Carol al II-lea al Romaniei
Rege al Romaniei
Portret oficial, cu bastonul de mare?al.
Date personale
Nume la na?tere	Carol de Hohenzollern-Sigmaringen Carol al Romaniei
N?scut	15 octombrie 1893 [1] [2] [3] [4] Sinaia , Prahova , Romania [5] [6]
Decedat	4 aprilie 1953 (59 de ani) [1] [2] [3] [4] Estoril , Districtul Lisabona , Portugalia [7] [6]
Inmormantat	M?n?stirea Curtea de Arge?
Cauza decesului	cauze naturale ( infarct miocardic )
P?rin?i	Ferdinand I al Romaniei Maria a Romaniei
Fra?i ?i surori	Principesa Elisabeta a Romaniei Maria de Romania, Regina Iugoslaviei Principele Nicolae al Romaniei Ileana a Romaniei Mircea de Romania
C?s?torit cu	31 august 1918 - Ioana Maria Valentina (?Zizi”) Lambrino 10 martie 1921 - Regina-mam? Elena a Romaniei 3 iunie 1947 - Elena Magda Lupescu
Copii	Regele Mihai al Romaniei (legitim) Mircea Grigore Lambrino (nerecunoscut)
Cet??enie	Regatul Romaniei
Religie	Biserica Ortodox? Roman?
Ocupa?ie	suveran [*] ​
Apartenen?? nobiliar?
Familie nobiliar?	Casa Regal? a Romaniei
Imn regal	Tr?iasc? regele
Rege al Romaniei
Domnie	8 iunie 1930 ? 6 septembrie 1940
Predecesor	Regele Mihai I al Romaniei
Succesor	Regele Mihai I al Romaniei
Modific? date / text

Membru de onoare al Academiei Romane

Carol al II-lea al Romaniei (n. 15 octombrie 1893 , Sinaia , Prahova , Romania  ? d. 4 aprilie 1953 , Estoril , Districtul Lisabona , Portugalia ) ^[8] a fost regele Romaniei intre 8 iunie 1930 ?i 6 septembrie 1940 . Carol a fost primul n?scut al regelui Ferdinand I al Romaniei ?i al so?iei sale, regina Maria , dobandind prin na?tere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai tarziu de Ferdinand in Principe al Romaniei ). Dup? accederea la tron a p?rin?ilor s?i a devenit Principele mo?tenitor Carol al Romaniei . S-a remarcat, in timpul Primului R?zboi Mondial , prin dezertarea din armat? ?i c?s?toria ilegal? cu Ioana Lambrino , ceea ce a avut drept urmare dou? renun??ri la tron, neacceptate de tat?l s?u. Dup? dizolvarea acestui mariaj, a f?cut o lung? c?l?torie in jurul lumii, la cap?tul c?reia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei , cu care s-a c?s?torit in martie 1921, cuplul avand un copil, pe principele Mihai . Carol ?i-a p?r?sit familia ?i a r?mas in str?in?tate in decembrie 1925, renun?and din nou la tron ?i tr?ind in Fran?a cu Elena Lupescu , sub numele de Carol Caraiman. Mihai a mo?tenit tronul, in urma decesului Regelui Ferdinand I , in 1927 .

In contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand ?i cea a lui Ion I.C. Br?tianu , cat ?i de lipsa de fermitate a regen?ei conduse de principele Nicolae , Carol s-a intors, in 1930, in Romania, detronandu-?i propriul fiu. Domnia lui a fost marcat? la inceput de efectele marii crize economice ?i financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare fac?iuni minoritare ale partidelor istorice ?i cochetand cu idea unor guverne de concentra?ie na?ional?, precum guvernul Iorga-Argetoianu . De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte in jurul s?u, sub patronajul Elenei Lupescu . C?tre sfar?itul anilor '30, situa?ia politic? intern? s-a deteriorat sub influen?a situa?iei interna?ionale ?i a ac?iunilor regelui, in 1938 fiind instaurat? dictatura regal? (prin inl?turarea constitu?iei din 1923 ?i desfiin?area partidelor politice, inlocuite cu un partid unic, Frontul Rena?terii Na?ionale , patronat de rege).

Anul 1940 a consemnat f?rami?area Romaniei Mari ca urmare a pactului dintre Germania ?i URSS , situa?ie care a avut efecte dezastruoase asupra reputa?iei monarhului roman. Reorientarea politicii externe a Romaniei c?tre Germania nazist? nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat s? abdice de c?tre generalul Ion Antonescu , proasp?t numit de el prim-ministru. I-a fost permis? p?r?sirea ??rii cu un tren special inc?rcat cu averi, nelipsind mult s? fie asasinat de c?tre legionari , care au tras asupra trenului. Dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial , fostul rege a dorit s? se intoarc? la carma ??rii ?i s?-?i detroneze din nou fiul, ins? a fost oprit de Alia?ii vestici. S-a c?s?torit, in cele din urm?, cu Elena Lupescu ?i a murit in exil.

Dotat cu o inteligen?? extraordinar? ?i pasionat de cultur?, al c?rei patronaj r?mane una din realiz?rile sale majore, reputa?ia lui Carol este p?tat? de via?a sa privat?, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, ?i de m?surile brutale luate impotriva G?rzii de Fier. Carol r?mane o personalitate controversat?. De altfel, regele Mihai nu a mai reluat vreodat? leg?tura cu el. Nici la ceremonia de inhumare a r?m??i?elor lui Carol al II-lea, la M?n?stirea Curtea de Arge? din 2003 , regele Mihai nu s-a prezentat.

Copil?rie [ modificare | modificare surs? ]

Carol al II-lea a fost primul fiu al regelui Ferdinand ?i regina Maria, acesta s-a n?scut pe 15 octombrie 1893 , la Sinaia . Na?terea lui a insemnat pentru popor o mare bucurie, fiind primul prin? n?scut in ?ar?, precum ?i un semn al stabilit??ii ?i de continuitate a monarhiei. " Eu, mic? ?i str?in?, avusesem tactul de a face lucrul acesta pentru ?ara ?i poporul meu: le-am dat mo?tenitorul de mult dorit, l-am adus pe lume in cel mai scurt timp cu putin??. " ^[9] Carol a venit pe lume la nici m?car un an distan?? de cand mama lui a p??it pentru prima dat? in Romania.

Copil?ria acestuia a fost dominat? de educa?ia dictat? de c?tre " der Onkel" - tradus ca unchiul (apelativ pentru regele Carol I al Romaniei ), dup? care, nu in mod intampl?tor, a fost ?i numit. Ins? acest lucru nu inmuiase inima de ghea?? a regelui Carol, ?i nici nu l-a impiedicat s? i?i impun? principiile ?i autoritatea asupra nepotului ?i a modului in care, ca viitor rege al Romaniei, avea s? fie crescut. Educa?ia pe care a primit-o a fost de la guvernante ?i tutori, impreun? cu regina poet? Carmen Sylva ( Elisabeta a Romaniei ) ?i regele auster, care, f?r? a l?sa pe cei doi p?rin?i s? aib? un cuvant de spus, au reu?it s? modeleze ceea ce Carol II urma s? devin?.

Regina Maria, f?cand o analiz? a fiului s?u, a reu?it s? traseze, inc? de cand era doar un copil, tr?s?turile cele mai importante din caracterul lui Carol:

"Ca ?i copil mic, Carol era destul de gr?su?, fericit ?i foarte ascult?tor. Fiind primul n?scut, evident c? era alintat de c?tre toat? lumea, b?trani ?i tineri, ?i tot ce i?i dorea ii era pus la picioare. Era mult doritul mo?tenitor, a?adar copilul favorit al tuturor. Cand a mai crescut un pic a devenit calm ?i foarte serios. (...) Micul b?iat imp?rt??ea pasiunile tat?lui s?u ?i ale unchiului pentru lucrurile militare. Iubea tot ce era legat de armat?, adora uniformele ?i ideea de disciplin? ?i comand?. (...) In orice caz, acest copil preocupat de armat?, era un chin pentru surorile lui; in?untrul lui dormea bine ascuns un viitor autocrat. Jocule?ele cu care venea, urm?reau regulile ?i tiparele institu?iilor politice ?i militare, ?i asta sup?ra foarte tare fetele. Carol voia ordine ?i precizie ?i avea o enorm? ?i impetuoas? dorin?? s? domine, s? subjuge ?i s? impun? restric?ii." ^[10]

Principe mo?tenitor [ modificare | modificare surs? ]

Primul R?zboi Mondial (perioada 1916-1918) [ modificare | modificare surs? ]

Odat? cu ascensiunea la tron a tat?lui s?u, regele Ferdinand , in anul 1914, dup? moartea unchiului, Carol devine principe mo?tenitor la varsta de 21 de ani; toate acestea intamplandu-se pe muchia Primului R?zboi Mondial.

