Cristofor Columb

Modific? leg?turile
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.
Cristofor Columb

Cristofor Columb. Portret postmortem de Sebastiano del Piombo , 1519 [1]
Date personale
Nume la na?tere Christophorus Columbus Modificați la Wikidata
N?scut inainte de 31 octombrie 1451
Genova , Republica Genova [2]
Decedat 20 mai 1506 (la c.  54 de ani)
Valladolid , Regatul Castiliei (in prezent Spania)
Inmormantat Catedrala din Sevilla Modificați la Wikidata
Cauza decesului insuficien?? cardiac? Modificați la Wikidata
P?rin?i Domenico Colombo [*] ​ [4]
pep [*] [[ pep (mama lui Cristofor Columb)|​]] [4] Modificați la Wikidata
Fra?i ?i surori Bartolomeu Columb [*] ​
Diego Colombos [*] [[ Diego Colombos (Italian navigator)|​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Filipa Moniz Perestrelo
Copii Diego
Fernando
Religie Romano-catolic
Ocupa?ie Navigator , Explorator
Limbi vorbite limba spaniol? [5]
limba italian? [6] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte nume Italian?: Cristoforo Colombo
Catalan?: Cristofor Colom
Spaniol?: Cristobal Colon
Portughez?: Cristovao Colombo
Latin?: Christophorus Columbus
Genovez?: Christoffa Corombo
Influen?at de Pierre d'Ailly [*] [[ Pierre d'Ailly (French theologian, astrologer, and cardinal of the Roman Catholic Church (1351-1420))|​]] , Paolo dal Pozzo Toscanelli [*] ​ , Ptolemeu , Marco Polo , John Mandeville   Modificați la Wikidata
Partener(?) Beatriz Enriquez de Arana
Rude Fra?i:
Giovanni Pellegrino
Giacomo (numit ?i Diego) [3]
Bartholomew
Sor?:
Bianchinetta Columbus
Semn?tur?
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Cristofor Columb ( italian? Cristoforo Colombo , spaniol? Cristobal Colon , n. 1451 , Genova , Republica Genova  ? d. , Valladolid , Coroana Castiliei ) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic , in c?utarea unei rute spre India , dar ?i-a ca?tigat reputa?ia descoperind un nou continent, denumit mai tarziu, America , in perioada precolumbian? fiind cunoscut? doar Lumea Veche .

Cristofor Columb - Portret

Originea ?i tinere?ea [ modificare | modificare surs? ]

Cristofor Columb s-a n?scut la Genova , in Italia , in anul 1451 . [2] Tat?l s?u a fost ?es?tor ?i se presupune c? fiul s?u Cristofor a intrat in aceast? afacere de mic copil. Teoria cea mai citat? de c?tre istorici sus?ine c? numele Cristobal Colon ar fi traducerea in castilian? a numelui italian Cristoforo Colombo , acesta fiind fiul lui Domenico Colombo, ?es?tor, ?i al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat ?i de aceea s-a ini?iat in lumea navig?rii de la o varst? foarte fraged?. Informa?iile despre inceputul carierei sale de navigator sunt ins? nesigure.

Intre anii 1474 ?i 1475 , a efectuat o c?l?torie spre insula Chios , posesiune genovez? situat? in Marea Egee . In 1476 , Columb a navigat cu un convoi spre Anglia . In timp ce se afla in dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pira?i ?i nava pe care se afla Columb s-a scufundat, ins? acesta a inotat pan? la ??rm ?i a g?sit ad?post la Lisabona . Stabilindu-se acolo, unde fratele s?u Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a c?s?torit in 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo . Unicul copil al lui Cristofor Columb din aceast? c?s?torie, Diego , s-a n?scut in 1480 .
Bazandu-se pe informa?iile acumulate de-a lungul c?l?toriilor sale ?i studiind c?r?ile ?i h?r?ile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia c? P?mantul este cu 25% mai mic decat se credea pan? atunci. Pornind de la aceast? premiz?, Columb credea c? se poate ajunge in Asia mai repede, navigand spre vest. In anul 1484 , ?i-a prezentat ideile lui Joao al II-lea , regele Portugaliei , cerand finan?are pentru o c?l?torie spre vestul Oceanului Atlantic . Propunerea sa a fost respins? de c?tre o comisie regal? maritim?.
Pu?in timp dup? aceasta, Columb s-a mutat in Spania unde planurile sale au ca?tigat suportul unor persoane foarte influente, aranjandu-se astfel o audien?? in 1486 la Isabela I , regina Castiliei .

