Saladin

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Mormantul lui Saladin la Damasc
Salah al-Din Yusuf Ibn Ayyub
sultan al Egiptului ?i Siriei
Date personale
Nume la na?tere ?????? ?? ??? ????? ?????? Modificați la Wikidata
N?scut c. 1138
Tikrit , Irak
Decedat 4 martie , 1193
Damasc , Siria
Inmormantat Marea Moschee din Damasc Modificați la Wikidata
Cauza decesului boal? infec?ioas? Modificați la Wikidata
P?rin?i Najm ad-Din Ayyub
Fra?i ?i surori Turan-Shah [*] [[ Turan-Shah (brother of Saladin, governed various principalities 1174-1180)|​]]
Al-Adil I [*] [[ Al-Adil I (Ayyubid sultan of Egypt and Syria, brother of Saladin)|​]]
Rabia Khatoon [*] [[ Rabia Khatoon (ayyubid princess)|​]]
Tughtakin ibn Ayyub [*] [[ Tughtakin ibn Ayyub (Ayyubid emir of Yemen and Hejaz 1182-1197)|​]]
Sitt al-Sham [*] [[ Sitt al-Sham |​]]
Nur Ad-Din Shahanshah [*] [[ Nur Ad-Din Shahanshah (Brother of Salah Ad-Din Al-Ayyubi)|​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Ismat ad-Din Khatun [*] [[ Ismat ad-Din Khatun (wife of Saladin)|​]] Modificați la Wikidata
Copii Al-Afdal ibn Salah ad-Din [*] [[ Al-Afdal ibn Salah ad-Din (Son of Saladin; Ayyubid Emir of Damascus 1193-1196)|​]]
Al-Aziz Uthman [*] [[ Al-Aziz Uthman (Ayyubid Sultan of Egypt 1171-1198)|​]]
Az-Zahir Ghazi [*] [[ Az-Zahir Ghazi (Ayyubid emir of Aleppo from 1193 to 1216)|​]] Modificați la Wikidata
Etnie kurd Modificați la Wikidata
Religie islam [2] Modificați la Wikidata
Ocupa?ie militar
comandant militar [*] ​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba arab?
limba kurd? Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri emir of Damascus [*] [[ emir of Damascus |​]] ( ? ) [1]
Sultan of Egypt [*] [[ Sultan of Egypt (status held by the rulers of Egypt from 1174 to 1517)|​]] ( ? ) [1]
emir of Aleppo [*] [[ emir of Aleppo |​]] ( ? )
Familie nobiliar? ayyubid?
Domnie
Domnie 1174 ? 4 martie , 1193
Incoronare 1174
Predecesor Nur ad-Din
Succesor Al-Aziz Uthman
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Saladin sau ?al?? ad- D?n Y?suf ibn Ayy?b ( arab? : ???? ????? ???? ?? ?????, ?al?? al-D?n Y?suf ibn Ayy?b, kurd? : ??????????? ???????, Selah'edine Eyubi, persan? : ?????????? ??????, Sal?h-ed-D?n Ayy?bi) (n. 1138 ? d. 4 martie 1193 ) a fost un musulman kurd din Tikrit [3] , devenit primul sultan Ayyubid al Egiptului ?i al Siriei . Ascensiunea la putere a acestuia a dus ?i la o unificare religioas? in cadrul comunit??ii islamice intre sunni?i, acesta vizand coalizarea for?elor siriene ?i  egiptene pentru a lupta impotriva crucia?ilor. [4] A condus opozi?ia musulman? impotriva francilor ?i altor crucia?i din Levant . La apogeul puterii sale a domnit peste Egipt , Siria , Yemen , Irak , Mecca , Hejaz ?i Diyarbakır . In ciuda faptului c? era adversarul principal al crucia?ilor, cronicile cre?tine men?ioneaz? ac?iunile sale onorabile, mai ales in timpul asediului cet??ii Al Karak, cu care a ca?tigat respectul multor europeni, mai ales al lui Richard Inim? de Leu .