Carol, in timpul r?zboiului, s-a preocupat de Regimentul 2 Van?tori "Regina Elisabeta" ?i Cerceta?i, una dintre cele mai reu?ite institu?ii din toat? ?ara la acea vreme, creat de el insu?i. In ciuda a ce urma s? se intample cu principele in viitor, deocamdat?, era descris ca fiind st?ruitor, practic, logic ?i cinstit. Regina era, ca orice mam? mandr? de fiul ei " niciodat? nu ne-a nec?jit pe noi, p?rin?ii lui, e ascult?tor ?i maleabil. E harnic ?i ?tie s? se organizeze, dar are o anumit? incredere naiv? in propriile puteri, prive?te solemn ?i pompos tot ce face, ins? cand se apuc? de un lucru il face temeinic, sistematic, chiar dac? nu e important..." ^[11]

La data de 17 ianuarie 1917 Carol a plecat din ?ar? cu politicianul Ion I.C Br?tianu intr-o misiune politic? in Rusia, la Petrograd , decizie ini?iat? de Regina Maria , care voia ea ins??i s? vorbeasc? cu ?arul despre situa?ia trupelor haotice ruse?ti ?i dac? poate primi o certitudine in privin?a lor. Grija cea mai mare fiind ap?rarea " un picului " din ?ar? care mai r?m?sese, iar ru?ii nu f?ceau decat s? inr?ut??easc? situa?ia.

Carol era ata?at de armat? ?i mereu i-a tratat pe to?i militarii ca fiind egalii s?i: " Totul a fost foarte frumos, dar, fiind un pranz militar a durat mult. Carol n-a vrut s? accepte un loc de onoare, ci a stat printre ofi?erii foarte tineri de la cap?tul mesei." ^[12] Petrecea foarte mult timp al?turi de trupe, chiar ?i pe front. Ins?, cu timpul, toate acestea au fost distruse cand Carol a pus in prim-plan rela?ia cu Zizi Lambrino , ?i doar in plan secund indatoririle sale.

C?s?toria cu Zizi Lambrino [ modificare | modificare surs? ]

Zizi era o tan?r? din anturajul reginei Maria, cu care fusese v?zut uneori in imprejurimile Ia?ilor sau in saloanele mondene. Tat?l ei era general in armata roman?. ^[13] Cei doi se cuno?teau din copil?rie. In septembrie 1918 , prin?ul dispare de la Regimentul de van?tori de munte. Inso?it de un prieten de incredere, a ajuns in Ucraina trecand Nistrul. Aici s-a pus sub protec?ia unor ofi?eri austrieci ?i ?i-a continuat drumul pan? la Odesa, unde s-a c?s?torit cu Zizi Lambrino. Politicianul I.Gh.Duca i?i aminte?te: " Ofi?erii Puterilor Centrale sunt prezen?i. Autorit??ile inamice sunt incantate c? Dinastia care le-a declarat r?zboi prime?te o astfel de lovitur? ." Ce agrava situa?ia era faptul c? Odesa se afla pe teritoriul inamic, sub ocupa?ia Puterilor Centrale. Carol se f?cea astfel vinovat de dezertare ?i tr?dare, cu circumstan?e agravante, ?ara aflandu-se in r?zboi. ^[14]

Pentru regele Ferdinand ?i regina Maria, gestul fiului lor a venit ca o lovitur? puternic?, date fiind condi?iile politice, militare ?i economice in care se afla ?ara. ^[15]

Constantin Argetoianu nota in Memorii: " Valva a fost enorm?, c?ci Prin?ul, in care to?i ne pusesem increderea pentru viitor, intrase pentru prima dat? in gura lumii, dandu-ne o mare decep?ie." ^[16] Unii sunt pentru o pedeaps? aspr?: dezmo?tenirea lui Carol ?i trimiterea lui in fa?a tribunalului militar pentru dezertare . Al?ii ins? propun o solu?ie bland?. Regina Maria, mai ales, i?i ap?r? copilul cu energie: " Opinia public? s-a intors impotriva lui Carol. Barbu a confirmat c? Marghiloman este ostil, se hot?rase s? cear? Regelui s?-?i declare fiul scos din toate drepturile f?r? s? i se dea ocazia de a-?i repara gre?eala. Nu mai e nevoie s? spun c? vestea m-a pus pe foc ?i m-am ridicat furtunos declarand c? Marghiloman ?i-a vandut sufletul germanilor." ^[17]

La insisten?ele trimi?ilor lui Ferdinand, prin?ul Carol se intoarce la Ia?i. Este a?teptat la grani?? de Regina Maria cu care are discu?ii incordate, pline de repro?uri, lacrimi ?i promisiuni. Va fi trimis la man?stirea Secu-Horai?a, in Carpa?ii Orientali, lang? Bicaz. In 8 ianuarie 1919 c?s?toria este anulat?. Ins? Carol ii scrie in continuare scrisori de dragoste lui Zizi ?i amenin?? cu evadarea ?i cu sinuciderea. Carol vrea s? se impace cu Zizi ?i pentru c? ea a?tepta un copil. La 1 august 1919 Carol ii scrie o scrisoare prin care recunoa?te c? este tat?l copilului. La un moment dat, Carol va simula ?i o tentativ? de sinucidere, impu?candu-se in picior la Cotroceni. Numele copilului a fost Mircea Lambrino ?i nu a fost niciodat? recunoscut de c?tre Casa Regal? a Romaniei. ^[18]

Regele Ferdinand ?i regina Maria hot?r?sc s? il trimit? intr-o c?l?torie in jurul lumii. Astfel, la 20 februarie 1920, prin?ul Carol, inso?it de Nicolae Condiescu, aghiotantul s?u, pleac? din portul Constan?a pe traseul Constantinopol, Atena, Alexandria, Canalul de Suez, Colombo, Bombay, Calcutta, Rangoon, Hong Kong, Shanghai, Kyoto, Hawaii, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Paris. La sfar?itul c?l?toriei, Carol o intalne?te pe Elena a Greciei la Lucerna. Se pare c? este dragoste la prima vedere ?i principele o uit? pe Zizi Lambrino.

"Inapoiat in ?ar?, vindecat, l'Enfant prodigue a fost primit cu bra?ele deschise de c?tre poporul s?u ?i de guvern. La final de octombrie 1920 ?i-a f?cut intrarea triumfal? in Bucure?ti. Prigonitul de pan? atunci, prizonierul de la Pang?ra?i, de la Man?stirea de la Bistri?a, sinuciga?ul din amor, expediat cu un an inainte s? fac? ocolul lumii, a fost primit cu un alai deosebit, ca ?i cum s-ar fi inapoiat de la o mare b?t?lie pe care o ca?tigase, de?i o victorie nu o purtase decat la Lucerna, pe o canapea." ^[19]

C?s?toria cu principesa Elena [ modificare | modificare surs? ]

Carol se mai c?s?tore?te inc? o dat? la Atena , Grecia (10 martie 1921), cu principesa Elena a Greciei ?i Danemarcei , iar dup? dou? luni amandoi s-au intors in Romania ?i in cele din urm?, s-au stabilit la Bucure?ti. In perioada logodnei, Carol expediaz? scrisori c?tre Zizi Lambrino in care ii confirm? faptul c? a trecut mai departe " Intorc o pagin? nou? in cartea vie?ii mele " ?i " N-am cedat f?r? s? lupt. Am rezistat pan? in ultima clip? ?i numai cand m-am v?zut singur m-am declarat invins. " ^[20] Tot a?a expediaz? ?i ?armantei actri?e Mirella Marcovici, ultima sa iubire pasager?, care p?rea s? triumfe pe ecranele pariziene de atunci, o scrisoare prin care o in?tiin?eaz? despre logodna cu principesa Elena. Aceasta pare surprins? ?i, revoltat?, il acuz? pe principe c? se c?s?tore?te "din plictiseal?". ^[21] In cadrul acestei c?s?torii s-a n?scut, pe 25 octombrie 1921 , prin?ul Mihai . Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura lui Carol, atunci principe mo?tenitor, cu Elena Lupescu (cunoscut? ca ?Magda Lupescu”, 1895 - 1977 ), fiic? a lui Nicolas Grunberg, un farmacist evreu, botezat cre?tin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost, ini?ial, so?ia ofi?erului de armat? Ion Tampeanu. Principele o intalnea in timpul absen?elor principesei Elena din ?ar?.

