Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Vicenzu Bellini
e un cumpusituri sicilianu natu a
Catania
lu
3 di nuvemmiru
1801
e mortu a
Puteaux
lu
23 di sittemmiru
1835
, c'avia sulu 34 anni.
E l'auturi di l'opira celibbri
Norma
.
Vicenzu si truvava a
Pariggi
, sunava nte salotti boni da cita francisi, discurria di musica, e un jornu si truvo a parrari cu nu so amicu francisi
Alexandre Dumas
, chiddu chi scrissi "Li tri muschitteri", "Lu conti di munticristu" e autri stori. Alexandre nun stava bonu di saluti e cci dissi a Vicenzu chi stava pi partiri pi l'Italia. Allura Vicenzu cci detti un cunzigghiu, quannu si truvava a passari p'un paisi da
Sicilia
, chi si chiamava Bauso, oi
Villafranca Tirrena
, s'avia a firmari e dumannari e cristiani chi ncuntrava ca cci cuntavanu la storia di Pasquali Brunu e di du iaggi mpicciati o muru du casteddu: una vacanti e l'autra cu na testa tagghiata. Lu scritturi quannu turnau da Sicilia supra sta storia chi sintiu scrissi nu rumanzu sanu nto
1838
, e lu titulu chi cci detti fu appuntu "Pascal Bruno" e nta primessa di stu libbru cunto ca fu propiu Vicenzu chi l'ispiro e lu cunzigghio.
Vicenzu Bellini e raffiguratu supr'e bancunoti di 5.000 (cincumila) Liri.