Mi?carea Legionar? Garda de Fier Legiunea Arhanghelul Mihail Totul Pentru ?ar?
Oameni cheie
Pre?edinte	primul Corneliu Zelea Codreanu (1927-1938) secund Horia Sima (1938-1941)
Fondator(i)	Corneliu Zelea Codreanu , Ion Mo?a , Radu Mironovici , Ilie Garnea?? , Corneliu Georgescu , Tudosie Popescu
Date
Infiin?at	24 iunie 1927
Desfiin?at	23 ianuarie 1941
Sediu	?Casa Verde”, Bucure?ti (1933-1941)
Ziar	• Cuvantul  • Buna Vestire  • Axa
Informa?ii
Ideologie oficial?	Legionarism  • Fascism romanesc  • Ultrana?ionalism de extrem? dreapt?  • Conservatorism na?ionalist  • Conservatorism social  • ?ovinism  • Antisemitism  • Antimaghiarism  • Anti?ig?nism  • Anticapitalism  • Anticomunism  • Monarhism
Pozi?ie politic?	Extrema dreapt?
Afiliere interna?ional?	mi?c?ri fasciste
Afiliere european?	mi?c?ri fasciste
Culori oficiale	Verde ,      negru ?i      alb
Modific? date / text

Parte din seria
Fascismul in Romania
Organiza?ii MNFIR (1921) Fascia (1921) LANC (1923) Ac?iunea Roman? (1924) MNF (1923) Mi?carea Legionar? (1927) LCC (1929) Blocul Cet??enilor (1932) PNA (1932) PNSR (1932) Deta?amentele mor?ii ale G?rzii de Fier (1933) Cruciada Romanismului (1934) FR (1935) PNC (1935) PPGR (1935) CML (1936) FRN (1938) PN (1940) MTR (1942) PT? (1993) ND (2000) FO ACN
Lideri Antonescu Bacaloglu Bonfert Cantacuzino Codreanu Crainic Cuza For?u Goga L?zuric? Manoilescu Sima Stelescu T?t?rescu Vaida Vifor Gigurtu Virgil Totoescu Tudor Ionescu
Ideolgie ?i doctrin? Fascism Neofascism Neolegionarism Pentru Legionari C?rticica ?efului de Cuib Cuib (structur? organiza?ional?)
Publica?ii Buna Vestire Cuvantul Gandirea Sfarm?-Piatr? ?ara Noastr?
Evenimente Funeraliile lui Ion Mo?a ?i Vasile Marin (1937) Masacrul de la Jilava (1940) Rebeliunea legionar? ?i Pogromul de la Bucure?ti (1941)
Represiunea antilegionar? Lotul Vi?ovan
Varia Regatul Romaniei sub fascism Statul Na?ional-Legionar Biserica Ortodox? ?i Garda de Fier
v d m

Mi?carea Legionar? , Legiunea Arhanghelul Mihail , Garda de Fier ?i apoi Totul pentru ?ar? , a fost un partid infiin?at in Romania interbelic? , la 24 iunie 1927 , de Corneliu Zelea Codreanu ? in urma rupturii dintre acesta ?i mentorul ?i principalul s?u sus?in?tor, Alexandru C. Cuza ? ca o organiza?ie paramilitar? ^{[1] [2]} terorist? ^{[1] [2] [3]} de orientare na?ionalist - fascist? , ^{[1] [2]} cu un caracter mistic - religios , ^{[1] [2]} anticomunist , ^{[1] [2]} antisemit , ^{[1] [2]} anticapitalist ?i antimasonic , organizat?, finan?at? ?i dirijat? cu sprijinul organiza?iei naziste SS . ^[4] In martie 1930 Codreanu a format Garda de Fier, ca ramur? politic? paramilitar? a Legiunii, ^[5] iar in 1935, Legiunea i?i schimba denumirea oficial? in partidul Totul pentru ?ar? . Membrii mi?c?rii purtau uniforme verzi, pentru care au fost denumi?i ?legionari” sau ?c?m??i verzi”.

Al?turi de Codreanu, supranumit C?pitanul , fondatori ai Mi?c?rii Legionare au mai fost: Ion Mo?a , Radu Mironovici , Corneliu Georgescu ?i Ilie Garnea?? , dar dominarea C?pitanului era absolut?, inalienabil?, indisputabil?, iar criticarea sa era pasibil? cu moartea (vezi mai jos asasinarea lui Mihai Stelescu ).

Dup? asasinarea lui Codreanu in noiembrie 1938 , conducerea Legiunii a fost preluat? de Horia Sima . Dezordinile cauzate de legionari in vara lui 1940 au dus in cele din urm? la abdicarea regelui Carol al II-lea . La 4 septembrie 1940 Legiunea s-a aliat cu generalul Ion Antonescu , dup? zece zile fiind proclamat ? Statul Na?ional-Legionar ”, in al c?rui guvern legionarii constituiau principala for?? politic?.

Horia Sima a amplificat campania de asasinate politice, economice, rasiale ?i de interese personale ori deten?ie confesional? de ex. a ?sectarilor” pentru prozelitism religios ?i inchiderea bisericilor neoprotestante ale ?calvinilor”, campanie care a culminat cu Rebeliunea legionar? din ianuarie 1941 , o lovitur? de stat e?uat? impotriva lui Antonescu ?i a Armatei Romane. Ca urmare, Legiunea a fost inl?turat? de la guvernare, Horia Sima ?i al?i frunta?i legionari refugiindu-se in Germania Nazist? . Practic dizolvat?, Legiunea s-a scindat in dou? grupuri antagoniste, ?simi?tii” lui Horia Sima ?i ?codreni?tii” condu?i de Ion Zelea Codreanu, tat?l lui Corneliu.

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

La 9 februarie 1920 a ap?rut la Ia?i ziarul ?Garda Con?tiin?ei Na?ionale” in care Codreanu ?i Constantin Pancu au publicat ?Crezul socialismului na?ional-cre?tin”. Sintagma ?cre?tin” corespundea mentalit??ii codreniste ca un adaos la curentul politic nazist (na?ional-socialist, 1919 - 1945 , in german? Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei , unde cuvantul nazi provine de la prescurtarea numelui na?ional-socialism , in german? Nationalsozialismus ) importat din Germania.

In zilele de 4 - 6 septembrie 1920 a avut loc la Cluj primul congres al studen?ilor din Romania Mare . Corneliu Codreanu, in fruntea unui grup de studen?i na?ionali?ti, a izbutit s? impun? congresului hot?rarea de eliminare a evreilor din organiza?iile studen?e?ti.

La 10 decembrie 1922 , Codreanu a organizat la Facultatea de Medicin? din Bucure?ti , un congres al studen?ilor simpatizan?i, care a emis o mo?iune care cerea limitarea admiterii la studii (in latin? numerus clausus ) pentru studen?ii evrei in universit??i, de asemenea a fost criticat? ?i ?ac?iunea politic? a democra?iei francmasonice ”. Congresul s-a incheiat cu o manifesta?ie- pogrom in cartierul V?c?re?ti , intens populat de evrei. Pogromi?tii au fost impr??tia?i de jandarmi.