Criza dinastic? (1925-1930) [ modificare | modificare surs? ]

Astfel, principele mo?tenitor a cauzat un alt scandal in 1925 . A aruncat ?ara intr-o criz? dinastic?, cand a renun?at la succesiunea la tron, printr-o scrisoare trimis? de la Vene?ia , ?i apoi, o alta de la Milano . A profitat de o indatorire dinastic?, reprezentarea Familiei Regale la inmormantarea Reginei Alexandra , m?tu?a Reginei Maria ?i so?ia Regelui Eduard al VII-lea , in Marea Britanie , de unde nu se mai intoarce ?i pleac? la Paris impreun? cu Elena Lupescu . Dup? cateva s?pt?mani, Carol se afl? in Vene?ia ?i trimite, la data de 5 decembrie , o scrisoare de abdicare. Nu era prima dat? cand acesta invoca o asemenea cerere, ini?ial intamplandu-se cu Zizi Lambrino in plin r?zboi. Ins?, in cazul Elena Lupescu, lucrurile stau altfel. Carol este de departe de a dori s? se intoarc? la Bucure?ti , afirm? c? vrea tr?iasc? departe de ?ar?, ca un simplu civil. Reac?ia lui dup? discu?iile cu emisarii este s? trimit? o a doua scrisoare, de data asta de la Milano. ^[22]

Declar prin aceasta c? renun? irevocabil la toate drepturile, titlurile ?i prerogativele de care, in virtutea Constitu?iei ?i a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat pan? ast?zi. Ca principe al Romaniei ?i ca membru al Familiei Regale. Renun?, totodat?, la drepturile ce mi-ar reveni prin legile ??rii asupra fiului meu ?i averii sale. Mai declar c? nu voi avea nicio preten?ie asupra drepturilor la care am renun?at de bun?voie ?i din proprie ini?iativ? ?i m? angajez, pentru binele tuturor, s? nu m? intorc in ?ar? timp de zece ani, iar dup? expirarea acestui termen s? nu m? mai intorc f?r? autoriza?ia Suveranului. Milano 28 decembrie 1925 ^[23]

Intrucat principele a refuzat s? se intoarc?, Regele Ferdinand, fiind bolnav, a con?tientizat c? era momentul s? ia o hot?rare. A convocat la sfar?itul anului 1925, la Sinaia , Consiliul de Coroan? pentru a cere dec?derea din drepturile de mo?tenitor a prin?ului ?i declararea lui Mihai, fiul lui Carol ?i nepotul lui Ferdinand, ca viitor Rege al Romaniei, iar pan? la majoratul acestuia s? existe o Regen?? format? din trei persoane.

Pentru dezmo?tenirea lui Carol s-au pronun?at Br?tianu , ?tibey , Averescu . Iorga ?i Argetoianu au fost pentru continuarea negocierilor cu Carol, iar Maniu ?i Mihalache au cerut modera?ie. Consiliul de Coroan? accept? dorin?a Regelui Ferdinand, care renun?? la sentimentele sale paterne fa?? de Carol, spre binele t?rii ?i aprob? renun?area la tron a propriului fiu. Dezam?girea resim?it? de Rege a fost puternic? ?i ii va accelera evolu?ia bolii.

Prin?ul Carol, sub numele de Carol Caraiman, a tr?it o vreme in Italia, apoi in Anglia. Cel mai mult ii pl?cea s? viziteze Parisul impreun? cu amanta sa. In exilul din Fran?a, prin?ul Carol s-a instalat din iulie 1927 la castelul din Coesme a Belleme (localitate apropiat? de Nogent-le-Rotrou, departamentul Orne ), impreun? cu Elena Lupescu. ^[24]

Regina Maria va scrie in jurnal:

"Ei, doamne! Cum pot relata in cuvinte simple? Sitta (apelativul principesei Elena ) a venit la mine ?i...Carol a repetat prima lui dezertare. Carol nu se mai intoarce! Cu sange rece ?i f?r? sentimente, el scrie mamei lui ?i so?iei sale c? abandoneaz? totul, c? este nein?eles, judecat gre?it, desconsiderat ?i, ca atare, s-a hot?rat s? renun?e la tot ?i s? dispar?.

Sitta ?i cu mine am fost ingrozitor de nelini?tite in ultimul timp. Noi ?tiam c? este in mainile unei femei rele, pe care noi to?i o cuno?team. Marea noastr? nelini?te nu era imp?rt??it? de nimeni. Nimeni nu ?i-ar fi putut imagina c? el putea ac?iona atat de abominabil - nu era de crezut, dar la inapoierea mea in aceast? toamn?, eu l-am g?sit pe Carol un om schimbat, un om bolnav, un om obsedat. N-am scris niciodat? ce s-a intamplat. El ?i-a distrus c?minul - asta s-a intamplat, nimicind totul pentru o mic? evreic? cu p?rul ro?u cu o reputa?ie groaznic?.

Am stat, Sitta ?i cu mine, ?i am privit groz?via in fa??. (...) Noi l-am chemat pe Majestatea sa. To?i trei am stat ca ?i cum am fi fost lovi?i de tr?snet. (...) Dar Sitta, copilul, noi, p?rin?ii lui ?ara sa, armata in care a servit! Ru?ine! Ru?ine! Ru?ine!" Luni 21 decembrie 1925, Cotroceni ^[25]

De?i principesa Elena a incercat in nenum?rate ocazii s? indrepte lucrurile ?i s? se intalneasc? cu el, Carol a r?mas in continuare rece ?i neclintit in hot?rarea sa.

Regina Maria a incercat acela?i lucru in octombrie 1926 , cand s-a oprit la Paris in drumul ei spre Statele Unite ale Americii , ins? lucrurile r?man la fel. ^[26]

Tot in cursul aceluia?i an, Carol s-a intalnit cu Regele Ferdinand in august, pentru ultima dat?, la Paris. O intalnire emo?ionant?, in urm? c?reia de data asta Ferdinand era cel care nu-i putea promite nimic cu referire la inten?iile acestuia de a se mai intoarce in ?ar?. ^[27]

Urm?torul an este dominat de moartea Regelui Ferdinand la data de 18 iulie 1927 , la Peli?or , l?sand in urm? o ?ar? divizat? intre simpatizan?ii ?i opozan?ii lui Carol. Argetoianu men?iona imediat dup? moartea regelui " Principesa Elena ?i micul Rege au sosit la Cotroceni. I-am ie?it intru intampinare cu Br?tianu, era s?rmana femeie foarte emo?ionat?, se intreba ce soart? il a?teapt? pe copilul ei chemat a se urca pe tron atat de tan?r ?i avand peste hotare un tat? pe care deocamdat? ?ara nu-l dorea...." ^[28] Lui Carol i s-a refuzat autoriza?ia de a reveni in ?ar? pentru inmormantarea tat?lui s?u.

Regen?a se formeaz? din Principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea ?i pre?edintele Inaltei Cur?i de Casa?ie , Gheorghe Buzdugan . La patru luni distan?? moare ?i Ion I.C Br?tianu , marcand inceputul incerc?rilor lui Carol de a se intoarce. Atata vreme cat Regele ?i Br?tianu erau in via??, iar partidul liberal continua s? domine politica romaneasc?, Carol nu avea nicio ?ans? s? revin? pe tron. Formula Regen?ei fiind nesigur? ii ofereau lui Carol ?ansele potrivite. Carol nu ducea lips? nici de simpatizan?i, cum ar fi persoane in zona armatei, partidul ??r?nesc , intelectuali ca Nicolae Iorga , Octavian Goga , Nae Ionescu , chiar ?i fratele s?u, principele Nicolae, pe care il dezgusta politica ?i care opta mai mult pentru via?a particular?.

Divor?ul de principesa Elena [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1928 Carol dore?te cu orice pre? divor?ul de principesa-mam? Elena, ins? aceasta refuz?. In urma acestui refuz, Carol incepe s? orchestreze un ?antaj prin care principesa s? doreasc? de fapt divor?ul, un fel de antagonizare a ei ?i sp?lare a p?catelor lui, publicul trebuia s? cread? c? el a fost p?r?sit ?i alungat, de?i presa str?in? il prezenta mereu al?turi de amant?. Astfel principesa a cedat presiunilor lui ?i intregului s?u joc de manipulare stil du-te-vino (?inta lui fiind, de fapt, u?oara ei inl?turare din ?ar? cand el avea s? se reintoarc?).