Ascensiunea politic? [ modificare | modificare surs? ]

Saladin, pictur? din secolul al XII-lea.

Pe fondul lipsei de unitate din sanul comunit??ii islamice, crucia?ii au ajuns in 1096 in Levant, intemeind forma?iuni statale ale c?ror capitale erau la Edessa , Antiohia , Ierusalim ?i Tripoli . In 1127 Zengi, un ofi?er turc din trupele selgiucide, sub domina?ia c?rora se aflau ora?ele Alep ?i Damasc , a cucerit Mosulul . Dup? aceasta a intemeiat ?i consolidat un stat musulman in zona Siriei ?i a nordului Mesopotamiei . Politica de cuceriri a fost continuat? de fiul s?u N?r ad-D?n [5] care in 1154 a cucerit Damascul. Unul dintre generalii s?i - ?al?? ad- D?n ? a fost trimis la Cairo unde a devenit vizir al fatimizilor. In 1172 a dezintegrat califatul fatimid ?i a preluat conducerea, recunoscand ?i reinstaurand autoritatea califului abbasid de la Bagdad, numele acestuia fiind reinclus in rug?ciunea de vineri. Dup? moartea lui N?r ad-D?n a ad?ugat  Siria musulman?, la conducerea c?reia se afla fiul acestuia al-??li? [6] , la teritoriile pe care le controla, pentru ca mai apoi s? organizeze un front de ofensiv? impotriva crucia?ilor. Prin dezmembrarea dinastiilor ?iite se urm?rea o refacere a unit??ii politice a comunit??ii islamice, amenin?at? de crucia?i din vest, de migratori dinspre est ?i din interior de scind?ri. [7]

Cariera sa militar? [ modificare | modificare surs? ]