Harta fra?ilor Columb, cca 1490

Tot in acest timp, a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez , care a devenit apoi amanta lui ?i mama celui de-al doilea fiu, Ferdinand Columb .
In Spania , ca ?i in Portugalia , comisia regal? i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat ins? s? caute ajutor ?i, in sfar?it, in aprilie 1492 insisten?a sa a fost recompensat?: regele Aragonului Ferdinand al II-lea , ?i regina Castiliei Isabela au fost de acord s? sponsorizeze expedi?ia.
Contractul semnat men?iona c? navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite ?i in plus i se acorda o zecime din toate metalele pre?ioase descoperite sub jurisdic?ia sa.

Expedi?ii [ modificare | modificare surs? ]

Prima c?l?torie [ modificare | modificare surs? ]

3 august 1492 ? 15 martie 1493

Prima expedi?ie pleac? din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria - de aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, Pinta ?i Nina - dou? caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Cele dou? nave mai mici erau comandate de c?tre Martin Alonso Pinzon ?i fratele s?u Vicente Yanez Pinzon ?i cu 90 de oameni. Este ales pentru traversarea oceanului drumul alizeelor.

Prima intalnire a lui Cristofor Columb cu locuitorii Lumii Noi , 12 octombrie 1492 .

La 12 octombrie 1492 , la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta z?re?te p?mantul, descoperind astfel Lumea Nou? ( America ). Sunt descoperite insulele: Santa Maria Conception , Fernandina , Isabella , Juna, Bohio [15] - Espanola [16] . Pe 15 martie 1493 Columb revine triumf?tor in Spania . Columb a explorat la fel ?i coasta de nord-est a Cubei (a acostat pe 28 octombrie ), ?i coasta nordic? a Hispaniolei , din 5 decembrie . Aici a e?uat Santa Maria , in diminea?a de Cr?ciun 1492 , echipajul fiind nevoit s-o abandoneze. El a fost primit de localnicul cacique Guacanagari , care i-a permis lui Columb s? i?i lase ca?iva din oamenii s?i in acel sat cand va pleca. Columb a l?sat 39 de oameni ?i a intemeiat a?ezarea La Navidad , care ast?zi este o localitate din Haiti . Inainte de a se intoarce in Spania , Columb a r?pit intre zece ?i dou?zeci ?i cinci de indieni [17] , pe care i-a luat cu el. Doar ?apte sau opt din ei au ajuns vii in Spania , ei f?cand o impresie deosebit? la Sevilia .

A doua c?l?torie [ modificare | modificare surs? ]

Corabie a lui Cristofor Columb pe o marc? po?tal? din Republica Moldova

Columb a pl?nuit imediat o a doua expedi?ie cu 17 vase ?i aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania in septembrie 1493 . Debarc?rile au fost f?cute pe insulele: Dominica , Guadalupe ?i Antigua .

Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde to?i oamenii au fost uci?i, iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, ?i aproape de Capul Isabella ( Republica Dominican? ), a stabilit o colonie care a devenit prima a?ezare european? in Lumea Nou? .

P?r?sind colonia pentru o c?l?torie de explorare in prim?vara anului 1494 , Columb a cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o c? nu este o insul? ci o parte a continentului asiatic .