Tot a?a a pretins c? a fost alungat de pe tron, nu c? ar fi renun?at la tron, ?i c? ar fi fost victima unei cabale organizate de mama sa, Regina Maria , Ion I.C Br?tianu ?i Barbu Stirbey . Evident totul era o minciun? menit? s? acopere aventura sa cu Elena Lupescu .

Rege al Romaniei (1930?1940) [ modificare | modificare surs? ]

Restaurarea regelui Carol al II-lea pe tron (1930) [ modificare | modificare surs? ]

Partizanii reintoarcerii lui Carol pe tron a?teptau momentul oportun. Iar acesta a r?s?rit la inceputul verii anului 1930 . Carol, f?r? niciun plan clar, pleac? spre Romania de la Paris cu un automobil (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 38), cu destina?ia Munchen , de unde ia avionul, aterizeaz? la Cluj , de unde ia alt avion, iar mai apoi ajunge la aeroportul B?neasa, pe 6 iunie . Intr-o ma?in? Carol sose?te la Palatul Cotroceni , unde este intampinat de Principele Nicolae .

Regina Maria relateaz? in jurnalul s?u din tren, aflandu-se intr-o c?l?torie:

"O veste incredibil? mi-a fost transmis? la Viena. O telegram? de la Nicky (apelativul Principelui Nicolae ) ?i cateva cuvinte: "Carol se intoarce la noi, formidabil entuziasm, totul bine,cu dragoste, Nicky!" Deci asta este ceea ce pl?nuiau ei! Pe la spatele meu ?i al lui Barbu , de care se temeau, cei doi fra?i ajuta?i de armat? au pl?nuit asta. Nici nu ?tiu cum s? m? simt! Care ar putea fi consecin?ele acestui act? "Formidabil entuziasm"- fire?te, poporul ?i armata care l-au dorit inapoi, dar care o s? fie reac?ia Partidului Liberal? ?i ce o s? spun? Sitta? Ce o s? fac? ea?..." ^[29]

Vestea c? s-a intors a bulversat mediile politice. La Cotroceni se fac negocieri toat? noaptea dintre 6-7 iunie , intre Iuliu Maniu , prim-ministru in aceea perioad?, ?i Carol. Maniu ii aminte?te condi?iile venirii sale, care nu includeau, pe de alt? parte, reintoarcerea sa pe tron. El trebuia s? fie membru al Regen?ei ?i, mai ales, s? g?seasc? o reconciliere cu principesa-mam? Elena ?i, de asemenea, s? nu o aduc? in ?ar? pe Elena Lupescu . Carol accept?. Ins? urm?toarea zi cere s? fie incoronat, dovedind adev?ratele sale inten?ii. Regen?a ?i Iuliu Maniu nu sunt de acord, declar? c? au jurat credin?? regelui Mihai .

Carol, sus?inut de armat?, face propriul lui joc. Iar printre politicieni, ca ?i in Regen??, e dezbinare. ??r?ni?tii cred c? vor avea un sprijin politic de la rege ?i c? ii vor inlocui pe liberali din gra?iile Cur?ii Regale. Carol a promis, a dat asigur?ri, s-a angajat. Liberalii ajung s? se scindeze din cauza opiniilor contradictorii dintre membri. Iuliu Maniu i?i d? demisia la 7 iunie. Gheorghe Mironescu devine prim-ministru ?i anuleaz? decizia din 4 ianuarie 1926 ?i a punctelor 6 ?i 7 din statutul Casei Regale , prin care Carol i?i pierduse drepturile la tron. Regen?a se auto-dizolv?.

Astfel Carol i?i detroneaz? propriul fiu ?i devine rege pe 8 iunie 1930 .

Regele Mihai i?i va aminti momentul reintalnirii cu tat?l s?u:

"Mama ceruse in mod imperios ca s? nu fiu eu acela care s? mearg? inaintea lui, ci el s? vin? la Rege. A venit deci el in calea noastr?. Imi amintesc, ca ?i cum s-ar fi intamplat ieri. Se aflau acolo unchiul meu- prin?ul regent Nicolae, m?tu?a mea-principesa Elisabeta , ?i mama mea, aduna?i cu to?ii in salon. Mama privea pe fereastr?, intr-o stare de agita?ie extrem?. De?i st?tea cu spatele la mine, ?tiam c? plange. Iar acolo a?ezat c?lare pe un scaun, se afla b?rbatul pe care nu-l cuno?team. Inalt, ar?tos, cu o musta?? scurt?. Era tat?l meu. M-a privit indelung, apoi s-a ridicat in picioare ?i m-a luat in bra?e, eu intorceam capul spre mama, care plangea pe t?cute. ?tiam ce reprezenta tat?l meu pentru ea ?i acest? scena imi era teribil de nepl?cut?. Nu-mi era fric? de el, la drept vorbind, ins? ceva m? deranja, in fond nu sim?eam niciun fel de bucurie. Nu ?tiam c? avea s? urmeze cea mai rapid? lovitur? de stat din istorie." ^[30]

Cateva zile mai tarziu, fosta so?ie prime?te o vizit? de la Principele Nicolae , jucand rolul de intermediar, pentru a o ruga s? scrie o scrisoare oficial? lui Carol, prin care s?-i cear? s? nu anuleze divor?ul. Carol se opunea anul?rii divor?ului mult mai inver?unat decat se opusese ea, dar cererea continu? a poporului de imp?care il pusese intr-o situa?ie penibil?. I se cerea, practic, Elenei s? se incrimineze pentru a acoperi gre?elile lui Carol. Principesei ii vine ideea s? anuleze con?inutul scrisori printr-o formulare care ar dovedi c? nu fusese scris? din proprie ini?iativ?, spre marea furie a lui Carol, care a?a nu se mai putea folosi de scrisoare. ^[31]

Se spune, totu?i, c?, la inceput, Carol ?i fosta sa so?ie au fost v?zu?i impreun? cu diferite ocazii. Ba, mai mult, Carol venea des la dejun la principes?, in Casa de la ?osea, ?i p?rea dispus s? vorbeasc? deschis despre trecutul lor comun, despre erorile ?i momentele care ar fi putut fi evitate sau aplanate. In iulie se mai joac? un ultim act al dramei lor. Carol pleac? la Sinaia , unde locuie?te la Foi?or . Elena ?i Mihai locuiau la Pele? , ins? Carol ii poftea zilnic la ceai. Tot ce a stricat o probabil? imp?care intre cei doi a fost apari?ia mai tarzie a amantei lui in ?ar?.

De la inceputul domniei sale, Carol al II-lea ?i-a luat foarte in serios rolul de ?ef al Casei Regale. A anihilat-o din punct de vedere politic pe Regina Maria , l-a inl?turat de la curte pe Barbu ?tribey ?i a incercat toate metodele de expediere a fostei so?ii, Elena, peste grani?e. I-a interzis in mod special mamei sale s? desf??oare vreo activitate politic? ?i i-a impus s? se stabileasc? la celelalte castele din ?ar? ( Castelul Bran ?i Castelul Balcic ). Interesul lui era s? o ?in? la distan?? de via?a public? de la Bucure?ti, trimi?and-o, practic, intr-un exil. ?tirbey, diplomat ?i abil, evit? ins? orice situa?ie nepl?cut? ?i pleac? in str?in?tate, stabilindu-se in Elve?ia .

Societatea romaneasc? ?i-a pus mari speran?e in Carol. Se spera c? odat? ce regele se intorsese, lucrurile se vor indrepta. Economia romaneasc? era in plin? criz?. Lumea a?tepta s? se termine confuzia de la varf, unde Regen?a era departe de a st?pani situa?ia. Ins? el ?i-a inc?lcat, rand pe rand, angajamentele pe care le avea.

De exemplu, Elena Lupescu sose?te pe nea?teptate in august 1930 , de?i Carol promisese c? acest lucru nu se va intampla. Amanta regal? se intoarce dup? ce urm?rise de la Paris evenimentele din ?ar?, temandu-se c?, intr-un moment de sl?biciune, Carol s-ar fi putut intoarce la principes?. Intr-o scrisoare Lupeasca ii repro?a:

"Dup? ziare innebunesc. Matin de azi spune c? la dineul dat la Cotroceni ?i la care trebuia s? vin? ?i of (principesa-mam? Elena) pentru a celebra reunirea voastr?, a avut loc. Maic?, Maic?, Maic?, Maic? v?d c? divor?ul religios a fost anulat, ce s? mai pricep?(...) Atat Mama, cat ?i celelalte au pus mana pe tine ?i te joac? dup? cum cant?."