La baza jihadului ini?iat de Saladin au stat ac?iuni ofensive ale mercenarului cruciat Renaud de Chatillon, care nerespectand un tratat de pace semnat de Saladin ?i regele Ierusalimului a pr?dat caravanele negustorilor musulmani al?turi de care c?l?toreau pelerini in drum spre Mecca . Mai mult decat atat, a condus o ofensiv? pe mare pentru a face incursiuni pe ??rmurile arab ?i african ale M?rii Ro?ii . A incendiat vase sub pavilion musulman in porturile Medinei ?i chiar ale Mecc?i [8] . Un act similar s-a petrecut in 1187 cand piratul genovez Guglielmo Grasso ?i Fortis din Pisa au atacat o nav? vene?ian? la bordul c?reia se aflau ambasadorii lui Saladin la curtea regelui Bizan?ului, Isaac Anghelos. Ace?tia au fost uci?i iar cadoul pe care Saladin il trimisese ? un fragment din crucea lui Isus- a fost disputat de cei doi corsari [9] .Saladin a fost numit in func?ia de vizir la varsta de 31 de ani, in 1169. ?i-a inceput activitatea prin aducerea membrilor propriei familii -cu acordul califului de la Bagdad- la Cairo ?i atragerea de partea sa a func?ionarilor experimenta?i din administra?ia precedent? pentru a-?i realiza un cabinet in care putea s? se incread?. In vara lui 1169 Mutamin, mai-marele eunucilor palatului, a complotat cu francii pentru a-i detrona pe ayyubizi dar manevra sa a fost descoperit?, el fiind executat impreun? cu agentul secret cu care cooperase. In primul s?u an de vizirat a inn?bu?it o revolt? a 50.000 de solda?i nubieni. In acela?i an regele Amalric al Ierusalimului a ini?iat un nou atac in zona deltei Nilului, Saladin ca?tigand aceast? confruntare. In 1171, profitand de decesul iminent al  sultanului fatimid al-Adid aflat pe moarte(in varst? de dou?zeci de ani), Saladin a ini?iat r?sturnarea dinastiei fatimide, in vinerea de 10 septembrie a acestui an fiind rostit la rug?ciune numele califului de la Bagdad. Nur ad-Din a decedat la data de 15 mai 1174, l?sand in urm? un fiu, al-??li?, in varst? de  11 ani. Saladin a fost ?i el preocupat de asigurarea unei continuit??i pe linie masculin? a familiei sale, la varsta de 36 de ani avand deja cinci fii, cel mai mare avand 6 ani. De?i i-a jurat oficial credin?? lui al-??li? planul s?u era s? preia puterea intregii zone pe care acesta o mo?tenise de la tat?l s?u. Pe 28 octombrie 1174 a intrat pa?nic in Damasc, urmand ca in continuare s? i?i extind? autoritatea asupra ora?elor Homs , Baalbek si Hama , ajutat de comandantul Ibn al-Muqaddam. Toate aceste cuceriri le pune sub semnul jihadului. Tentativele sale de cucerire a  Siriei au fost ingreunate de implicarea Asasinilo r, sub comanda lui Rashid al-Din Sinan. La cererea conduc?torului Alepului acesta a organizat o serie de tentative de ucidere a lui Saladin, tentative ce au incetat odat? cu ultimul atac lansat asupra asasinilor. Intrucat regele Ierusalimului era din ce in ce mai bolnav iar unirea Siriei cu Egiptul fusese deja realizat?, francii au c?utat s? se alieze cu acesta, trimi?andu-l pe Renard de Chatillon drept ambasador regal la Constantinopol . In luna septembrie 1177 Raymond al III-lea de Tripoli ?i Filip de Flandra au incercat in zadar s? cucereasc? Hama ?i Harimul. In acela?i timp, Saladin a pornit o serie de incursiuni in Palestina in fruntea unei armate de mai mult de 20.000 de c?l?re?i. Saladin pierde b?t?lia de la Mont Gisard ?i se intoarce la Damasc. Pe 29 august 1179 Saladin distruge castelul construit de regele Balduin ?i ii ucide pe to?i templierii care fuseser? sta?iona?i acolo. In 1180 conduc?torul Mosulului ?i fratele acestuia au murit, fiind urma?i de al-??li? in 1181, facilitandu-i astfel lui Saladin expansiunea teritorial?. La 12 iunie 1183 Saladin intr? pa?nic in Alep. In 1183 ?i 1184 Saladin a atacat Ierusalimul prudent, mai mult din interese strategice. In anul 1187 a inceput s? preg?teasc? o campanie pentru invadarea Palestinei , adunand trupe din Siria, Egipt, Diyarbakir ?i Jazira. La 4 iulie armata francilor fusese infrant? la Hattin, gra?ie geniului militar ?i strategic al lui Saladin. Pe 2 octombrie 1187 Saladin a intrat in Ierusalim. Nu la mult timp dup? aceste victorii succesive, va intra in lupt? impotriva lui Richard Inim?-de-Leu in contextul celei de-a treia cruciade. Pe 8 iunie 1181 monarhul englez debarc? la Acra, al?turandu-i-se in lupt? lui Filip August. Pe 12 iulie 1191 Acra a capitulat, urmand ca ?i Jaffa s? cad? in mainile crucia?ilor spre sfar?itul aceluia?i an. Richard Inim?-de-Leu nu a reu?it ins? niciodat? s? cucereasc? Ierusalimul. Saladin a murit in 1193, teritoriul condus de el fragmentandu-se rapid. [10]

Sclavia [ modificare | modificare surs? ]

Numele lui Saladin este men?ionat de Malek Chebel in contextul emancip?rii sclavilor din imperiul arabo-islamic, respectiv din califatul abbasid, sclavi militari proveni?i in urma conflictelor din zonele limitrofe ale imperiului al c?ror statut s-a modificat radical odat? cu inrolarea lor in armatele lui Saladin sau ale califului. Dinastia mameluc? a fost constituit? dintr-o aristocra?ie r?zboinic? ce provenea din sclavii militari care i?i pierduser? distinc?ia ini?ial?. [11]    

Saladin mai este amintit ca fiind cump?r?torul unei sclave vandute de un negustor musulman in 1187, sclav? pentru care nu a putut pl?ti decat 90 de dinari din cei 100 pe care ii pretinsese negustorul, resursele sale financiare fiind epuizate in urma campaniilor militare, a?a cum spune Ali ben ?Abdullah al- Ghuzuli. [12]

