| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Baschetul
este unul dintre cele mai r?spandite
sporturi de echip?
din lume; se caracterizeaz? prin fine?ea, precizia ?i fantezia exerci?iilor tehnice ?i tactice, prin talia inalt? ?i calit??ile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate intr-o lupt? sportiv? care pretinde spirit de echip? ?i de sacrificiu,
inteligen??
?i rezisten?? nervoas?.
Punctele sunt marcate prin aruncarea mingii in co?; echipa care acumuleaz? mai multe puncte la sfar?itul jocului ca?tig?. Mingea poate fi f?cut? s? inainteze pe teren prin
driblare
sau pasand-o altor coechipieri. Actele fizice nesportive (
fault
) sunt penalizate ?i exist? restric?ii asupra modului in care este folosit? mingea (
inc?lc?ri
).
De-a lungul timpului, in baschet s-au dezvoltat
tehnicile
obi?nuite de ochire, pasare ?i
driblare
, dar ?i de pozi?ionare a juc?torilor, precum ?i structurile ofensive ?i defensive. De obicei, juc?torii cei mai inal?i vor ocupa
centrul
sau una dintre cele dou? pozi?ii de extrem?, iar juc?torii mai mici de statur? sau cei care au vitez? ?i cele mai bune abilit??i de manuire a mingii, vor ocupa pozi?ia de funda?. In timp ce baschetul competi?ional are ni?te reguli bine stabilite, numeroase
variante de baschet
s-au dezvoltat pentru jocurile ocazionale. In anumite ??ri, baschetul este un sport popular, cu mul?i spectatori.
Primul teren de baschet, cel din
Colegiul Springfield
.
Vechile popula?ii
inca?e
,
maya
?i
aztece
practicau un joc in care mingea era aruncat? intr-un inel de piatr?, suspendat orizontal pe un zid. B??tina?ii din
Florida
aveau o ?int? format? dintr-un
co?
de nuiele iar indienii din
America
plasau un fel de co? in trunchiuri de copac.
In anul
1891
, un tan?r asistent de la
colegiul Springfield
, din statul
Massachusetts
,
SUA
, pe numele s?u
James Naismith
, incercand s? fac? mai variate lec?iile de educa?ie fizic? ale studen?ilor, cu un con?inut mai atractiv ?i mai dinamic, f?r? condi?ii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi ?i a inlocuit poarta cu un co? suspendat pe un perete. Astfel a luat na?tere sportul c?ruia i s-a spus apoi
basketball
(
basket
= co?,
ball
= minge).
La inceput echipele erau alc?tuite din cate 50 de juc?tori, apoi num?rul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 juc?tori pe teren. Jocul se r?spande?te in
Europa
, fiind prezentat demonstrativ la
Jocurile Olimpice din 1904
(de la
St. Louis
). In
1932
se constituie Federa?ia Interna?ional? de Baschet Amator (F.I.B.A.) ?i din
1935
se disput? Campionatele Europene.
Conduc?torul de joc al echipei(antrenorul din teren). De cele mai multe ori cel mai scund juc?tor. Cel mai bun pasator ?i dribleur. Juc?torul care trebuie s? ia cele mai bune decizii pentru a pune in situa?ii bune coechipierii. Trebuie s? aib? o foarte bun? viziune a terenului pentru a fi capabil s? creeze arunc?ri deschise. Trebuie s? fie capabil s? distrug? defensiva advers?. Este responsabil de asigurarea echilibrului defensiv.
Cel mai bun arunc?tor al echipei. Trebuie s? aib? abilitatea de a crea arunc?ri deschise ?i de a ob?ine procentaje bune ?i in situa?iile cand ap?r?torii pun presiune. Trebuie s? ?tie s? foloseasc? blocajele coechipierilor pentru a avea arunc?ri deschise. E neap?rat s? aib? ?tiin?a de a sim?i juc?torii. Are a doua responsabilitate a driblingului ?i trebuie s? recupereze ofensiv.
Cel mai bun juc?tor al echipei care poate juca ?i pe perimetru ?i in interior. Trebuie s? fie agresiv ?i puternic pentru a juca in interior dar in acela?i timp suficient de agil pentru a putea juca afar?. Al doilea cel mai bun arunc?tor ?i p?trunz?tor. Multe arunc?ri sunt executate de pe baseline. Are prima responsabilitate pentru a recupera ofensiv.
Juc?torul cel mai tehnic ?i mai mobil de sub panou, marcheaz? din apropierea co?ului ?i de la semi-distan??.