Carol a ascuns-o cateva luni la Sinaia, dar secretul va fi dezv?luit in noiembrie, cand a adus-o la Palatul Regal din Bucure?ti. Iuliu Maniu afl? ?i demisioneaz? din nou. Astfel, Carol i?i pierde credibilitatea in fa?a singurului partid care avea incredere in el. De atunci Partidul Na?ional ??r?nesc a fost principalul s?u critic. Practic, Carol i-a manipulat ?i pe adversarii ?i pe sus?in?torii lui. Era dornic s? conduc? Romania, atras de ideea de a fi rege, dar nedispus s? fac? sacrificiile cerute de pozi?ia unui rege. Va domni zece ani, pan? in septembrie 1940 . Au fost zece ani de succese economice, de prosperitate, ins? ?i de e?ecuri. S-a vorbit mult despre corup?ia regimului s?u ?i a sa proprie. S-a speculat mult pe marginea pove?tii cu Elena Lupescu.

Dup? multe umiliri publice, restric?ii ?i retragerea tuturor titlurilor, principesa-mam? Elena p?r?se?te ?ara la data de 2 noiembrie 1932 .

Regimul carlist ?i camarila regal? [ modificare | modificare surs? ]

Carol, fire autoritar?, nu se bazeaz? pe partide, a?a cum procedaser? Carol I ?i Ferdinand . Dorea ca mini?trii s? asculte numai de el, nu de ?efii de partid. Carol se vede superior partidelor, de aceea a dus o politic? de sl?bire a puterii partidelor in care nu avea incredere. A incurajat disiden?ele ?i sciziunile, s-a amestecat in treburile guvernelor, a dorit s?-i fie acceptate solu?iile. ?i-a impus favori?ii ca mini?tri. A cerut tuturor subordonare fa?? de voin?a sa.

Regele urm?rea ceea ce i?i propusese: un regim carlist. Impunand un guvern deasupra partidelor, alc?tuit din oameni care ii erau fideli.

In anul 1932 , Nicolae Iorga demisioneaz?, il urmeaz? alte trei guverne de durat? scurt?, conduse de Iuliu Maniu ?i Alexandru Vaida-Voevod . Ultimul se retrage in anul 1933 . Acelea?i cauze, acelea?i efecte: amestecul regelui. Circumstan?ele: criza economic? ?i ascensiunea extremei drepte. Clasa politic? este acuzat? de corup?ie ?i neputin?? in a rezolva problemele economice ?i sociale grave de la inceputul anilor '30.

In jurul lui Carol se formeaz? un grup de favori?i, numit " camarila regal? ", in centrul c?ruia se afla nimeni alta decat Elena Lupescu. Din camaril? f?ceau parte: Nicolae Malaxa , Max Auschnitt - industria?i, Aristide Blank - bancher, Mihail Manoilescu , Richard Franasovici - politicieni, Gabriel Marinescu - prefectul poli?iei , Puiu Dumitrescu- secretar particular ?i mul?i al?ii.

Camarila juca un rol important din ce in ce mai semnificativ in via?a politic? ?i economic?. O man? de profitori formeaz? o Curte neoficial?, unde se distribuie favoruri ?i se ?es intrigi.

Criticile adresate regelui Carol ?in, mai ales, de via?a sa privat?. Toate lucrurile care mergeau prost i?i g?seau explica?ia in influen?a malefic? a Elenei Lupescu asupra regelui. Reputa?ia lui a avut mult de suferit.

Combaterea G?rzii de Fier [ modificare | modificare surs? ]

Odat? cu ascensiunea lui Hitler in Germania , grupurile de extrem?-dreapta din Romania devin mai active. Ele ap?ruser? la inceputul anilor '20, in mediile studen?e?ti. Se distinge cel mai mult Garda de Fier prin violen?ele politice pe care le declan?eaz?, dar ?i prin influen?a ei crescand?. Ideile antiparlamentare, antisemite, na?ionaliste caracterizeaz? intrutotul acest grup. Din anul 1933 , atentatele, amenin??rile, agita?ia ?i violen?ele devin un fapt cotidian.

Regele caut? pe cineva capabil ?i hot?rat in a combate Garda de Fier . Il invit? pe I.Gh. Duca , liberal, s? formeze un guvern. Ii evitase sistematic pe liberali pentru mult? vreme, dar, in acel moment, nu vedea alt? solu?ie. Acesta organizeaz? alegeri ?i printr-un decret dizolv? Garda de Fier, chiar in timpul campaniei electorale. Liberalii ca?tig? ?i Duca este numit prim-ministru. Incercarea de oprimare a G?rzii de Fier le-a adus legionarilor ipostaza de victime ale regimului ?i, intr-o oarecare m?sur?, multe simpatii. Atacurile incepeau cu tema amantei regale de origine evreiasc?, Elena Lupescu, continuau cu acuza?ia de corup?ie adus? camarilei ?i se terminau cu tronul ?i via?a regelui. Ins?, la 30 decembrie 1933 , I Gh. Duca va fi asasinat in gara din Sinaia de trei legionari care alc?tuiau o "echip? a mor?ii''. Atunci opinia popula?iei se schimb?. Garda de Fier nu ezitase s? ucid? ?eful guvernului. Oricine trebuia s? se simt? in pericol, chiar ?i regele.

In luna aprilie in 1933 , fratele mai mic al regelui, Principele Nicolae, ad?ug? la tensiunea deja existent? in familia regal?, se c?s?tore?te in secret cu Ioana Dolletti-S?veanu, la fel cum f?cuse Carol in 1918 cu Zizi Lambrino . Acesta ac?ioneaz? ferm ?i il oblig? pe Nicolae s? divor?eze, el refuz? ?i este nevoit s? plece in Occident. In anul 1935 se impac?, dar ajung repede la conflict din cauza simpatiilor ?i sprijinul acordat de principele Nicolae legionarilor. Cum regele era in r?zboi declarat cu legionarii, reac?ia sa nu a intarziat. Carol il ?terge, in 1937 , pe principe din registrele Casei Regale Hohenzollern-Sigmaringen pe baz? de tr?dare.

In Romania nu existau, practic, comuni?ti, dar la extrema-dreapt? lucrurile deveneau tot mai amenin??toare (sus?inu?i de Berlin, legionarii ca?tigau teren). Carol a incercat, la un moment dat, s?-i aduc? sub controlul s?u, dar f?r? succes. Regele era considerat de legionari un du?man ?i un "jidovit", datorit? toleran?ei sale fa?? de evrei.

In timpul unei vizite de a lui Carol in Occident, in anul 1938 , legionari s-au dedat unor noi acte de violen?e. Regele i-a ordonat telefonic lui Armand C?linescu , prim-ministru in aceea perioad?, s? fie uci?i liderii legionari. Cand a auzit ce i s-a cerut, acesta a spus: " Sire, mi-a?i semnat actul de condamnare la moarte. " ^[32] De la inchisoarea din Ramnicu-S?rat au fost ridica?i, in noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 , 14 de?inu?i in frunte cu Zelea Codreanu , impreun? cu asasinii lui I.Gh. Duca ?i cei ai lui Mihai Stelescu , ucis in 1936 de o alt? echip? a mor?ii. To?i ace?ti de?inu?i au fost uci?i, prin strangulare, in Tinc?be?ti, sub pretextul unei tentative de evadare.

Armand C?linescu va fi asasinat ?i el la data de 21 septembrie 1939 in mijlocul Bucure?tiului de c?tre un grup condus de Horia Sima , refugiat la Berlin . Odat? cu aceasta, generalul Gheorghe Arge?eanu a primit ordinul de a pedepsi pe cei responsabili. Astfel, liderii legionarilor din fiecare jude? au fost aresta?i ?i executa?i, apoi expu?i in pia?a public? impreun? cu "echipa mor?ii". Nu a existat niciun proces iar cadavrele au fost l?sate cateva zile intregi pentru a fi v?zute de popula?ia Bucure?tiului.

Europa, ?i impreun? cu ea Romania, intra in zodia Satanei , cum avea s-o denumeasc? regele Carol al II-lea. Temerile lui se legau, in special, de jocurile politice europene, care puneau in mare pericol ?ara. El r?manea loial Fran?ei ?i Angliei ?i nu era deloc de acord cu ce se intampla in Germania. In jurnalul s?u va scrie: " Totul se joac? intre Germania, Rusia ?i Societatea Na?iunilor .