La 8 octombrie 1923 , Corneliu Codreanu a convocat in casa lui Nicolae Drago? de pe str. 13 septembrie, nr. 41, din Bucure?ti , un grup de colaboratori unde au decis ?s? pedepseasc? pe vinova?ii principali care au prigonit studen?imea ?i au tr?dat interesele ??rii in favoarea evreilor, prin impu?carea politicienilor tr?d?tori ?i a plutocra?ilor evrei” . Participan?ii la ?Complotul din Dealul Spirii”, Corneliu Zelea Codreanu , Ion I. Mo?a , Ilie Garnea?? , Tudosie Popescu, Corneliu Georgescu , Radu Mironovici , Leonida Bandac, Aurel Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Drago?, dr. C. Danulescu ?i Ion Zelea Codreanu, au fost aresta?i ?i interna?i la inchisoarea V?c?re?ti dar, procesul care a avut loc in 1924 i-a achitat pe comploti?ti.

In inchisoare, Codreanu a pus bazele ?Legiunii Arhanghelului Mihail”, organiza?ie pe care o va lansa oficial peste 4 ani, ?i a ?Fr??iei de Cruce”, organiza?ie a tinerilor na?ionali?ti sub varsta de 18 ani.

In anul 1929 , la o adunare a ?efilor de cuiburi , Codreanu a numit un comitet de sfetnici numit Senatul legionar .

In iunie 1930 , din motive electorale, Codreanu creeaz? ? Garda de Fier ”, ?o gard? impotriva expansiunii comunismului”, care urma s? fie un fel de partid-umbrel? pentru racolarea altor partide in scopul prezent?rii la alegeri ca un front comun. Singurul partid care a aderat la acest front a fost Legiunea Arhanghelul Mihail .

In pragul alegerilor parlamentare din 1933 , Codreanu a intemeiat - ca expresie politic? a Mi?c?rii Legionare - partidul Totul pentru ?ar? (prezidat de Gheorghe Cantacuzino ), ?...Legionarii s-au preg?tit de alegerile din ?ar? cu un program atat de violent fascist, antisemit ?i antioccidental, incat liberalul I. G. Duca, ins?rcinat de rege s? organizeze alegerile, a crezut de cuviin?? s? interzic? participarea la alegeri a G?rzii de Fier” ^[6] . La 10 decembrie 1933 , prim-ministrul Ion Gheorghe Duca a scos Garda de Fier in afara legii. Membrii G?rzii au ripostat la 29 decembrie prin asasinarea premierului Duca in gara din Sinaia . Asasinatul a fost comis de un grup de trei legionari, denumi?i ulterior Nicadori : Ni colae Constantinescu , Ion Ca ranica ?i Dor u Belimace .

In procesul intentat asasinilor lui Duca, in afar? de cei trei executan?i au comp?rut ?i Codreanu, generalul Gheorghe Cantacuzino-Gr?nicerul , Nichifor Crainic ?i al?ii, sub acuza?ia de conspira?ie criminal? ?i iar??i, pe baza unor disputate circumstan?e atenuante, au fost achita?i.

La 17 decembrie 1934 , are loc Congresul Fascist de la Montreux , Elve?ia , unde delegatul Mi?c?rii Legionare, Ion I. Mo?a , propune o mo?iune in chestiunea evreiasc? ?i congresul, in unanimitate, hot?r??te ?s? combat? ac?iunea destructiv? a evreilor” .

In alegerile generale din 1937 , Partidul Totul pentru ?ar? a ie?it pe locul al treilea dup? Partidul Na?ional Liberal ?i Partidul Na?ional-??r?nesc , ob?inand 15,5% din sufragii. Regele Carol al II-lea , care se opunea legionarilor, i-a ?inut in afara guvernului (pan? la aducerea la putere, la 5 septembrie 1940 , la propunerea lui Horia Sima , a generalului Ion Antonescu , care aderase la Mi?carea Legionar? ?i de care a fost sus?inut).

In martie 1938 , sf?tuit de Guvern , Nicolae Iorga il acuz? pe liderul Mi?c?rii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu , de ultragiu fa?? de un ministru . Cu toate c? Iorga ?i-a retras plangerea, Codreanu a fost arestat ?i condamnat la 6 luni de deten?ie, in aprilie 1938 . In mai 1938 este rejudecat ?i este condamnat la 10 ani de munc? for?at?. In noiembrie a aceluia?i an, a fost asasinat prin strangulare, al?turi de al?i 13 legionari, Nicadorii ?i Decemvirii , de c?tre jandarmii care ii transportau la inchisoarea Jilava . A doua zi presa a anun?at c? cei 13 legionari ?i Codreanu au fost impu?ca?i in urma unei tentative de evadare. In 1940 Ion Antonescu a organizat o ac?iune de revizuire a procesului ini?ial, in urma c?reia Corneliu Zelea Codreanu a fost g?sit nevinovat ?i, o ?anchet? judiciar?” a stabilit c? evadarea nu existase de fapt, iar legionarii au fost executa?i la ordinul regelui Carol al II-lea .

Dup? asasinarea lui Codreanu, la conducerea Mi?c?rii Legionare a fost numit Horia Sima . Istorica britanic? Rebecca Haynes a sus?inut c? sprijinul financiar ?i organiza?ional din partea SS a fost un factor important in ascensiunea lui Sima. ^[4]

In martie 1939 , Armand C?linescu a format un guvern nou, dar la 21 septembrie 1939 un comando legionar, condus de avocatul Miti Dumitrescu, l-au asasinat, la Bucure?ti , potrivit declara?iilor legionare: ca pedeaps? pentru moartea lui Codreanu . In perioada 21 - 22 septembrie 1939 , in urma uciderii prim-ministrului Armand C?linescu, la ordinul regelui Carol al II-lea, au fost asasina?i f?r? judecat?, in lag?re ?i pe intregul cuprins al ??rii, de c?tre jandarmi, 252 de persoane, dintre care 105 membri ai Mi?c?rii Legionare. Cadavrele a cate 3, 4 legionari au fost expuse in strad? timp de trei zile.

O anex? secret? a pactului Ribbentrop-Molotov , semnat la 23 august 1939 , stipula c? Romania va ceda teritorii in favoarea Uniunii Sovietice . In iunie 1940 , Uniunea Sovietic? a transmis Romaniei dou? ultimatumuri prin care cerea evacuarea imediat? ?i necondi?ionat? a Basarabiei , a Bucovinei de Nord ?i a ?inutului Her?a . Guvernul roman a cedat presiunilor sovietice ?i germane ^{[7] [8] [9]} .

La 4 iulie 1940 , este numit guvernul Ion Gigurtu , avand in componen?? ?i ca?iva mini?tri legionari ^[10] . Succesul Moscovei a determinat Ungaria s? reclame revizuirea grani?elor in Transilvania , iar Bulgaria a pretins retrocedarea Cadrilaterului . Puterile Axei au cerut p?r?ilor implicate s?-?i rezolve problemele prin negociere direct? sau arbitraj. Ced?rile teritoriale romane?ti au fost facilitate de starea de derut? ?i incapacitatea guvernului condus de Ion Gigurtu ?i a cercurilor conduc?toare romane?ti de a angaja ac?iuni politice ferme, de a organiza m?suri de ap?rare na?ional?. Lipsa de curaj a regelui Carol al II-lea , faptul c? a evitat un contact direct cu Hitler , de?i se impunea o expunere personal?, au int?rit convingerea cancelarului nazist c? acesta nu va intreprinde m?suri hot?rate, ci va consim?i, treptat, la toate preten?iile formulate. La 15 iulie 1940 , Hitler ii adreseaz? regelui Carol al II-lea o scrisoare cu caracter ultimativ, avertizand asupra ?gravelor primejdii la care s-ar expune dac? nu ar da curs cererii sale” de a incepe tratative cu Ungaria ?i Bulgaria in vederea revizuirii frontierelor ^[11] .