 Rela?iile cu nonmusulmanii [ modificare | modificare surs? ]

In timpul cruciadelor, francii c?zu?i prizonieri au contribuit la construirea de fortifica?ii, folosindu-?i experien?a in materie de construc?ii la ridicarea acestora. De asemenea, comer?ul cu arme ?i muni?ie a constituit un aspect important al rela?iei cu lumea occidental?, Saladin permi?andu-le negustorilor de arme europeni s? r?man? in porturile recucerite de el ?i s? continue schimburile comerciale, motivand acest fapt prin utilitatea serviciilor pe care le aduceau [13] . A fost interesat ?i de p?strarea prezen?ei negustorilor italieni in zon?, a celor ce asigurau aprovizionarea cu armament, cherestea, stofe engleze?ti, franceze ?i flamande, ?ofran ?i alte bunuri. [14] . In 1173 Saladin le-a d?ruit negustorilor din Pisa o enclav? protejat? in Alexandria. [15] Medicul personal al lui Saladin a fost filosoful ?i astronomul evreu Musa ibn Maymun (cunoscut sub numele de Maimonides ) care fiind in c?utarea unui spa?iu cultural mai deschis ?i mai in?eleg?tor s-a mutat din Andaluzia natal? la Cairo. Prezen?a sa la curte chiar ?i dup? moartea lui Saladin, in calitate de medic al fiului acestuia, a influen?at pozitiv rela?iile dintre comunitatea musulman? ?i elitele evreie?ti. [16]

Educatia [ modificare | modificare surs? ]

Pentru a contracara expansiunea ideologic? propagat? de ?ii?ii ismaili?i ?coli?i in centrele principale fatimide, teologii musulmani au creat o re?ea de ?coli de tip madrasa, care s-a extins in tot califatul, r?spandirea acestor madrasale fiindu-le atribuit? lui ?al?? ad- D?n ?i descende?ilor s?i. [17] . Aceste ?coli au fost incurajate de vizirul selgiukid  inaintea prelu?rii puterii de c?tre Saladin care a dus mai departe proiectul de dezvoltare ?i r?spandire a acestora. In jurnalul de c?l?torie al lui Ibn Guybar, acesta vorbe?te despre un num?r de peste treizeci de madrasale la Bagdad, aproximativ dou?zeci la Damasc ?i ?ase la Mosul, in timp ce in Homs exista una singur?. [18]

Statuia lui Saladin din Damasc
 Dimensiunea eroic? a lui Saladin [ modificare | modificare surs? ]

Imaginea de erou a lui Saladin nu se datoreaz? in exclusivitate luptei sale impotriva "necredincio?ilor", a crucia?ilor prin excelen??, ci ?i altor realiz?ri importante pentru lumea islamic?. Printre acestea se num?r? stoparea expansiunii ideologice ?iite, consolidarea comunit??ii sunnite ?i redarea moscheii al- Aqsa din Ierusalim comunit??ii credincio?ilor in 1187, l?ca? de cult de mare importan?? ridicat? de ?Abd al- M?lik ?i ref?cut? de al-Man??r dup? un cutremur. [19] . In mentalul popular colectiv aceast? imagine a fost intre?inut? ?i chiar asociat? propriei imagini de lideri arabi din secolul XX. Gamal Abdel Nasser a sugerat asem?n?ri intre el ?i generalul ayyubid, in 1963 fiind realizat filmul istoric "Saladin" in Egipt. Hafez al-Asad se considera un "Saladin al secolului XX" ?i a construit in centrul Damascului o statuie de dimensiuni mari in cinstea eroului s?u preferat. Pornind de la locul na?terii comun ? Tikrit , Saddam Hussein a incercat s? traseze cat mai multe similitudini intre eroul kurd ?i propria persoan?, chipurile lor ap?rand al?turi pe timbrele ?i bancnotele vremii. [20] Saladin apare men?ionat ?i in imaginarul ?i literatura european? ca fiind cavalerul medieval prin excelen??, fiind literaturizat in romanul "The Talisman " al lui Sir Walter Scott publicat in 1825. 