Vizita regelui Carol al II-lea la B?l?i (2 iunie 1935)
In imagini regele Carol al II-lea, principele Mihai, premierul T?t?r?scu, episcopul Visarion Puiu ?i al?i demnitari, cu ocazia sfin?irii catedralei Sfin?ii Constantin ?i Elena de la B?l?i

Dictatura regal? (1938-1940) [ modificare | modificare surs? ]

Succesul electoral al extremei drepte din decembrie 1937 il ingrijorase pe rege. Era momentul s? pun? piciorul in prag ?i s? treac? la ofensiv?.

Profitand de sl?biciunea guvernului condus de Goga , (prim-ministru de la 28 decembrie 1937 pan? la 11 februarie 1938), Carol trece la o ac?iune care a lichidat total regimul democratic. In noaptea de 10-11 februarie 1938 , Carol a inlocuit guvernul Goga cu un guvern consultativ condus de Patriarhul Miron Cristea . Aceast? m?sur? era o grav? inc?lcare a regimului democratic, pe care regele a motivat-o prin incercarea de a restabili ordinea public?. De fapt, a fost o lovitur? de stat. Pe 20 februarie 1938 Carol a abolit Constitu?ia de la 1923, inlocuind-o cu alta (Constitu?ia de la 1938) care ii d?dea mari puteri regelui iar din 30 martie 1938 a dat decretul de dizolvare a partidelor politice care a lichidat total regimul parlamentar. La scurt timp, la 15 decembrie 1938 ^[33] , a creat un partid al s?u, numit Frontul Rena?terii Na?ionale (F.R.N). Cu toate acestea, partidele tradi?ionale au continuat s? func?ioneze, dar in afara regimului parlamentar. F.R.N nu a reu?it s? se impun? in via?a politic? romaneasc?, neavand nici ideologie ?i nici un program clar de guvernare.

Fondatorii respectivului partid unic au fost: politicienii Armand C?linescu , Grigore Gafencu , Petre Andrei , Mihai Ralea , M. Ghelmegeanu (exclu?i din PN?), C. Angelescu , M. Cancicov , Miti?? Constantinescu , Victor Iamandi , Victor Sl?vescu , D. Alim?ni?teanu, C.C. Giurescu (dintre liberali), ?tefan Ghi?escu, N. Miclescu, Alex. Hodo? , Anibal Teodorescu , Ionescu-Sise?ti , Vasilescu-Karpen , D.V. Toni (iorghi?ti), I. Gr. Perie?eanu , V. V. Tilea (vaidi?ti); Industria?ii C. Garoflid, I. Gigurtu , I. Bujoiu ; generalii N. Samsonovici , Gh. Rusescu , N. Rujinski , I. Sichitiu , Gh. Manu ; oamenii de cultur? C. R?dulescu-Motru , I. Petrovici , D. Gusti , Iuliu Ha?ieganu , V. Valcovici , Lucian Blaga ; consilierii regali: Miron Cristea (patriarhul), mare?alul Prezan , generalul V?itoianu , G. G. Mironescu , N. Iorga , Gh. T?t?rescu , C. Argetoianu , E. Balint. Nu au aderat: Iuliu Maniu , Virgil Madgearu , Mihai Popovici , Gr. Iunian, Lupu, Dinu Br?tianu , Gh. Br?tianu .” ^[34]

Astfel, regele Carol, pentru a ie?i din situa?ia intern? complicat? ?i pentru a da o replic? amenin??rilor externe tot mai puternice, instaureaz? dictatura sa personal? ?i ?ine s? guverneze, nu doar s? domneasc?. Dar acum regele este izolat politic. Acest lucru se va vedea in perioada urm?toare, care il g?se?te slab preg?tit in fa?a unor primejdii imense pentru el ?i pentru ?ar?. In plus, la Est, Stalin pande?te. Regele Carol incerca s? salveze ce nu se poate, de fapt, salva. Romania este prins? intr-un angrenaj fatal.

Decide s? fac? o vizit? oficial? in Marea Britanie ?i Fran?a pentru a cere sprijin. La Londra, britanicii se arat? rezerva?i. La Paris, acela?i rezultat. Practic, regele nu a ob?inut nimic nici la Londra, nici la Paris. Pan? la urm?, i?i calc? pe inim? ?i merge in Germania, pe data de 24 noiembrie 1938 , in Alpii bavarezi pentru a-l intalni pe Hitler, chiar dac? il detesta. Germania avea cu totul alte interese. Carol era ingrijorat de grani?ele Romaniei, amenin?ate de Bulgaria , Ungaria ?i URSS . In schimb, Hitler ii ?ine un discurs despre for?a militar? care este Germania ?i c?reia nim?nui nu i se poate opune. Carol in?elege amenin?area. Se intoarce la Bucure?ti f?r? s? fi ob?inut nimic din tot acest turneu al ??rilor europene.

La 14 martie 1939 , Cehoslovacia cade victim? atacurilor germane, reprezentand o lovitur? puternic? chiar ?i pentru Romania. Cehoslovacia era una dintre aliatele Romaniei in Mica In?elegere . Sistemul de alian?e de dup? Primul R?zboi Mondial, practic, s-a pr?bu?it. Grani?ele ??rii nu mai erau sigure.

Spre sfar?itul lunii martie se semneaz? un acord comercial cu Germania ?i, astfel, din punct de vedere economic, Romania intr? in zona de interese germane.

In 23 august 1939 , Germania ?i URSS au incheiat a?a numitul pact de neagresiune sovieto-german, Ribbentrop-Molotov , prin care cele dou? state i?i impart de comun acord intre ele Europa de est. In acest context, URSS i?i manifest? interesul pentru Basarabia .

La 1 septembrie , Polonia este atacat? de Germania . Al Doilea R?zboi Mondial incepuse.

La 6 septembrie Romania se declar? neutr?, de?i guvernul este de acord s? primeasc? refugia?i polonezi. Mai mul?i politicieni cereau reorientarea politicii externe c?tre Germania, care triumfa peste tot.

In 1940 Fran?a a fost invins?, a fost un ?oc pentru popula?ia roman?. In acest context, Romania Mare este complet izolat? ?i i?i a?teapt? sfar?itul.

In urma presiunilor interne ?i externe, Carol transform? Frontul Rena?terii Na?ionale in Partidul Na?iunii , o variant? mult mai autoritar?, fascist?, antisemit?, pro-legionar? ?i pro-nazist? a Frontului.

Pierderi teritoriale (1940) [ modificare | modificare surs? ]

La data de 26 iunie 1940 , URSS a cerut Romaniei, printr-un ultimatum, s? cedeze Basarabia ?i nordul Bucovinei in 48 de ore. Carol, la Bucure?ti convoac? urgent Consiliul de Coroan? , pozi?ia sa este c? trebuie refuzat ultimatumul ?i opus? rezisten?? armat? la grani??. Dar punctul s?u de vedere nu este sus?inut decat de 11 membri din cei 27 ai Consiliului. O a doua intalnire in seara aceleia?i zile d? un rezultat ?i mai prost. Numai ?ase se pronun?? pentru respingerea ultimatumului sovietic. Restul sunt convin?i c? armata nu poate s? reziste atacului, mai ales c? existau semnale din Bulgaria ?i Ungaria c? Romania va fi atacat?. Dac? armata se mobilizeaz? in est, ar expune ?ara unei catastrofe. De altfel, Romania ar fi putut rezista unei ofensive a Armatei Ro?ii maximum dou? s?pt?mani. Carol se inclin?.

Kremlinul d? doar patru zile pentru evacuarea teritoriilor cerute (este vorba despre o suprafa?? de 45.000 km² cu peste 3 milioane de locuitori in Basarabia ?i, in plus, 5.396 km² ?i jum?tate de milion de locuitori din nordul Bucovinei. Carol va nota in jurnal: " Mi-e ru?ine de mine insumi. " Este o tragedie. Armata roman? se retrage f?r? a trage un foc de arm?.

Bulgaria ?i Ungaria au formulat ?i ele cereri ultimative, sus?inute de Hitler . Germania ?i Italia au propus un arbitraj intre Romania ?i Ungaria. Aici s-a semnat un act numit, apoi, de istorici Al Doilea Arbitraj (Dictatul) de la Viena din 30 august 1940 , prin care Romania a fost nevoit? s? cedeze Ungariei nord-vestul ?i estul Transilvaniei cuprinzand un teritoriu de cca 43.492 km², cu o popula?ie de peste 2,6 milioane de locuitori. La randul ei, Bulgaria a cerut ?i a ob?inut, in urma tratativelor dictate de Hitler ?i finalizate prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940 , Cadrilaterul (jude?ele Caliacra ?i Durostor, situate in sudul Dobrogei ). Romania a pierdut in vara acelui an peste 33% din teritoriu (o suprafa?? de 99.738 km²) ?i tot atat din popula?ie (aproape 7 milioane de locuitori).