Ion Gigurtu a declarat la radio c? Romania trebuie s? fac? sacrificii teritoriale pentru a justifica orientarea sa progerman? ?i aderarea total? a Romaniei la Axa Berlin-Roma ^{[12] [13]} .

La 4 septembrie 1940 , sub presiunea opiniei publice (o mare demonstra?ie a avut loc la Bucure?ti , manipulat? de agitatori legionari), regele Carol al II-lea l-a chemat la putere pe generalul Ion Antonescu , demisionat din armat? ?i aflat cu domiciliu for?at la man?stirea Bistri?a , cu condi?ia s? formeze un guvern de uniune na?ional?. Horia Sima a incheiat o alian?? cu Antonescu pentru constituirea unui guvern legionar ?i a unui ? Stat Na?ional-Legionar ”. Partidele politice istorice au refuzat s? participe oficial la guvernare al?turi de legionari (la procesul s?u, din 1946 , Antonescu a declarat c? guvernul de uniune na?ional? nu a fost creat din cauza ?poltroneriei” (la?itate) liderilor politici. De men?ionat c? in perioada de domiciliu for?at, Antonescu a purtat tratative cu Horia Sima prin intermediul prietenului, emisarului ?i avocatului s?u dintr-un jenant proces de bigamie, Mihai Antonescu ). Generalul nu era sprijinit de vreun partid politic ?i f?r? sprijinul Mi?c?rii Legionare ar fi e?uat, a?a c? s-a v?zut obligat s? admit? condi?iile lui Horia Sima, inclusiv aderarea oficial? la Mi?carea Legionar?, apari?ii in public imbr?cat in c?ma?? verde ?i diagonal? (uniforma legionar?), jur?mantul ?i salutul legionar.

A doua zi dup? formarea guvernului, Antonescu a cerut ?i a ob?inut anularea constitu?iei ?i dizolvarea Parlamentului , apoi, printr-un puci reu?it, l-a for?at pe regele Carol al II-lea s? abdice in favoarea fiului s?u, voievodul Mihai , in varst? de 18 ani.

In data de 14 septembrie 1940 , prin decret regal, semnat de regele Mihai I , Romania a fost proclamat? Stat Na?ional-Legionar , generalul Ion Antonescu devine Conduc?tor al statului ?i ?eful regimului legionar, iar comandantul Mi?c?rii Legionare, Horia Sima , vicepre?edinte al Consiliului de Mini?tri.

In noaptea de 26 - 27 noiembrie 1940 , la Jilava , au fost dezgropate r?m??i?ele C?pitanului Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor ?i Decemvirilor. La 30 noiembrie 1940 , au avut loc la Bucure?ti , funeraliile lui Corneliu Zelea Codreanu ?i a celor 13 legionari, Nicadorii ?i Decemvirii , uci?i in anul 1938 , la ordinul regelui Carol al II-lea .

Antisemitismul - o caracteristic? a Statului Na?ional-Legionar [ modificare | modificare surs? ]

Ajuns? la putere, Legiunea a aplicat legi antisemite dure ?i jaful organizat al avutului minorit??ii evreie?ti ^[14] , inso?it de arest?ri samavolnice, schingiuiri ?i asasinate. Legionarii au asasinat ?i al?i cet??eni romani, neevrei, pe motive politice, ?morale” (homosexuali reali sau presupu?i) ?i adesea, din r?fuieli personale. Dintre asasina?i, circa 2/3 au fost romani ?i 1/3 evrei, dar, comparativ cu procentul evreilor din totalul popula?iei romane, legionarii au ucis circa 20 de evrei la fiecare neevreu ucis. ( ?Cea dintai problem? care ni se punea era aceasta: cine trebuie s? r?spund? mai intai? Cine sunt mai vinova?i pentru starea de nenorocire in care se zbate ?ara: romanii sau jidanii? Am c?zut unanim de acord, c? cei dintai ?i mai mari vinova?i sunt romanii tic?lo?i, care pentru argin?ii iudei ?i-au tr?dat neamul. Jidanii ne sunt du?mani ?i in aceast? calitate ne ur?sc, ne otr?vesc, ne extermin?. Conduc?torii romani care se a?az? pe aceea?i linie cu ei, sunt mai mult decat du?mani: sunt tr?d?tori. Pedeapsa cea dintai ?i cea mai crunt? se cuvine in primul rand tr?d?torului ?i in al doilea rand du?manului. Dac? a? avea un singur glon?, iar in fa?a mea un du?man ?i un tr?d?tor, glon?ul l-a? trimite in tr?d?tor.” C.Z. Codreanu ^[15] ).

Odat? cu declararea Devei , ora?ul liderului legionar Ion Mo?a , ca ?ora? sfant” au fost expulza?i to?i locuitorii evrei. ^[16]

Membrii G?rzii de Fier au pus la cale cel mai mare pogrom din istoria Munteniei , in care au fost uci?i peste o sut? de evrei, iar parte dintre ace?tia au fost atarna?i in carlige la abator unde cadavrele le-au fost pang?rite ?i mutilate ^[17] . Carnajul de la abator a fost negat de autori nega?ioni?ti ca inscenare pus? la cale de Eugen Cristescu - ?eful Serviciului Secret in timpul guvern?rii Antonescu (vezi m?rturia legionarului Ioan Ianolide , fost membru al Fr??iilor de Cruce , organiza?ia de tineret a Mi?c?rii Legionare. ^[18] ).

In ianuarie 1941 , Horia Sima ?i legionarii au declan?at o lovitur? de stat , un r?zboi civil , impotriva lui Antonescu ?i a armatei romane. Antonescu a reu?it s? inving? in trei zile rebeliunea legionar? , Legiunea fiind inl?turat? de la guvernare. Hitler l-a sprijinit pe Antonescu, de la care se a?tepta s? atrag? ?i s? conduc? Romania in r?zboiul antisovietic, p?strandu-i pe legionari ca pe o contrapondere, ca pe o amenin?are menit? s?-i asigure fidelitatea conduc?torului . Horia Sima ?i al?i frunta?i legionari s-au refugiat in Germania (unde au fost caza?i in lag?rele de concentrare Buchenwald , Dachau ?i Rostock , avand ins? o relativ? libertate de mi?care).

Scindarea Mi?c?rii Legionare [ modificare | modificare surs? ]

E?ecul Rebeliunii, atribuit de o parte dintre legionari sub conducerea tat?lui lui Corneliu Zelea Codreanu, conducerii dezastruoase a lui Horia Sima ?i a campaniei anti-legionare pornit? de Ion Antonescu a dus la scindarea ML in dou? grup?ri inamice, ?simi?tii” - r?ma?i credincio?i lui Horia Sima - ?i ?codreni?tii” sub conducerea lui Ion Zelea Codreanu. Divergen?ele, acuza?iile reciproce, alterca?iile dintre cele dou? grup?ri antagoniste au continuat pan? la epuizarea fizic? a implica?ilor.

Caracteristici [ modificare | modificare surs? ]

Simpatizan?i manife?ti sau, mai atenua?i, s-au str?duit s? deconecteze Mi?carea Legionar? de fascism. Neagu Djuvara scrie: ?S? nu crede?i, cum spun adversarii Mi?c?rii Legionare, c? a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Mi?carea legionar? a fost o mi?care autohton?, n?scut? din grup?ri studen?e?ti anticomuniste, intre care una era condus? de Corneliu Zelea Codreanu” ^[19] . In realitate, anticomunismul legionar s-a dovedit a fi o frazeologie lipsit? de baze factice ?i menit? s? motiveze antisemitismul, avand in vedere complexul de rela?ii oculte dintre comuni?ti ?i legionari ^[20] .