Se mai nume?te ?i ?post man”.
Cel mai inalt ?i cel mai puternic juc?tor al echipei. Ap?r?tor versat sub propriul co?, domin? ambele panouri.
Baschetul se joac? intre dou? echipe a cate 5 juc?tori. Scopul fiec?rei echipe este s? introduc?
mingea
in co?ul adversarilor ?i s? incerce s? impiedice cealalt? echipa s? inscrie. Echipa care inscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi inving?toarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasat?, aruncat?, lovit?, rostogolit?, driblat?, in orice direc?ie. De asemenea, adversarul poate fi dep??it prin procedeul numit ?fent?”.
[1]
Dimensiunile terenului de baschet
Terenul de joc este o suprafa?? dreptunghiular?, plan? ?i dur?, liber? de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie s? fie de 28 m in lungime pe 15 m in l??ime, acestea fiind m?surate de la marginea interioar? a liniilor care delimiteaz? terenul. Federa?iile na?ionale au autoritatea s? aprobe pentru competi?iile na?ionale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime ?i 14 m l??ime.
Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie s? fie trasate cu aceea?i culoare (de preferin?? alb), s? aib? o l??ime de 5 cm ?i s? fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe l??imile terenului) ?i liniile laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona b?ncii echipelor trebuie s? fie situate la cel pu?in 2 m distan?? de terenul de joc.
Linia de centru trebuie trasat?, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiec?rei linii laterale. Ea va fi prelungit? cu 15 cm in afara fiec?rei linii de tu??. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului ?i va avea o raz? de 1,80 m m?surat? de la marginea exterioar? a circumferin?ei. Dac? suprafa?a cercului central este colorat?, atunci culoarea va fi aceea?i cu cea a zonelor de restric?ie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc avand centrul la jum?tatea liniilor de arunc?ri libere ?i o raz? de 1,80 m m?surat? de la marginea exterioar? a liniilor care le delimiteaz?.
Liniile de arunc?ri libere ?i zonele de restric?ie
[
modificare
|
modificare surs?
]
O linie de arunc?ri libere trebuie trasat? paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioar? trebuie situat? la 5,80 m de la marginea interioar? a liniei de fund ?i trebuie s? aib? 3,50 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginar? care une?te mijlocul celor dou? linii de fund. Zonele de restric?ie trebuie s? fie spa?iile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de arunc?ri libere ?i liniile care unesc extremit??ile liniilor de arunc?ri libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte ?i de cealalt? a mijlocului acestor linii, m?surate de la marginea exterioar? a acestor linii. Toate aceste linii, cu excep?ia liniilor de fund, fac parte din zona de restric?ie.
Panoul de baschet este fabricat din metal,sticl?,lemn sau plastic, avand grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol avand un diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confec?ionat? dintr-o camer? de cauciuc, acoperit? cu o anvelop? de piele, material plastic sau cauciuc, avand greutatea de 600-650 gr. ?i circumferin?a de 75?80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri in teren (conform regulamentului FIBA), ajuta?i de un scorer ?i un cronometror.
Un meci de baschet se desf??oar? in 4 reprize de cate 10 minute fiecare, cu o pauz? de 2 minute intre sferturile 1-2 ?i 3-4, precum ?i o pauz? de 15 minute intre sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. In campionatul nord-american NBA meciul se desf??oar? in 4 reprize de cate 12 minute fiecare. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaz? timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate intreruperile jocului. Co? inscris este valabil numai dac? mingea intr? in co? pe deasupra lui ?i trece prin el. Dac? in momentul arunc?rii juc?torul se afl? in exteriorul liniilor de trasare a semicercului, atunci aruncarea va valora 3 puncte. Dac? arunc?torul se va afla in interiorul sau in contact cu linia de trasare a semicercului, aruncarea va valora 2 puncte. Fiecare aruncare de la linia de arunc?ri libere va valora 1 punct. Un meci de baschet nu se termin? niciodat? cu un scor de egalitate intre cele dou? echipe. Au existat competi?ii in care echipele puteau termina la egalitate un meci, in cazul desf??ur?rii unei competi?ii stil tur -retur, dar numai in cazul meciului tur. In cazul in care la sfar?itul timpului regulamentar de joc cele dou? echipe se afl? la egalitate, meciul se va prelungi cu o repriz? de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Dac? ?i la cap?tul acestei reprize situa?ia de egalitate continu?, meciul se va prelungi cu atatea reprize cat este necesar ca la final o echip? s? aib? cel pu?in un punct mai mult decat adversara sa.
