Vicenzu Bellini

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Vicenzu Bellini
Vicenzu Bellini
Articulu da seria Musica
ARTICULI E LISTI

Storia di la musica
Tiuria | Genira | Strummenta
Cumpusitura
Dirittura | Opiri / Album / Gruppi

CATIGURII

Musica | Gruppi
Cantanti


Vicenzu Bellini e un cumpusituri sicilianu natu a Catania lu 3 di nuvemmiru 1801 e mortu a Puteaux lu 23 di sittemmiru 1835 , c'avia sulu 34 anni.

E l'auturi di l'opira celibbri Norma .

Vicenzu si truvava a Pariggi , sunava nte salotti boni da cita francisi, discurria di musica, e un jornu si truvo a parrari cu nu so amicu francisi Alexandre Dumas , chiddu chi scrissi "Li tri muschitteri", "Lu conti di munticristu" e autri stori. Alexandre nun stava bonu di saluti e cci dissi a Vicenzu chi stava pi partiri pi l'Italia. Allura Vicenzu cci detti un cunzigghiu, quannu si truvava a passari p'un paisi da Sicilia , chi si chiamava Bauso, oi Villafranca Tirrena , s'avia a firmari e dumannari e cristiani chi ncuntrava ca cci cuntavanu la storia di Pasquali Brunu e di du iaggi mpicciati o muru du casteddu: una vacanti e l'autra cu na testa tagghiata. Lu scritturi quannu turnau da Sicilia supra sta storia chi sintiu scrissi nu rumanzu sanu nto 1838 , e lu titulu chi cci detti fu appuntu "Pascal Bruno" e nta primessa di stu libbru cunto ca fu propiu Vicenzu chi l'ispiro e lu cunzigghio.

Vicenzu Bellini e raffiguratu supr'e bancunoti di 5.000 (cincumila) Liri.


Liami esterni [ cancia | cancia la surgenti ]