In inchisoarea V?c?re?ti, unde era de?inut impreun? cu un grup de simpatizan?i in urma ?Complotului din Dealul Spirii” (8 octombrie 1923), Codreanu a pus bazele ? Legiunii Arhanghelului Mihail ”, organiza?ie pe care o va lansa oficial peste 4 ani, ?i a ?Fr??iei de Cruce”, organiza?ie a tinerilor ?colari na?ionali?ti pan? la 18 ani. Cu aceast? ocazie, ia fiin?? primul ?cuib” de legionari, prin ordinul nr. 1: ?S? vin? in aceste randuri cel ce crede nelimitat. S? r?man? in afar? cel ce are indoieli. Fixez ca ?ef al g?rzii de la Icoan? pe Radu Mironovici”. Cuibul , devenit elementul de baz? al ML, era compus de 3-13 legionari (exclusiv b?rba?i), sub comanda unui ?ef. Au existat ?i cuiburi de doamne sau domni?oare denumite ?cet??ui”.

Aidoma altor mi?c?ri europene fasciste contemporane, ML era fulminant-antisemit? ?i sus?inea teza existen?ei unei ?agresiuni rabinice impotriva lumii cre?tine”, care ar fi luat forme precum: francmasoneria , freudianismul , ateismul , marxismul , bol?evismul , r?zboiul civil din Spania . Scopul acestor idei a fost vindecarea societ??ii ?i a na?iunii (chiar dac? prin mijloace dure ?i uneori abuzive).

Membrii ML purtau uniforme asem?n?toare cu cele militare , de culoare verde, ca simbol al reinnoirii, de unde ?i denumirea ?c?m??ile verzi”, ?i se salutau folosind salutul fascist (reactualizarea mussolinian? , apoi nazist? a salutului roman ). Principala sigl? al mi?c?rii a fost crucea tripl?, reprezentand o re?ea de z?brele de inchisoare ca simbol al martiriului , denumit? de Codreanu ?crucea arhanghelului Mihail ”.

Specificul ML fa?? de alte mi?c?ri fasciste ?i fascistoide europene, cu care a avut in comun recurgerea la terorism, violen?? ?i asasinat politic, consta in fundamentalismul religios cre?tin- ortodox . Codreanu a imprimat, ca tr?s?tur? fundamental? a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului na?ionalist, stabilind o leg?tur? structural? intre cre?tinismul ortodox ?i ?romanitate”, ca o deosebire de fascismul lui Mussolini , de?i dorea transformarea Romaniei in stat fascist, dup? modelul italian. Ideologiile fascist? ?i nazist? erau folosite ca substrat de indoctrinare in cuiburile legionare (titluri de cursuri: ?Afinitatea intre fascism ?i Mi?carea Legionar?”, ?Puncte comune intre hitlerism ?i Mi?carea Legionar?”, etc. - C. Z. Codreanu: C?rticica ?efului de Cuib ). Pentru Codreanu, ?Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o ?coal? ?i o oaste, decat un partid politic” . Fapt este c? uniformele, c?m??ile verzi cu diagonal? ?i pistol la ?old copiate dup? uniformele "c?m??ile negre" fasciste-italiene ?i "c?m??ile brune" ale SA din Germania, precum ?i frazeologia mistic-religioas?, patriotard?-xenofob? ( pericolul reprezentat - in viziunea codrenist? - de democra?ia liberal? , care ar fi dus la acapararea puterii in stat de c?tre inamicii principali ai legionarilor ?i na?ionali?tilor romani, ?evreii”: ?democra?ia sfarm? unitatea neamului romanesc, expunandu-l dezbinat in fa?a blocului unit al puterii iudaice” s? cure?e ?ara de moravurile politice murdare, s? inl?ture influen?a pernicioas? ?i cosmopolit? a evreilor ?i a masonilor... ?S? facem o ?ar? ca soarele sfant de pe cer...” (C. Z. Codreanu in cartea sa Pentru legionari ) au atras o numero?i studen?i, preo?i ?i intelectuali ca Nae Ionescu , Mircea Eliade , Emil Cioran , precum ?i personalit??i din protipendada roman?, ca Ghica, Cantacuzino, Sturdza, Manu ?.a. ^[21] .

Majoritatea sus?in?torilor ML erau studen?i ?i ??rani. Cu Zelea Codreanu ca lider carismatic, ML s-a f?cut cunoscut? pentru propaganda sa de succes, inclusiv o bun? utilizare a spectacolului. Prin mar?uri, procesiuni religioase, miracole, imnuri patriotice, munc? voluntar? ?i campanii cu caracter ob?tesc in zonele rurale, ML i?i f?cea cunoscut? filosofia, care includea antisemitismul, antiliberalismul, anticomunismul, antiparlamentarismul ?i se prezenta ca alternativ? la celelalte partide, prezentate cu dispre? ca forma?iuni politice corupte ?i clientelare. Pan? ?i nunta lui Codreanu a fost regizat? ca un act in acest spectacol propagandistic.

Organizare [ modificare | modificare surs? ]

Celula de baz? in organigrama legionara era cuibul , acesta num?ra 13 membri ?i putea lua na?tere atat in localit??ile rurale cat ?i in cele urbane. In cadrul cuibului pentru buna gestionare a activit??ilor s-au creat urm?toarele func?ii: un ?ef, un corespondent care ?inea coresponden?a cu celelalte cuiburi, un casier care se ocup? de strangerea cotiza?iilor ?i ajutoarelor, un curier . Toate cuiburile dintr-un jude? intrau sub jurisdic?ia organiza?iei legionare jude?ene. Acestea din urm? se aflau in subordinea Regionalei Legionare care grupa mai multe jude?e corespunz?toare imp?r?irii administrative a ??rii. Regionalele erau direct subordonate C?pitanului. Unit??ile existente intr-un jude? mai erau divizate ?i in Corpul Legionarilor. In acest grup intrau membrii de 21-28 de ani, ei reprezentand membrii cei mai activi ai Legiunii. Pe post de organiza?ie de tineret s-a decis existen?a Fr??iilor de Cruce in care intrau elevii intre 14-20 de ani, acestea func?ionau doar la ora?e. In ceea ce prive?te partea feminin? a organiza?iei, pentru ea au luat na?tere Cuiburile de Fete care se mai numeau ?i Cet??ui atunci cand erau formate din elevele ?colilor superioare. ^[22] Studen?ii erau grupa?i in Grupul Legionar Studen?esc Jude?ean care purta denumirea jude?ului. Mai tarziu la 26 octombrie 1936 va fi format? o nou? organiza?ie legionar?, Corpul Muncitoresc Legionar. CML-ul il va avea la conducere pe inginerul silvic Gheorghe Clime , comandant al ?Bunei Vestiri”. ^[23]

Cultul mor?ii [ modificare | modificare surs? ]

O tr?s?tur? fundamental? a Legiunii a fost cultul mor?ii. Glorificarea sacrificiului ?i imbr??i?area voluntar? a mor?ii pentru ?mantuirea neamului” romanesc specifice Mi?c?rii Legionare au fost elementele de baz? ale unei ideologii a ?na?ionalismului thanatic”. ^{[24] [25]} Cultul mor?ii profesat de c?tre Mi?carea Legionar? a fost considerat o alternativ? preferabil? intr-o situa?ie conflictual?:

?