Cand Columb s-a intors in colonia Isabela ( 29 septembrie 1494 ) a constatat c? intre coloni?ti se iscaser? serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja in drum spre Spania pentru a-?i expune revendic?rile. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea b??tina?ilor a c?ror ini?ial? prietenie a disp?rut datorit? brutalit??ii europenilor. Columb a reu?it s?-i inving? pe b??tina?i in b?t?lia din martie 1495 ?i a deportat un num?r mare dintre ei in Spania pentru a fi vandu?i ca sclavi. Regina Isabela s-a opus ?i supravie?uitorii au fost returna?i. O comisie regal? de investiga?ii a ajuns la Isabella in octombrie 1495. Pentru c? acest grup critica insistent politica sa, Columb a stabilit o nou? capital? in Santo Domingo ?i a plecat spre Spania l?sandu-l pe Bartolomeu Columb la comand?. A raportat direct regelui Ferdinand ?i reginei Isabela care au inl?turat orice critic? la adresa lui Columb. Suveranii au promis c? vor trimite o nou? flot?, dar pentru c? le-a sc?zut entuziasmul din cauza neproductivit??ii coloniilor, a durat aproape doi ani pan? cand au fost trimise opt nave .

A treia ?i a patra c?l?torie [ modificare | modificare surs? ]

Cor?bii ale lui Cristofor Columb pe m?rci po?tale din Republica Moldova

Columb a ridicat ancora in a treia sa c?l?torie pe data de 30 mai 1498 . Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad ( Sfanta Treime ). Atunci a descoperit insula care se nume?te acum Venezuela . Dup? ce a navigat de-a lungul coastei a intrat in Golful Paria . La gurile raului Orinoco a coborat pu?in pe uscat. In jurnalul s?u de bord a scris c? a g?sit o ? Lume Nou? ” necunoscut? inc? europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, intalnind ?i alte insule noi printre care ?i insula Margarita dup? care ?i-a indreptat cursul spre insula Hispaniola .
Ajungand in Santo Domingo ( 31 august ), Columb a g?sit o parte din colonie revoltandu-se impotriva fratelui s?u. A anihilat rebelii ?i ?i-a intensificat eforturile, ins? inutil dup? cum s-a dovedit a fi, s? converteasc? b??tina?ii americani la cre?tinism . De asemenea a extins opera?iunile de extragere a aurului. In acest timp adversarii s?i din Spania au convins regalitatea c? insula Espanola ar trebui s? aib? un nou guvernator. In mai 1499 , coroana l-a indep?rtat pe Columb ?i l-a numit pe Francisco de Bobadilla , care a ajuns pe data de 23 august 1500 pe insul?, ?i i-a arestat pe Columb ?i pe fratele s?u Bartolomeu . I-a inc?tu?at ?i i-a trimis in Spania . Columb a insistat s? r?man? cu c?tu?ele pan? cand regina avea s? i le scoat?. Monarhii i-au iertat pe cei doi fra?i ?i i-au r?spl?tit, dar au refuzat s? le dea comanda coloniilor. Bobadilla a fost inlocuit ca guvernator dup? pu?in timp de c?tre Nicolas de Ovando .

Debarcarea lui Columb in Lumea Nou?

De?i Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra c?l?torie in c?utarea unei rute vestice c?tre India, la dispozi?ia sa au fost puse doar patru caravele in stare proast? de func?ionare ?i i-a fost interzis s? se opreasc? in insula Espanola . Expedi?ia a pornit din Cadiz in mai 1502 . La sfar?itul celor 21 de zile de curs? rapid? peste ocean, navele sale aveau neap?rat? nevoie de repara?ii. Columb a coborat ancora aproape de Santo Domingo , dar i-a fost interzis s? intre in port, de?i se apropia un uragan foarte puternic. Dup? ce a terminat repara?iile la nava sa, Columb s-a indreptat spre apele din Honduras , apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de ?ase luni c?utand o trecere spre vest. In ianuarie 1503 a debarcat in Panama ?i a stabilit o a?ezare, dar revoltele din cadrul echipajului ?i problemele cu b??tina?ii l-au f?cut pe Columb s? renun?e la aceast? idee.
Expedi?ia s-a redus la dou? caravele ce navigau spre Hispaniola , dar vasele putrezite au e?uat aproape de Jamaica ( 23 iunie 1503 ). Columb a trimis mesageri in Hispaniola cerand ajutor, in timp ce for?a b??tina?ii s? le dea de mancare oamenilor.

