?ezat haina de ploaie pe mas? in a?a fel incat s? pot scoate pioletul, care era in buzunar. Am decis s? nu ratez minunata ?ans? care mi se oferea. In momentul in care Tro?ki a inceput s?-?i scrie articolul, mi-a oferit ?ansa ce o a?teptam. Am scos pioletul din haina de ploaie, l-am strans in man? ?i, cu ochii inchi?i, i-am dat o lovitur? teribil? in cap”.

Casa lui Tro?ki din Coyoacan a fost p?strat? aproape in aceea?i stare ca in ziua asasinatului ?i acum este muzeu. Mormantul lui se afl? in curtea casei.

Tro?ki nu a fost niciodat? reabilitat formal de guvernul sovietic, in ciuda reabilit?rilor din timpul Glasnostului a celor mai mul?i veterani bol?evici uci?i in timpul epur?rilor staliniste .

Teorie [ modificare | modificare surs? ]

Tro?kism [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Tro?kism .

Revolu?ia permanent? [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Revolu?ia permanent? .

Programul de tranzi?ie [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Programul de tranzi?ie .

Publica?ii [ modificare | modificare surs? ]

• Romania ?i r?zboiul balcanic , traducere de Radu P?rp?u??, Editura Polirom, Ia?i, 1998
• Via?a mea . Autobiografie , Traducere din limba englez? de Eugen Damian, Meteor Publishing, Bucure?ti 2015 ISBN 978-606-8653-20-4 (Titlul edi?iei originale, in limba englez?: My Life. An attempt at an Autobiography , Ed. Charles Scribner's Sons, New York, 1930)

Articole inrudite [ modificare | modificare surs? ]

• Stalinism
• Istoria Rusiei
• Armata muncii
• David Ives a scris o pies? satiric? intr-un act numit? varia?ii pe tema mor?ii lui Tro?ki

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Lev Tro?ki. O via?? de revolu?ionar , de Joshua Rubenstein, Yale University Press, 2011 - recenzie
• Trotsky: A Biography , Robert Service, Editura Pan Macmillan, 2010
• Trotsky: Eternal Revolutionary , Dmitri Volkogonov, Editura Simon and Schuster, 2008
• The Prophet: Trotsky, 1887-1940 , Isaac Deutscher, Editura Verso Books, 2009
  • The Prophet Armed: Trotsky, 1879-1921 , Isaac Deutscher, Editura Verso, 2003
  • The Prophet Unarmed: Trotsky, 1921-1929 , Isaac Deutscher, Editura Verso, 2003
  • The Prophet Outcast: Trotsky, 1929-1940 , Isaac Deutscher, Editura Verso, 2003
• Stalin's Nemesis: The Exile and Murder of Leon Trotsky , Bertrand Patenaude, Faber & Faber, 2010

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Trotsky archive at Marxists.org (under GFDL -license)
• FBI records relating to Trotsky's murder
• Writings and Marxist analysis
• Forty Years Since Leon Trotsky’s Assassination by Lyn Walsh
• Lenin and Trotsky - What they Really Stood For by Alan Woods and Ted Grant
• Trotsky's Relevance Today Arhivat in 30 septembrie 2007 , la Wayback Machine . by Peter Taaffe
• "Trotsky admits aid to Japanese imperialism" and other criticism on Trotsky Arhivat in 24 iunie 2006 , la Wayback Machine .
• Trotsky Biography From Spartacus Educational
• The Lubitz TrotskyanaNet dealing with Leon Trotsky, Trotskyism and Trotskyists (english)
• Mereu in opozi?ie ^{[ nefunc?ional? ]} , 11 ianuarie 2005, GEORGE D. RAPA, Jurnalul Na?ional
• Tro?ki - profetul inarmat Arhivat in 16 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 14 ianuarie 2009, Revista Magazin
• FOTO Cat de tare s-a in?elat Tro?ki, turist prin Dobrogea, in privin?a romanilor , 16 februarie 2013, Sinziana Ionescu, Adev?rul

Format:Trotzkism