• Poporul nu se conduce dup? voin?a lui: democra?ia. Nici dup? voin?a unei persoane: dictatura. Ci dup? legi. Nu e vorba de legile f?cute de oameni. Sunt norme, legi naturale de via?? ?i norme, legi naturale de moarte. Legile vie?ii ?i legile mor?ii. O na?iune merge la via?? sau la moarte dup? cum respect? pe una sau pe alta din aceste legi.
• ?elul final nu este via?a. (...) Acest moment final, ?invierea din mor?i”, este ?elul cel mai inalt ?i mai sublim c?tre care se poate in?l?a un neam.
• Neamul este deci o entitate care i?i prelunge?te via?a ?i dincolo de p?mant. Neamurile sunt realit??i ?i in lumea cealalt?, nu numai pe lumea aceasta. C.Z. Codreanu ^[26] .
• Legionarul iube?te moartea, c?ci sangele lui va servi pentru pl?m?direa cimentului Romaniei legionare. ( C.Z.Codreanu: ?9 Porunci Legionare”, din ziarul G.d.F. a Basarabiei )
• Moartea, numai moartea legionar? (...) / Ni-i drag? moartea pentru C?pitan! - Radu Gyr : ?Imnul Tinere?ii Legionare””

In mai 1933 s-a constituit din ordinul lui Codreanu ?Echipa Mor?ii”. Membrii echipei, format? din 15 oameni, majoritatea intelectuali, porni?i s? execute directivele primite, au fost aresta?i. Procesul a avut loc la Arad ?i s-a incheiat cu o nou? achitare.

Violen?e [ modificare | modificare surs? ]

?...Intr-un proces in care era acuzat de un prefect ce se purtase intr-adev?r foarte urat cu studen?ii ... Corneliu Codreanu scoate revolverul ?i-l ucide pe-acest prefect ... de la 1863 ?i pan? la acest asasinat nu s-a petrecut in ?ara noastr? nici o crim? politic? -- ceea ce contrasta cu ?obiceiurile” din Balcani. Asta este marea invinuire care se aduce legionarilor: au introdus in moravurile politice romane?ti ceva ce nu f?cea parte din tradi?ia noastr? .”

—Neagu Djuvara ^[27]

Studentul Comarzan l-a dat in judecat? pe prefectul de poli?ie din Ia?i, Manciu pentru maltratare ?i l-a luat drept ap?r?tor pe Codreanu. La 25 octombrie 1924, in timpul unei ?edin?e a procesului, in plin? instan??, Codreanu il impu?c? mortal pe poli?ist. El este arestat, judecat ?i achitat pe motiv de legitim? ap?rare.

In timpul deten?iunii la inchisoarea V?c?re?ti, la 28 martie 1924, Ion I. Mo?a l-a impu?cat pe studentul Aurel Vernichescu, presupusul tr?d?tor al complotului din Dealul Spirii. La 26 septembrie 1924 a avut loc un proces care a durat cateva ore ?i care l-a achitat pe Mo?a.

In iulie 1930, un student macedonean, Gh. Beza, il impu?c? f?r? s? reu?easc? s?-l omoare pe ministrul Constantin Angelescu , subsecretar de stat la interne, care d?duse o lege considerat? defavorabil? pentru macedoneni. Deoarece asupra studentului s-au g?sit manifeste ale G?rzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu a fost arestat ?i inchis la V?c?re?ti. La procesul care a urmat, Codreanu a fost din nou achitat.

La 30 decembrie 1930, elevul Dumitrescu-Z?pad? membru al ?Fr??iei de Cruce”, a incercat s?-l asasineze pe directorul ziarului Adev?rul.

Din mi?carea social? de mas? s-a dezvoltat in scurt timp o organiza?ie terorist? clandestin?. ^[3] Conform Cur?ii Supreme , ?Mi?carea Legionar? a fost, in esen??, o organiza?ie de tip paramilitar terorist, de orientare na?ionalist fascist?, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, ?i antisemit”. ^{[1] [2]}

La 24 septembrie 1934, Codreanu a convocat ?Consiliul de onoare al Legiunii” pentru a-l judeca pe ziaristul legionar ?i anticodrenist Mihai Stelescu pe motivul c? acesta publicase in ziarul la care lucra un articol care-l critica pe Codreanu ?i c? ar fi organizat un atentat la via?a ?C?pitanului”. Consiliul , respectiv Codreanu, l-a declarat pe Stelescu ?vinovat de inalt? tr?dare fa?? de Legiune ?i c?pitan” ?i a decis excluderea lui Stelescu din mi?care cu precizarea ?Acord lui Stelescu dreptul ca intr-un viitor cat mai indep?rtat, care r?mane la aprecierea mea, s?-?i poat? r?scump?ra in fa?a aceluia?i Consiliu de Onoare convocat de mine in acest scop, numai prin jerf?, onoarea pierdut? ?i p?catul f?ptuit” ^[28] , dar Stelescu ?i-a continuat critica la adresa ?C?pitanului”, pe care l-a f?cut la?, desfranat ?i slab orator ^[29] . In 1936 un grup de zece legionari, studen?i in teologie, au p?truns in spitalul in care era internat ?i l-au impu?cat pe Stelescu in patul de spital, dup? care i-au ciopar?it cadavrul cu topoarele, dansand in jur ?i cantand psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul criminali trimi?i de ?C?pitan” s?-l pedepseasc? pe disident a primit porecla ? Decemviri ” (?zece b?rba?i”).

F?pta?ii s-au predat poli?iei (Codreanu impunea executan?ilor s? se predea poli?iei dup? executarea ordinului, posibil, pentru a se asigura c? organele de anchet? nu vor mai ajunge la cel care a dispus ?i a organizat asasinatele) ?i au fost asasina?i ulterior, in 1938 , odat? cu Codreanu.

In noaptea de 26-27 noiembrie 1940 un deta?ament al ?poli?iei legionare” a declan?at Masacrul de la Jilava , in care 64 de generali, politicieni, frunta?i ai parlamentarismului ?i ai politicii romane sunt asasina?i in timp ce se aflau in stare de arest preventiv la inchisoarea Jilava. A doua zi, Traian Boeru cu o echip? de legionari i-au ridicat de la domiciliile lor pe economistul Virgil Madgearu (vezi Asasinarea lui Virgil Madgearu ) ?i pe istoricul Nicolae Iorga ?i i-au asasinat.

Au urmat rebeliunea legionar? ?i Pogromul de la Bucure?ti .

Atitudinea Bisericii vizavi de legionarism [ modificare | modificare surs? ]

Mul?i preo?i au fost activi in Garda de fier . Funeraliile lui Ion Mo?a ?i Vasile Marin au fost conduse de peste 200 de preo?i. ^[30]

Dup? ce comunismul a ajuns la putere, unii preo?i legionari au colaborat cu autorit??ile, iar al?ii au fost inchi?i.

Sinodul bisericii a avut totu?i o atitudine mai rezervat?. Patriarhul Miron Cristea avea vederi antisemite ?i pro-fasciste, sus?inand totu?i vag mi?carea. Au existat excep?ii, cum ar fi preotul Nicolae B?lan (care ulterior a intervenit la Mare?alul Ion Antonescu pentru a opri deportarea evreilor din Vechiul Regat in lag?rele din Polonia ), care era un sus?in?tor public. ^[31]

Preo?i ?i studen?i la teologie au f?cut parte din echipele mor?ii, atat in cele implicate in asasinate ( 4 dintre asasinii lui Mihai Stelescu erau studen?i la teologie), cat ?i in cele implicate in pogromuri .