Articol principal: Eclipsa de Lun? din 1 martie 1504 .

Ajutorul a ajuns aproape dup? un an, fiind intarziat deliberat de c?tre Ovando. Pu?inul echipaj care a mai r?mas s-a imbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo , apoi a pornit spre Spania , atingand Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie . De atunci Columb nu a mai navigat niciodat?.

Sfar?itul vie?ii [ modificare | modificare surs? ]

Cenotaful lui Cristofor Columb in Catedrala din Sevilla

Ultimele luni ale vie?ii sale au fost marcate de boal? ?i de incerc?ri nereu?ite de a-?i recupera privilegiile de la regele Ferdinand , de?i pe atunci Cristofor era destul de bogat. A murit pe data de 20 mai 1506 in localitatea Valladolid . [18]

Inmormantarea [ modificare | modificare surs? ]

R?m??i?ele sale au fost mai tarziu aduse in Sevilla , apoi transferate in Santo Domingo , mutate la Havana ( Cuba ) ?i, in cele din urm? (in 1899 ), au fost returnate la Sevilla . (Unii istorici consider? c? r?m??i?ele aduse din Santo Domingo nu erau ale sale, deci osemintele sale pot fi inc? acolo). [19] Oriunde se odihne?te Cristofor Columb acum, cercet?rile moderne au diminuat considerabil reputa?ia eroic? pe care a ca?tigat-o in secolul al XIX-lea , de?i calit??ile sale de navigator sunt celebrate ?i acum.

In Catedrala din Sevilla se g?se?te cenotaful dedicat memoriei lui Cristofor Columb, realizat in anul 1902. Cei patru purt?tori ai cenotafului reprezint? fostele regate spaniole: Castilia , Leon , Aragon ?i Navarra .

Conform celor mai recente studii ale ADN-ului mitocondrial efectuate la Universitatea din Granada ?( d ) in 2006 , unde r?m??i?ele lui Cristofor Columb au fost comparate cu cele ale fratelui s?u mai mare Diego, r?m??i?ele aflate la Sevilla sunt autentice. [20]

Testamentul [ modificare | modificare surs? ]

La 19 mai 1506 , cu o zi inainte de moartea sa, in Valladolid , Columb i?i redacteaz? testamentul in prezen?a lui Pedro de Inoxedo , cronicarul Regilor Catolici. [21]

Recunoa?tere [ modificare | modificare surs? ]

Filatelie ?i numismatic? [ modificare | modificare surs? ]

Imaginea lui Cristofor Columb pe o marc? po?tal? din Republica Moldova
  • Po?ta Republicii Moldova a emis o serie de timbre in onoarea lui Cristofor Columb , in anul 1992.
  • In anul 2006 , pentru cinstirea lui Cristofor Columb, la 500 de ani de la moartea sa, in Spania a fost emis? o moned? comemorativ? de argint, cu valoare nominal? de 12 euro. Pe aversul monedei, in partea stang?, se afl? gravat? efigia lui Cristofor Columb, in dreapta sa sunt grava?i anii 1506 ?i 2006. Sub efigie este gravat numele marelui navigator: Cristobal Colon . [22]