In urma acestor ced?ri, revolta ?i furia au cuprins intreaga ?ar? iar popularitatea lui Carol s-a pr?bu?it, acesta fiind considerat vinovat pentru tot ce s-a intamplat in acea var? tragic?, devenind, astfel, ?apul isp??itor al situa?iei f?r? ie?ire in care se afla Romania. Carol a r?mas de unul singur in acest vartej (Armata l-a p?r?sit, liderii politici s-au dezis de el, iar opinia public? s-a intors impotriva lui). Este rezultatul firesc al celor 10 ani de domnie, in care a dus, programat, o politic? de subminare ?i decredibilizare a autorit??ii partidelor ?i a celorlalte institu?ii democratice ale Romaniei Mari.

Abdicarea regelui Carol al II-lea [ modificare | modificare surs? ]

Prezen?a mul?imii in Pia?a Palatului regal nu inceteaz?. Se trag focuri de arm?. Toate liniile de comunicare sunt ocupate de legionari.

Obligat de imprejur?ri, Carol il cheam? pe generalul Ion Antonescu s? formeze un guvern de uniune na?ional?. Acesta avea rela?ii proaste cu monarhul inc? din 1934 , cand demisionase din pozi?ia de ?ef al Statului Major al Armatei, in semn de protest fa?? de regimul corupt al acestuia. Antonescu era dorit de armat?, dar ?i de liderii partidelor istorice. Legionarii doreau plecarea lui Carol ?i liderii lor erau, deja, in?ele?i cu generalul, acesta avand reputa?ia de om capabil ?i greu de corupt. Astfel, a acceptat, in 4 septembrie 1940, oferta de a forma guvernul, ins?, cu condi?ia de a primi puteri depline. Regele, in urm?toarea zi, a semnat un decret prin care i-a dat generalului puteri excep?ionale.

La 5 septembrie 1940 , in urma e?ecului de a forma un guvern, din cauza faptului ca partidele refuzau vehement alt? solu?ie decat abdicarea, Antonescu ii cere regelui s? abdice in 24 de ore. Carol se vede complet izolat, mul?i din apropia?i lui sunt, de asemenea, favorabili abdic?rii. La ora 6 diminea?a, pe 6 septembrie 1940 , semneaz? actul de trecere a coroanei c?tre fiul s?u, Mihai. Nu este propriu-zis un act de abdicare, ci un act de delegare a puterii in favoarea fiului s?u, Mihai. Carol pl?nuie?te gandul secret c? odat? se va reintoarce pe tron.

Mul?imea de oameni, neincrez?toare in anun?ul abdic?rii, r?mane in Pia?a Palatului , in a?teptare. Generalul ii cere lui Carol al II-lea s? p?r?seasc? ?ara ?i ii ofer? protec?ie.

Carol, inso?it de Elena Lupescu , de Mare?alul Cur?ii Ernest Urd?reanu ?i ca?iva apropia?i, p?r?sesc Bucure?tiul. In gara din Timi?oara un comando de legionari trage asupra trenului. Solda?ii care asigurau paza trenului riposteaz? cu foc. Carol ?i Elena vor trece grani?a pe pardoseala vagonului, ajungand cu bine, la 7 septembrie, in Iugoslavia . (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 161).

Exil [ modificare | modificare surs? ]

Carol a r?mas in exil, atat in timpul celui de-al Doilea R?zboi Mondial, cat ?i in perioada postbelic?.

C?l?toria lui de dup? 6 septembrie arat? a?a: Au o mic? oprire in Iugoslavia , de acolo vagoanele lor sunt ata?ate la trenul Orient Express ?i trec in Italia , apoi Fran?a ?i se opresc cateva luni in Spania , dup? aceea Portugalia . In dou? luni pleac? spre Cuba , de unde dorea apoi s? se stabileasc? in SUA , dar a fost refuzat de autorit??ile americane ?i, astfel, ultima sa oprire este Mexic .

Carol a f?cut anumite incerc?ri de a-?i recupera tronul, dar nu a avut niciun sprijin politic intern sau extern. In 1944 se mut? din Mexic in Brazilia . Carol ?i Elena Lupescu s-au c?s?torit la Rio de Janeiro , pe 3 iulie 1947.

Va incerca s? revin? in Europa , specific Fran?a , dar ii este refuzat? viza ?i opteaz?, in schimb, pentru Portugalia . Acolo i?i cump?r? o cas? numit? Vila de Sol la Estoril . I?i va petrece timpul participand la micile evenimente mondene locale, va c?l?tori ?i i?i va m?ri colec?ia de timbre. De acum este rar vizitat ?i cu timpul devine uitat.

Moartea [ modificare | modificare surs? ]

Moare la 4 aprilie 1953 , in urma unui atac de cord. La 15 octombrie ar fi implinit 60 de ani. O lun? mai devreme, la Paris , se stinsese din via?? prima lui so?ie, Zizi Lambrino. Funeraliile au avut loc pe 7 aprilie , unde au participat mai multe foste capete incoronate ale Europei , prin?i ?i mai mul?i oameni importan?i din toat? Europa ?i America , chiar dac? Guvernul Romaniei, condus la vremea aceea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nu a trimis niciun reprezentant. Regele Mihai nu a participat la funeralii, doar unchiul s?u, Principele Nicolae , din familia regal? . Carol a fost depus lang? Panteonul regilor Portugaliei din m?n?stirea Sao Vicente din Lisabona . Mai tarziu, lang? el, a fost depus ?i sicriul Elenei Lupescu.

Posteritate [ modificare | modificare surs? ]

La 13 februarie 2003 r?m??i?ele sale au fost aduse in Romania , fiind depuse la M?n?stirea Curtea de Arge? (intr-o cript? special amenajat? in paraclisul m?n?stirii), in afara bisericii in care se odihnesc ceilal?i regi ai Romaniei . ^[35] Fiul s?u Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa mo?tenitoare Margareta ?i so?ul acesteia , iar la ceremonie a participat ?i Paul Lambrino , fiul lui Mircea Lambrino. ^[35] R?m??i?ele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind ingropate in cimitirul unei bisericu?e de lemn. ^[35]

Osemintele regelui Carol al II-lea, au fost scoase vineri, 8 martie 2019 , din cripta aflat? in paraclisul din curtea M?n?stirii Curtea de Arge? , au fost depuse samb?t?, 9 martie 2019 , intr-o cript? amenajat? in Necropola Noii Catedrale Arhiepiscopale ?i Regale de la Curtea de Arge? , acolo unde se odihnesc Regele Mihai ?i Regina Ana . ^[36]

Decora?ii [ modificare | modificare surs? ]

• Ordinul ?Mihai Viteazul” , clasa III (1917). Inalt Decret no. 1148 din 6 octombrie 1917. Decretul de decorare nu con?ine nicio motiva?ie. ^{[37] :p. 101}

Arbore genealogic [ modificare | modificare surs? ]

Arbore genealogic detaliat

Karl Anton n.1811 - d.1885 Prin? de Hohenzollern - Sigmaringen 1848 - 1849

Josephine de Baden n.1813 - d.1900

Antonia a Portugaliei n.1845 - d.1913

Leopold 1835 - 1905

Stephanie 1837 - 1859

Carol I n.1839 - d.1914 Domnitor al Principatelor Romane 1866 - 1881 Rege al Romaniei 1881 - 1914

Elisabeta a Romaniei n.1843 - d.1916 Regin? a Romaniei 1869 - 1914

Anton 1841 - 1866

Friedrich 1843 - 1904

Maria Luise n.1845 - d.1912

Wilhelm n.1864 - d.1927 Prin? de Hohenzollern 1905 - 1927

Ferdinand I n.1865 - d.1927 Rege al Romaniei 1914 - 1927

Maria a Romaniei n.1875 - d.1938 Regin? a Romaniei 1914 - 1927

Karl n.1868 - d.1919

Maria n.1870 - d.1874

Zizi Lambrino n.1898 - d.1953

Carol II n.1893 - d.1953 Rege al Romaniei 1930 - 1940

Regina mam? Elena n.1896 - d.1982 Regina mam? a Romaniei 1928 - 1982

Magda Lupescu n.1895 - d.1977

Elisabeta n.1894 - d.1956 Regin? a Greciei 1922 - 1924

Maria n.1900 - d.1961 Regin? a Iugoslaviei 1922 - 1934

Nicolae n.1903 - d.1978 Membru al Regen?ei 1927 - 1930

Ileana n.1909 - d.1991

Mircea n.1913 - d.1916

Carol Lambrino n.1920 - d.2006

Mihai I n.1921 - d.2017 Rege al Romaniei 1927 - 1930; 1940 - 1947

Principesa Ana n.1923 - d.2016

Paul n.1948

Alexandru n.1961

Margareta n.1949

Elena n.1950

Irina n.1953

Sofia n.1957

Maria n.1964

Carol Ferdinand

Nicolae n.1985

Elisabeta-Karina n.1989

Mihai n.1985

Angelica n.1986

Elisabeta-Maria n.1999

Kohen n. 2012

Courtney n.2007

Diana n.2011

Titluri [ modificare | modificare surs? ]

