Kyiv
(da l'ucrainu:
Ки?в
, Kyiv o Kyiv /?k?jiu?/) o
Kiev
(/kj?f/ o /kj?v/; da u russu:
Киев
, Kiev / k?i(j)?f/) he a capitale e a cita a piu populata d'
Ucraina
(2.962.180 abitanti in u 2021). He situata in u centru-nord di u paese annantu a e sponde di u fiume
Dnipro
.
Kyiv he un impurtante centru industriale, scentificu, accademicu e culturale di l'Europa di u Livante. He u sediu di parechje imprese d'alta tecnulugia, d'universita e di munimenti storichi iscritti annantu a a Lista di u Patrimoniu Mundiale cum'e a Cattidrale di Santa Sofia e a Laura di e Sapare di Kyiv. A cita dispone di un sistemu di trasportu publicu avanzatu chi cumprende in particulare una reta di
metro
e di treni di subborgu.
Kyiv he una di e cita e piu antiche di l'Europa di l'Este. He passata mentre a so storia parechje volte da a prusperita a l'oscurita. A so origine he prubabilmente un postu cummerciale slavu fundatu ver'di u Vu seculu annantu a a strada cummerciale chi unia a Scandinavia a Custantinopuli. U borgu he tributariu di u riame di i Khazari sinu a a so cattura da i "Varangi" (
Vichinghi
) a a mita di u IXu seculu. Kyiv diventa a capitale di u Principatu di Kyiv, u primu abbozzu di a Russia cuntimpuranea. A cita he a l'intuttu distrutta in u 1240 da l'invasioni mongule e perde ogni influenza mentre parechji seculi. Diventa tandu una capitale pruvinciale d'impurtanza mino, piazzata sottu a u cuntrollu di i so putenti vicinanti : successivamente a
Lituania
, a
Pulonia
e infine a
Russia
.
Intigrata in l'Imperu Russiu, Kyiv cunnosce un nuvellu periodu di prusperita incu a Rivuluzione Industriale, chi piglia u so sviluppu in l'Imperu tra a fine di u XIXu seculu e u 1918, quand'ella diventa a capitale di a Republica Populare Ucraina. Stu tarritoriu dichjara a so indipendenza, ma he unificatu in u
1921
a l'
Unione Suvietica
. Kyiv diventa a capitale di a Republica Sucialista Suvietica d'Ucraina in u 1934. Mentre a
Seconda Guerra Mundiale
a cita he guasi a l'intuttu distrutta, ma ella he prestu ricustruita a l'esitu di u cunflittu e diventa a terza cita a piu populata di l'Unione Suvietica.
Dopu a u schiattamentu di l'Unione Suvietica e a dichjarazione d'indipendenza di l'Ucraina in u 1991, Kyiv diventa a capitale di u novu Statu. A so populazione s'accresce prestu grazia a l'afflussu d'Ucraini stallati insin'a qua in e differenti republiche di l'Unione Suvietica. Sottu a u nuvellu rigimu, pruspera e ferma a cita a piu ricca e a piu pupulata di u paese. L'industria di l'armamentu, chi custituia un sittore impurtante di l'ecunumia lucale, he rimpiazzata da i sirvizii e a finanza.