Minbar-ul lui Saladin [ modificare | modificare surs? ]

Minbar -u lui Saladin a fost un monument de arhitectur? ?i design islamic de o mare importan?? estetic? ?i religioas?. A rezistat peste 800 de ani in interiorul moscheii al-Aqsa din Ierusalim . A fost impodobit de Shams ad-Din cu pietre pre?ioase, fiind un simbol al cuceririi ?i suprema?iei islamice asupra Ierusalimului. A ars aproape in intregime intr-un incendiu din 1969, fiind apoi reconstruit. [21]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b Medieval Lands  
  2. ^ The Fatimid Vizierate (979-1172) , p. 170  
  3. ^ ?UUzunoglu Yekta;Sultan Saladin, https://uzunoglu.blog.idnes.cz/blog.aspx?c=594399” .   Leg?tur? externa in |title= ( ajutor )
  4. ^ Hourani, Albert ( ). Istoria popoarelor arabe . Polirom. p. 88.  
  5. ^ Wikipedia, the free encyclopedia. ?Nur ad-Din, atabeg of Aleppo” . Accesat in .  
  6. ^ Wikipedia, the free encyclopedia. ?As-Salih Ismail al-Malik” . Accesat in .  
  7. ^ Lewis, Bernard ( ). Istoria Orientului Mijlociu . Polirom. p. 75.  
  8. ^ Lewis, Bernard ( ). Istoria Orientului Mijlociu . Polirom. p. 183.  
  9. ^ Abulafia, David ( ). Marea cea Mare . Humanitas. p. 367.  
  10. ^ Asbridge, Thomas ( ). Cruciadele . Polirom. p. 197-370.  
  11. ^ Chebel, Malek ( ). Sclavia pe p?mantul islamic . Artemis. p. 53.  
  12. ^ Chebel, Malek ( ). Sclavia pe p?mantul islamic . Artemis. p. 98.  
  13. ^ Lewis, Bernard ( ). Istoria Orientului Mijlociu . Polirom. p. 212.  
  14. ^ Abulafia, David ( ). Marea cea Mare . Humanitas. p. 364-365.  
  15. ^ Asbridge, Thomas ( ). Cruciadele . Polirom. p. 130.  
  16. ^ Hourani, Albert ( ). Istoria popoarelor arabe . Polirom. p. 170.  
  17. ^ Lewis, Bernard ( ). Istoria Orientului Mijlociu . Polirom. p. 78.  
  18. ^ Hitti, Philip K. ( ). Istoria arabilor . All. p. 261.  
  19. ^ Hitti, Philip K. ( ). Istoria arabilor . All. p. 172.  
  20. ^ Asbridge, Thomas ( ). Cruciadele . Polirom. p. 468.  
  21. ^ The Minbar of Saladin . Thames & Hudson. . p. 13-18.  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • M.C.Lyons & D.E.P. Jackson, Saladin - The politics of the Holy War , Cambridge, Cambridge University Press, 1986
  • Albert Hourani, Istoria popoarelor arabe, Bucure?ti, Polirom, 2015
  • Bernard Lewis, Istoria Orientului Mijlociu , Bucuresti, Polirom, 2014
  • David Abulafia , Marea cea Mare , Bucure?ti, Humanitas, 2014
  • Thomas Asbridge, Cruciadele, Bucure?ti, Polirom, 2013
  • Malek Chebel, Sclavia pe p?mantul islamic , Bucure?ti, Artemis, 2009
  • Philip K. Hitti, Istoria arabilor , Bucure?ti, All, 2008
  • The minbar of Saladin , Singapore, Thames/Hudson, 2008
  • Saladin - viteazul care i-a invins pe cruciati Arhivat in , la Wayback Machine ., 2 august 2006, Gabriel Tudor, Revista Magazin
  • Saladin ? Leul desertului , 11 iulie 2008, Adrian Nicolae, Descoper?

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de Saladin la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Saladin&oldid=16175370