Valerian Trifa , unul dintre liderii studen?ilor la teologie, a fost unul dintre ini?iatorii pogromului de la Bucure?ti Dup? pogrom, 422 de preo?i au fost aresta?i, iar 262 condamna?i la inchisoare. ^[32]

Teoctist Ar?pa?u a fost acuzat de Dorin Dobrincu c? ar fi fost legionar ?i c? ar fi participat la acest pogrom, dar informa?ia nu a putut fi confirmat?. ^[33] Mai mul?i istorici au sus?inut c? ar fi v?zut documentul citat de Dobrincu, dar acest document a disp?rut. ^[34]

Bartolomeu Anania a fost membru al Mi?c?rii Legionare. ^[35]

Rela?iile dintre Mi?carea Legionar? ?i comuni?ti [ modificare | modificare surs? ]

Penetrarea elementelor comuniste in Mi?carea Legionar? a inceput pu?in? vreme dup? infiin?are, in 1927. ?Mi?carea Legionar? a reprezentat pentru Partidul Comunist Roman (PCR) un concurent insemnat ?i incomod in lupta pentru cucerirea puterii politice ?i instaurarea unui stat totalitar, unde lupta pentru putere presupunea ?eliminarea concuren?ilor”, dorin?a de compromitere ?i distrugere a adversarului. Competi?ia devine evident? in condi?iile in care, prin Inaltul Decret nr. 3151 din septembrie 1940, Statul Roman devine ?Stat Na?ional-Legionar, iar Mi?carea Legionar? este singura mi?care recunoscut? in noul stat”. Odat? cu proclamarea Statului Na?ional-Legionar , PCR transmitea noi instruc?iuni ?i directive membrilor s?i, in care cerea ca ace?tia ?s? speculeze asem?narea intre unele principii comuniste ?i legionare ?i s? se strecoare cat mai mult in randurile c?m??ilor verzi pentru a le compromite; s? speculeze toate nemul?umirile, creand cat mai multe dificult??i guvernului“ ^[36] .

?Sovietele ? c?rora orice complica?ii de ordin politic intern din Romania le foloseau ? au c?utat ?i reu?it prin elementele ce se infiltraser? in randurile Mi?c?rii legionare, pe de o parte, s? fie informate asupra activit??ii interioare a Mi?c?rii legionare, iar pe de alt? parte de a provoca tot prin acelea?i elemente mi?c?ri ?i ac?iuni anarhice conform cu interesele sovietice” declara SSI privind implicarea comuni?tilor in ML, in urma directivelor ?i intereselor sovietice ^[37] .

In ?Darea de seam? asupra rebeliunii”, intocmit? la sfar?itul lunii februarie 1941, SSI analizeaz? rolul jucat de elemente comuniste in timpul rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941 ?i ciudatele rela?ii dintre Horia Sima ?i militantul comunist Dumitru Groza ( ?unul dintre cei mai incrancena?i militan?i ai extremismului de stanga” ) care, cu protec?ia ?i aprobarea lui Horia Sima, urma s? reorganizeze ?i s? conduc? Corpul Muncitoresc Legionar (CML). Conform documentelor din arhiva SSI, comuni?tii se inscriseser? masiv in CML. In arhivele Siguran?ei ?i din cele ale Ministerului Muncii se atest? c?, intre Horia Sima ?i conduc?torii Partidului Comunist ar fi existat rela?ii mult mai vechi ^[38] , fapt care ar putea explica discrepan?a dintre fulminanta propagand? legionar? anticomunist? ?i lipsa de activitate anticomunist? marcant?, in fapte.

Deoarece in PCR erau inscri?i in perioada respectiv? mult sub 1.000 de membri (dup? unele surse sub 300), num?rul comuni?tilor strecura?i printre legionari nu putea fi prea mare. Parte dintre ei au devenit legionari convin?i ( Petre ?u?ea ), ceilal?i nu au cucerit pozi?ii de conducere (cu mici excep?ii, ca mai sus) ?i posibilitatea lor real? de a influen?a deciziile ?i ac?iunile Mi?c?rii Legionare a?teapt? s? fie elucidat?, dar a fost suficient? pentru a folosi ca un argument atat in mana lui Antonescu , pentru discreditarea legionarilor fa?? de Hitler , cat ?i in mana legionarilor, care s-au gr?bit s?-i acuze pe comuni?ti ca principalii agitatori ?i executan?i ai Rebeliunii legionare .

Legionarii in perioada postbelic? [ modificare | modificare surs? ]

In Romania [ modificare | modificare surs? ]

Autorit??ile comuniste din Romania postbelic?, prin intermediul Securit??ii au intre?inut o eviden?? a fo?tilor legionari in scopul racol?rii de colaboratori. Parte dintre fo?tii frunta?i legionari au fost aresta?i ?i supu?i - de la caz la caz, in func?ie de acordul de a colabora - la regimuri de deten?ie de diferite grade de duritate. In realitate Securitatea nu a dus lips? de colaboratori fo?ti legionari. ^[39] .

In afara grupului Antonescu, sentin?ele Tribunalelor Poporului de condamn?ri la moarte nu au mai fost executate ?i pan? in anul 1963 inchisorile fuseser? golite de legionari.

Edificator este cazul lui Radu Lecca , unul dintre cei 13 condamna?i la moarte de Tribunalul Poporului din Bucure?ti in 1946, din grupul lui Antonescu. El a fost gra?iat cu comutarea pedepsei in inchisoare pe via?? apoi, aflat in custodia ?i sub anchetele Securit??ii , a f?cut o serie de depozi?ii in privin?a regimului pe care il deservise cu fidelitate, ?i care au fost adunate intr-un dosar special. Istoricul Jean Ancel a lansat supozi?ia c? Securitatea, pe faptul c? Lecca, la conducerea ?Centralei Evreie?ti - CE”, a avut un rol principal in Holocaustul romanesc, l-a convins s? scrie o versiune personal? a istoriei Romaniei in cel de-al doilea r?zboi mondial, care s? estompeze Holocaustul. ^[40] . Pentru a-i facilita scrierea acestei c?r?i i s-a redus pedeapsa la 18 ani ?i 6 luni ?i apoi, dup? inceperea scrierii controversatelor sale memorii a fost eliberat definitiv din inchisoare, in 1963. ^[41] . Vezi ?i cazurile Radu Gyr , Nichifor Crainic , Marieta Sadova , etc.

Participarea la R?zboiul rece ?i colaborarea cu CIA [ modificare | modificare surs? ]

Ziaristul Virgil Laz?r a publicat un articol in edi?ia internetic? a ziarului Romania Liber? din 5 august 2011 cu titlul Cum a recrutat CIA legionari romani . ^[42] Dezv?luirile acestui articol se bazeaz? pe studiul prof. univ. dr. Gheorghe Gorun ?i a lect. dr. Hadrian Gorun publicat integral de portalul Ziaristi Online Ro sub titlul ?Colaborarea Mi?c?rii Legionare cu CIA ?i NATO” ^[43] , in care este tratat cazul agentului secret legionar Mircea Popovici, para?utat in Romania de for?ele speciale americane in noaptea de 1-2 octombrie 1952. De asemenea, in lucrarea istoricului dr Ilarion ?iu, "Istoria Mi?c?rii legionare. 1944?1968" (Targovi?te, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 270 p.), in Capitolul 2, intitulat "Forme de activitate clandestin? dup? ?pactul de neutralitate“", este relevat rolul ?Serviciului de informa?ii pro-american al Mi?c?rii legionare”. ^[44] Date despre Serviciul de Informa?ii al Mi?c?rii Legionare (SIMLR) ?i colaborarea acestuia cu for?ele NATO se g?sesc ?i in volumul I al lucr?rii "Cartea Alb? a Securit??ii" editat de Serviciul Roman de Informa?ii (SRI) cat ?i in cartea prof. dr. Tiberiu T?nase, "Fe?ele Monedei. Mi?carea legionar? intre 1941-1948".