• 15 octombrie 1893 - 10 octombrie 1914: ?Alte?a Sa Regal?” Principele Carol al Romaniei, Principe de Hohenzollern
• 10 octombrie 1914 - 4 ianuarie 1926: ?Alte?a Sa Regal?” Carol, Principele mo?tenitor al Romaniei
• 4 ianuarie 1926 - 8 iunie 1930: ?Domnul” Carol Caraiman
• 8 iunie 1930 - 6 septembrie 1940: ?Maiestatea Sa” Regele Carol al II-lea al Romaniei
• 6 septembrie 1940 - 4 aprilie 1953: ?Alte?a Sa Regal?” Principele Carol de Hohenzollern

In cultura popular? [ modificare | modificare surs? ]

• Gheorghe ?imonca a interpretat rolul lui Carol al II-lea in dou? filme- Actorul ?i s?lbaticii (r. Manole Marcus , 1975) ?i Drume? in calea lupilor (r. Constantin Vaeni , 1990). ^[38]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Mihai B?rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, ?erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Romaniei , edi?ie rev?zut? ?i ad?ugit?. Editura Corint, Bucure?ti, 2007. ISBN 978-973-135-031-8
• Matthieu Boisdron , La Roumanie des annees trente. De l'avenement de Carol II au demembrement du royaume (1930-1940) Arhivat in 29 noiembrie 2014 , la Wayback Machine ., Editions Anovi, Fran?a, 2007
• Carol al II-lea, Regele Romaniei. Insemn?ri zilnice, 1937-1951 . Volumul I, 11 martie 1937-4 septembrie 1938 (Caietele 1-6), edi?ie ingrijit?, note, glosar ?i indice de Viorica Moisiuc, Nicolae Rau?, cuvant inainte de Ioan Scurtu. Editura Scripta, Bucure?ti, 1995; ISBN 973-9161-38-3
• Carol al II-lea, Regele Romaniei. Insemn?ri zilnice, 1937-1951 Volumul II, 13 martie-15 decembrie 1939 (Caietele 8-10), edi?ie ingrijit?, note, glosar ?i indice de Nicolae Rau?, studiu introductiv de Ioan Scurtu. Editura Scripta, Bucure?ti, 1997; ISBN 973-9161-56-1
• Gabriel Constantinescu, ?ah la rege, declinul monarhiei romane in secolul XX , Editura Christiana, 2007.
• Florin Constantiniu , O istorie sincer? a poporului roman . Editura Univers Enciclopedic, 1997.
• Corneliu Coposu, File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983 , edi?ie ingrijit? de Doina Alexandru, Bucure?ti, Editura Vremea, 2014, ISBN 978-973-645-647-3
• Neagu Cosma, Culisele palatului regal , Editura Globus, 1998.
• Paul D. Quinlan , The playboy king: Carol II of Romania . Greenwood Press, 1995.
• Paul D. Quinlan, Regele playboy: Carol al II-lea de Romania , traducere in limba roman? de Mona Antohi, Editura Humanitas, 2001.
• Cristian Sandache , Via?a public? ?i intim? a lui Carol al-II-lea . Editura Paideia, 1998
• Cristian Sandache, Europa dictaturilor ?i originile r?zboiului romano-sovietic . Editura Militar?, Bucure?ti, 2007.
• Ion Scurtu , Monarhia in Romania 1866-1947 . Editura Danubius, 1991.
• Alex Mihai Stoenescu , Istoria loviturilor de stat din Romania. Volumul II, E?ecul democra?iei romane . Editura Rao, 2001.
• Andrei Pippidi , Romania regilor , Editura Litera, Bucure?ti, 1994.

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Sorin Cristescu, Carol al II-lea - Scrisori c?tre p?rin?i, Editura Tritonic, Bucure?ti, 2015. ISBN 978-606-749-049-7
• Gic? Manole , Carol II, de la dezertare la genocid , Editura Cartea Romaneasc? Educa?ional, Ia?i, 2019, ISBN 9786060570004

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Casa Regal? a Romaniei
Regele Carol I
Consoarte
Regina Elisabeta
Copii
Principesa Maria
Regele Ferdinand I
Consoarte
Regina Maria
Copii
Prin?ul Carol
Prin?ul Nicolae
Principesa Elisabeta
Regina Maria, Regina Consoarte a Iugoslaviei
Principesa Ileana
Prin?ul Mircea
Carol
So?ie
Regina Elena, Regina Mama a Romaniei
Copii
Prin?ul Mihai
Regele Mihai I
So?ie
Regina Ana
Copii
Principesa Mo?tenitoare Margareta
Principesa Elena
Irina Walker
Principesa Sofia
Principesa Maria
Majestatea Sa Margareta
So?
Principele Radu

• Casa regal? de Hohenzollern-Sigmaringen
• Cronologia monarhiei in Romania
• Descenden?ii reginei Victoria a Regatului Unit
• Genealogia M.S.R. Mihai I al Romaniei
• Insemnele regalit??ii romane
• Lista ?efilor de stat ai Romaniei
• Monarhia in Romania
• Numerota?ia Sosa-Stradonitz
• Regatul Romaniei
• Regele Romaniei
• Reginele Romaniei

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent ? C
• Carol II (1893-1953, n. Sinaia), rege al Romaniei (1930-1940) , dexonline.ro (DE (1993-2009))
• Majestatea Sa Carol al II-lea de Romania Arhivat in 8 mai 2005 , la Wayback Machine .
• Regele, amanta ?i Legiunea Arhanghelul Mihail
• "Aventurierul cinic" Carol al II-lea Arhivat in 14 mai 2008 , la Wayback Machine ., 6 martie 2008, Ionut Dulamita, Cristian Bandea, Cotidianul
• Carol al II-lea, Regele-playboy in "croaziera sexului” , 3 octombrie 2011, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
• Voievodul culturii ^{[ nefunc?ional? ]} , 18 august 2008, Cristina Diac, Jurnalul Na?ional
• Lingu?irile intelectualilor la adresa regelui Carol al II-lea , 28 octombrie 2011, Alexandra Olivotto, Evenimentul zilei
• Adev?rata moarte a lui Carol al II-lea , 23 decembrie 2011, Adev?rul
• Cum a invins Carol al II-lea clasa politic? romaneasc? ^{[ nefunc?ional? ]} , 27 aprilie 2011, Lucian Vasile, Historia
• Cultul personalit??ii in vremea lui Carol al II-lea - Ziua Restaura?iei Arhivat in 25 mai 2012 , la Wayback Machine ., Catalin Ion, Historia , accesat la 14 februarie 2012
• "Tunurile" Suveranului ^{[ nefunc?ional? ]} , 18 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional
• Cel mai roman dintre regi ^{[ nefunc?ional? ]} , 18 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional
• Sex de renume interna?ional ^{[ nefunc?ional? ]} , 18 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional
• Carol al II-lea, precursorul lui Nicolae Ceau?escu ^{[ nefunc?ional? ]} , 15 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional
• Articole despre Carol al II-lea Arhivat in 5 martie 2016 , la Wayback Machine ., la Jurnalul Na?ional
• Un dezertor criminal pe tronul Romaniei - Carol al II-lea , 14 ianuarie 2012, Gic? Manole, ART-EMIS

Imagini [ modificare | modificare surs? ]

• MEMORIA CARTII POSTALE/ Vod? Playboy , 17 noiembrie 2009, Calin Hentea, Ziarul de Duminic?

Portal Romania in Primul R?zboi Mondial

Portal Istorie

v   ?   d   ?   m Mare?alii Romaniei Regele Ferdinand I • Regele Carol al II-lea • Generalul Alexandru Averescu • Generalul Constantin Prezan • Regele Mihai I • Generalul Ion Antonescu • Regele Alexandru I al Iugoslaviei ?i Regele Carol I (mare?al al armatei germane ?i al armatei ruse)