Dup? fiecare co? marcat, mingea se repune in joc de c?tre echipa aflat? in ap?rare din orice loc aflat inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda in ambele reprize de cate dou? ori fiec?rei echipe, la cererea antrenorului sau a juc?torilor.
In jocul de baschet sunt sanc?ionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie gre?elile personale (efectuate prin contact direct cu un adversar). In timpul driblingului juc?torul se poate deplasa pe teren, dar dac? a oprit driblingul, nu-l poate relua, f?candu-se vinovat astfel de ?dublu dribling”.
Pivotul
este un post de?inut de un juc?tor intr-o echip? de baschet. Mai poate desemna mi?carea unui juc?tor cu mingea, care men?ine cu un picior contactul cu solul, iar cu cel?lalt i?i schimb? direc?ia o dat? sau de mai multe ori.
Regula pa?ilor
interzice juc?torului aflat in posesia mingii s? se deplaseze cu ea in bra?e.
Regula celor 3 secunde
nu permite unui juc?tor in atac s? stea mai mult de 3 secunde in suprafa?a de arunc?ri libere sau s? ?in? mai mult de 5 secunde mingea in posesia sa, f?r? s-o bat? in podea.
Regula celor 8 secunde
oblig? echipa care are mingea s? treac? in acest interval de timp in terenul advers (cu mingea).
Regula celor 24 de secunde
impune echipei in atac s? arunce la co? in timp de maximum 24 de secunde. Un juc?tor care comite 5 gre?eli personale in timpul jocului este eliminat definitiv de pe teren.
Jocul de baschet se r?spande?te in Europa de la inceputul
secolului XX
, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din
1904
. In
1932
se constituie Federa?ia Interna?ional? de Baschet Amator (F.I.B.A.).
Romania
s-a aflat printre cele 8 ??ri membre fondatoare ale forului mondial al?turi de
Argentina
,
Cehoslovacia
,
Grecia
,
Italia
,
Letonia
,
Elve?ia
?i
Portugalia
. Din
1935
se disput? campionatele europene (la care a participat ?i ?ara noastr?).
In Romania, primele demonstra?ii de baschet au fost efectuate in
1920
. Pan? in
1923
, baschetul se practica in special in liceele din capital?, organizandu-se sporadic competi?ii inter?colare. Unul dintre liceele celebre la acea vreme a fost ?Mihai Viteazul”, inving?tor in prima competi?ie interlicean? din ?ar?. De altfel, liceul ?Mihai Viteazul” a fost ?i prima institu?ie care a beneficiat de un teren regulamentar de baschet. Incepand cu anul
1928
se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studen?esc, Juventus sau T.C.R.
Federa?ia Roman? de Baschet ?i Volei
ia fiin?? in
1931
. Tot atunci este organizat ?i primul campionat regional masculin. In aceast? perioad? nu existau mai mult de 150-200 sportivi legitima?i, baschetul tr?ind mai ales din insisten?ele ?i pasiunea unor animatori. Dup?
23 august
1944
, odat? cu instaurarea
regimului comunist
acest sport incepe s? aib? caracter de mas?, ca de altfel majoritatea activit??ilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul
1947
), se participa la primele Jocuri Balcanice (
1946
), sunt organizate anual campionate ?colare ?i universitare, precum ?i festivaluri de minibaschet pentru copii.
Dintre performan?ele Romaniei pe plan interna?ional men?ion?m clasarea de 3 ori pe locul IV la Campionatele Feminine Europene (
1964
,
1966
,
1968
) ?i de dou? ori pe locul V la cele masculine (
1957
,
1967
), precum ?i unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucure?ti, Rapid in cupele europene. In
1981
, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculin? a ocupat locul IV. In
1991
echipa masculin? de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai bun? peforman?? a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la
Edmonton
,
Canada
. Din lot f?ceau parte, printre al?ii,
Ghi?? Mure?an
, singurul roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscu?i baschetbali?ti romani pe plan interna?ional.
In acest moment suprema?ia pe plan intern la masculin este de?inut? de echipa
U-BT Cluj-Napoca
, ca?tig?toarea titlului de Campioan? Na?ional? in sezonul 2010-2011 in urma unui
co? incris
in ultima secund? de Tyler Morris, de dincolo de jum?tatea terenului. Cel mai valoros baschetbalist autohton este
Virgil St?nescu
, care s-a transferat in
2007
la forma?ia rus?
Unics Kazan
.
Commons