Sub presiunea serviciilor secrete americane (CIA) ?i franceze, care incepuser? recrutarea de colaboratori anti-comuni?ti, participan?i poten?iali la R?zboiul rece care se intrevedea, Tribunalul Interna?ional de la Nurnberg a scos Garda de Fier de sub acuza?ia de fascism-nazism. Serviciile secrete franco-americane au vrut s? se foloseasc? de membrii G?rzii de Fier pentru a face leg?tura cu grupurile de rezisten?? din mun?ii Romaniei. A?a s-a ajuns ?i la Horia Sima care, fericit s?-?i g?seasc? un nou debu?eu, a primit oferta franco-american? cu entuziasm. El a recrutat voluntari dintre legionarii romani afla?i in lag?rele de refugia?i din Isny , Biberach , Lindau - din Germania - ?i in altele din Fran?a.

CIA a infiin?at ?Oficiul de Coordonare Politic?” (O.P.C.), sub conducerea lui Frank Wisner ?i a ?efului opera?iunilor secrete al CIA, Gratien Yatsevich, cu misiunea de a recruta refugia?i romani afla?i in Germania , Austria ?i Iugoslavia in cadrul re?elelor de agen?i in ??rile din blocul sovietic. 100 de legionari voluntari au fost echipa?i ?i instrui?i in Italia ?i Grecia , 50 pentru para?utare in Romania ?i 50 pentru sus?inerea lor logistic? de la bazele de pornire. Para?ut?rile au inceput in noaptea de 1 spre 2 octombrie 1952. Au fost lansa?i Mircea Popovici impreun? cu Alexandru T?nase din B?beni - Valcea, intr-o zon? de lang? Calafat (au f?cut parte din echipa para?utat? ?Robert"). Apoi au mai fost para?utate alte trei echipe: la 1 iulie 1953, echipa ?Pascal", format? din Gheorghe Gheorghiu, Constantin Gigi ?i F?t Savu, in Mun?ii Apuseni ; echipa ?Jaques", format? din Ion Samoil?, Ion Golea ?i Ion Tolan, para?uta?i lang? Agnita in noiembrie 1951, ?i ?Fiii Patriei”: Sabin Mare, Ilie Rada ?i Gavril Pop, para?uta?i in iulie 1953, in zona imp?durit? dintre jude?ele Satu Mare , S?laj ?i Bihor , iar din Grecia a fost para?utat Toma Bebi, care, imediat ce a ajuns la sol, s-a predat Securit??ii ?i a colaborat cu ea pan? la prinderea celorlal?i 12 legionari para?uta?i.

Prin?i, legionarii au fost judeca?i ca spioni, condamna?i la moarte ?i executa?i (impu?ca?i la Jilava).

Imnuri [ modificare | modificare surs? ]

• Imnul tinere?ii legionare (sau Sfant? tinere?e legionar? ) - de Radu Gyr ; muzic? de Ion Manzatu
• Echipa mor?ii - de Nicu Iancu
• ?oim Roman
• Imnul eroilor Mo?a-Marin - de Radu Gyr; muzic? de Ion Manzatu
• Imnul biruin?ii - de Radu Gyr
• Imnul muncitorilor (sau La lupt?, muncitori! ) - de Radu Gyr; muzic? de Ion Manzatu
• Imnul Legiunii Arhanghelul Mihail - de Iustin Iliescu
• Cantec de lupt? (dup? cantecul militar Trece?i batalioane romane Carpa?ii ) - de C. Savin
• Cantecul legionarilor c?zu?i - de Simon Lefter
• Imnul echipei -Miti Dumitrescu- - de Ion Tolescu; muzic? de I. Cubicec
• Cantecul Nicadorilor - de Nicadori
• Inainte - de Viorica Lazarescu
• Peste mormantul t?u sfant - de Simon Lefter
• Veni?i cu noi - de Simon Lefter
• Doina inchisorilor - de Simon Lefter
• Hora legionarilor - de Simon Lefter
• In crezul t?u
• De prin str?inele meleaguri
• P?rinteasc? dimandare - de C. Belimace
• Url? du?manii - de Par. Cucuetu
• ?tefan Vod? ( Mar?ul legionarilor Vranceni ) - de Al. I. Popescu
• Cu fruntea sus - de Virgil R?dulescu ?i Traian Puiu
• Mar?ul legionarilor Tecuceni
• Doina Nicadorilor - de Simon Lefter
• Dealul negru - de Mi?u Gaftoiu
• Ardealul tan?r legionar - de ?tefan Curc?
• R?zbunare
• Imnul romanilor secuiza?i - de Hora?iu Comaniciu; muzic? de Ion Manzatu
• Mar?ul legionarilor olteni - de Radu Gyr
• Imnul eroilor legionari dela Majadahonda
• Cantec de leag?n - de Radu Gyr
• Inainte (dup? cantecul unui ofi?er mort in 1917)
• Imnul lag?relor - de Valeriu Cardu
• Chemarea jertfei (dup? melodia: Bandera din Tercio ) - de Bartolomeu Livezeanu
• Mar?ul biruin?ii - de V. Zean?
• Doina comandantului
• Pornesc din neam - de D. Leonties; muzic? de I. Roth

Octavian Racu sus?ine c? ?Imnul legionarilor c?zu?i” (sau ?Cantecul legionarilor c?zu?i”), pe versurile lui Simion Lefter, care deplange moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, este o compilare din folclorul c?z?cesc, pe baza versurilor poetului ucrainean Mihailo Petrenko (1817-1862), iar muzica a fost compus? de Vladislav Zaremba (1833-1902), de origine polonez?. ^[45]

Reflectarea in cultur? [ modificare | modificare surs? ]

Film documentar

• Romania ?i dictaturile ei - Mi?carea legionar? (1996); Vertical Film ?i Arhiva na?ional? de filme - scenariu ?i comentariu de Mateescu Dan, regie de Vi?inescu Mihai

Literatur?

• Bietul Ioanide (1953); de George C?linescu

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Brunea-Fox, Filip: Ora?ul m?celului (Jurnal al rebeliunii legionare din 1941, de la Bucure?ti), 1944.
• Veiga, Francisco: Istoria G?rzii de Fier 1919-1941 - Mistica ultranationalismului , Editura Humanitas, 1993.
• en Seton-Watson, Hugh, Eastern Europe Between the Wars 1918-1941 , Connecticut, Archon Books, 1967.
• en Nagy-Talavera, Nicholas M., The Green Shirts and the Others: A History of Fascism in Hungary and Rumania , 1970. ISBN 973-9432-11-5 , ISBN 0-8179-1851-5
• es Sima, Horia: ?Que es el nacionalismo? , Publ.: Fuerza Nueva, 1976, ISBN 84-7378-009-4 , ISBN 978-84-7378-009-4 .
• en Weber, Eugen : The Men of the Archangel , in International Fascism: New Thoughts and Approaches , ed. George L. Mosse, SAGE Publ., 1979, ISBN 0-8039-9842-2 and ISBN 0-8039-9843-0 [Pbk]).
• en Weber, Eugen: Romania in The European Right: A Historical Profile ed. Hans Rogger and Eugen Weber, University of California Press, 1965.
• Hans Rogger, Eugen Weber: Dreapta european?. Profil istoric , Ed. Minerva, Bucure?ti, 1995.
• en Payne, Stanley G.: Fascism: Comparison and Definition , pg. 115-118, University of Wisconsin Press, 1980, ISBN 0-299-08060-9 .
• en Cullen, Stephen M., Leaders and Martyrs: Codreanu, Mosley and Jose Antonio . pp. 408?430, History 71, October 1986.
• en Philip, Biographical Dictionary of the Extreme Right Since 1890 , 1991.
• Codrescu, R?zvan, In c?utarea Legiunii pierdute , ed. a II-a, Editura Christiana, Bucure?ti, 2012. ISBN 978-973-1913-48-3
• en Griffin, Roger (ed.): Fascism , Oxford Readers, Part III, A., XI. "Romania", pg. 219-222 Oxford University Press, 1995, ISBN 0-19-289249-5 .
• en Ronnett, Alexander E.: The Legionary Movement , Loyola University Press, 1974; II-nd ed. published as Romanian Nationalism: The Legionary Movement by Romanian-American National Congress, 1995, ISBN 0-8294-0232-2 .
• en Sima, Horia: The History of the Legionary Movement , Legionary Press, 1995, ISBN 1-899627-01-4 ).
• en Sturdza, Michael: The Suicide of Europe: Memoirs of Prince Michael Sturdza , American Opinion Books 1968, ISBN 0-88279-214-8 ).
• en Cogan, Kevin: Dreamer of the Day: Francis Parker Yockey and the Postwar Fascist International , Autonomedia, 1999, ISBN 1-57027-039-2 .
• en Ioanid, Radu: The Sword of the Archangel , Columbia University Press, 1990, ISBN 0-88033-189-5 .
• en Volovici, Leon: Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s , Pergamon Press, Oxford, 1991.
• en Ronnett, Alexander E., Romanian Nationalism: The Legionary Movement , ISBN 0-8294-0232-2 Chicago, Loyola University Press, 1995
• Ornea, Z.: Anii treizeci: Extrema dreapta romaneasc? , Editura Funda?iei Culturale Romane, 1995, ISBN 973-9155-43-X , ISBN 978-973-9155-43-4 . ( en Ornea, Z: The Romanian Extreme Right , East European Monographs, 1999, ISBN 0-88033-430-4 , ISBN 978-0-88033-430-3 ).
• Sima, Horia: Mi?carea Legionar? ?i monarhia , Ed. Agora, 1997, ISBN 973-9147-33-X , ISBN 978-973-9147-33-0 .
• en Ioanid, Radu: The Sacralised Politics of the Romanian Iron Guard - Totalitarian Movements & Political Religions , vol. 5, nr. 3, pp. 419?453, 2004.
• en ?iu, Ilarion: The Legionary Movement after Corneliu Codreanu: From the Dictatorship of King Carol II to the Communist Regime (February 1938-August 1944) Publ. East European Monographs, 2010, ISBN 0-88033-659-5 , ISBN 978-0-88033-659-8 .

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• ?Mi?carea legionar? dup? Corneliu Codreanu (februarie 1938-septembrie 1940, Mecanismele schimbului de genera?ie)” , semnat? Ilarion ?iu, Editura Vremea, 2007 - [1] ^{[ nefunc?ional? ]}
• ?Istoria Mi?c?rii legionare. 1944-1968” , Ilarion ?iu, Editura Cetatea de Scaun, Targovi?te, 2012.
• Michele Rallo , Romania in perioada Revolutziilor Natzionale din Europa. Mi?carea Legionar? , SeMpre, Bucure?ti, 1999.
• ?Guardia de Hiero, Creenza de Acero” (Garda de fier, credin?? de o?el) , Onofrey Caranica, Argentina, 2008 - recenzie
• Repere intelectuale ale dreptei romane?ti , Cristian P?tr??coniu, Editura Humanitas, 2010 - recenzie Arhivat in 21 februarie 2014 , la Wayback Machine .
• Istoria Mi?c?rii Legionare: scris? de un legionar , ?tefan Palaghi??, Nae Ionescu, Editura Roza Vinturilor, 1993.
• O istorie obiectiv? a mi?c?rii legionare: testament moral politic , Victor Isac, Editura "C?l?uza", 2002.
• M?rturii despre Legiune: patruzeci de ani dela intemeierea Mi?c?rii Legionare (1927-1967) , Editura Dacia, 1967
• William Totok, Elena-Irina Macovei: Intre mit ?i bagatelizare. Despre reconsiderarea critic? a trecutului, Ion Gavril? Ogoranu ?i rezisten?a armat? anticomunist? din Romania Arhivat in 7 august 2016 , la Wayback Machine ., Editura Polirom, Ia?i, 2016.
• Diploma?ii romani ?i devierea de dreapta , Florin Constantiniu, Editura Tritonic, 2003.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Statul Na?ional-Legionar
• Partidul ?Totul pentru ?ar?”
• Alegeri generale in Romania, 1937
• Nicadori
• Decemvirii
• Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938
• Asasinatele din 21/22 septembrie 1939
• Masacrul de la Jilava
• Mihai Stelescu
• Mihail Moruzov
• Istoria evreilor din Romania
• Rebeliunea legionar?
• Pogromul de la Bucure?ti
• Valerian Trifa

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• 10 lucruri de ?tiut despre ... Mi?carea legionar? Arhivat in 30 decembrie 2011 , la Wayback Machine ., 3 mai 2011, Lavinia Irimia, Historia
• Rebeliunea legionar? - o mineriad? impotriva Mare?alului Arhivat in 21 iunie 2012 , la Wayback Machine ., 29 aprilie 2011, Dana Honciuc, Historia
• DOCUMENTE SECRETE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU. A aparut o carte cu totul inedita, la Editura Tipo Moldova - Iasi , 15 aprilie 2012, Ziaristi Online Ro
• Destinul C?m??ilor verzi in timpul dictaturii ro?ii , 25 mai 2012, Ilarion ?Iu, Adev?rul
• Mi?carea legionar?, reactivat? de americani ^{[ nefunc?ional? ]} , 12 martie 2008, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional
• Colaborarea Miscarii Legionare cu CIA si NATO. Studiul integral al profesorilor Gheorghe si Hadrian Gorun, fotografii si video-marturii , 14 august 2011, Ilarion Tiu, Ziaristi Online Ro
• Legionarii, ucenicii Arhanghelului Mihail , 10 mai 2005, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional
• Legionarii, intre pistol ?i Dumnezeu Arhivat in 8 mai 2013 , la Wayback Machine ., Ilarion ?iu, Historia
• Fier si otel ruginit - Dosarele istoriei , 9 februarie 2011, Julian Chitta, Ziare.com
• Fasci?tii romani , 11 mai 2005, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional
• Top 10 lucruri de ?tiut despre ... Mi?carea Legionar? , 24 iulie 2013, Adev?rul - articol Historia Arhivat in 30 decembrie 2011 , la Wayback Machine .

Legionarii dup? 1945

• Si verzi, si rosii , 10 mai 2006, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional
• Comunism - Dupa razboi, legionarii schimba tactica , 10 mai 2006, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional
• Dupa razboi, legionarii stransi cu usa de comunisti , 9 mai 2006, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional
• Comunism - Garda merge inainte cu Partidul Comunist , 9 mai 2006, Ilarion Tiu, Jurnalul Na?ional