Literatur? ?i cinematografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Paul Claudel a publicat in 1930 o dram? liric? in dou? p?r?i, intitulat? Le Livre de Christophe Colomb . [23] [24]
  • Ridley Scott a realizat filmul 1492 care a ie?it pe ecrane in toamna lui 1992, la a 500-a aniversare a plec?rii lui Columb in cea dintai c?l?torie (spre Lumea Nou? ).
  • In perioada 1992-1993, studioul "Nippon Animation" din Japonia, cel italian "Doro TV Merchandising S.R.L." ?i cel spaniol "V Centenario" au creat ?i difuzat serialul animat "冒?者－THE MAN WAS FROM SPAIN－" (varianta englez?: Christopher Columbus ). [25]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Portraits of Christopher Columbus ? COLUMBUS MONUMENTS PAGES. Vanderkrogt.
  2. ^ a b en Encyclopedia Britannica - Christopher Columbus, written by: Valerie I.J. Flint, Last Updated 10-28-2014
  3. ^   ? Columbus, Diego. The youngest brother of Christopher Columbus ”. New International Encyclopedia . .  
  4. ^ a b Genealogics  
  5. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  6. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  7. ^ Christopher Columbus , National Library of Wales archives and manuscripts catalogue  
  8. ^ Christofer Columbus , Project Runeberg  
  9. ^ Christoph Columbus , LIBRIS  
  10. ^ Cristobal Colon , Diccionario biografico espanol  
  11. ^ Encyclopædia Britannica Online , accesat in  
  12. ^ Encyclopedie Larousse en ligne , accesat in  
  13. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  14. ^ Christopher Columbus , SNAC  
  15. ^ Bohio este una dintre denumirile date de b??tina?i insulei Hispaniola .
  16. ^ Hispaniola este numele latinizant al insulei Espanola . Insula a fost numit? Espanola, intrucat peisajele insulei ii reaminteau lui Columb de peisajele Spaniei .
  17. ^ Mai precis: amerindieni
  18. ^ Ioan Popovici, Pe urmele marilor exploratori , Bucure?ti: Ed. Albatros, 1974, p. 112- 132
  19. ^ La Havana , in Cuba
  20. ^ es Junquera, N. ( ). ?Colon si es Colon” . El Pais .  
  21. ^ Papa Alexandru al VI-lea i-a numit pe Ferdinand ?i Elisabeta ? Regii Catolici ” (in spaniol?, ? los Reyes Catolicos ”).
  22. ^ Aversul monedei de 12 euro emis? in Spania, in anul 2006 [ nefunc?ional? ]
  23. ^ Coperta c?r?ii Le livre de Christophe Colomb
  24. ^ In romane?te: Cartea lui Cristofor Columb .
  25. ^ ?Christopher Columbus (TV)” , Animenewsnetwork.com , accesat in  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Maiakovski, Vladimir: Maiacovschi despre America , poem tradus din limba rus? de Al. Philippide, Mihu Dragomir, Amza Argintescu, V.Kernbach, O. Riureanu, I. Dumbrav?, ed. Cartea rus?, Bucure?ti, 1950.
  • fr ***: Le Petit Larousse Illustre en couleurs, Larousse, Paris, 2007.
  • Marcel D. Popa, Horia C. Matei: Mic? enciclopedie de istorie universal? , Editura politic?, Bucure?ti, 1988.
  • fr Christophe Colomb, La Decouverte de l'Amerique , 2 tomes, Paris, 2002, ( ISBN 2-7071-3771-5 ) et ( ISBN 2-7071-3772-3 ).
  • fr Chaunu, Pierre: Colomb ou la logique de l'imprevisible , Bourin, 1993.
  • fr Crouzet, Denis: Christophe Colomb : Heraut de l'Apocalypse , Payot, 2006.
  • fr Lequenne, Michel: Christophe Colomb : amiral de la mer oceane , Gallimard, coll. ≪  Decouvertes Gallimard  : histoire ≫ n° 120, 2005, 192 pages, ( ISBN 2-07-031470-7 ).
  • fr Mahn-Lot, Marianne: Portrait historique de Christophe Colomb , Seuil, Points Histoire, 1988.
  • fr Metellus, Jean: Colomb , Editions de l'Autre mer, Martinique 1992.
  • fr de Madariaga, Salvador: Christophe Colomb , Calmann-Levy, Paris, 1952, 538 pages ( ISBN 2-266-04727-2 ).
  • fr Eliot Morison, Samuel: Christophe Colomb , Amiral de la Mer oceane , Saint-Clair, Neuilly-sur-Sein, 1974, 422 pages.
  • fr Heers, Jacques: Christophe Colomb , Hachette, Paris, 1991, 666 pages.
  • it Taviani, Paolo Emilio: Cristoforo Colombo. La genesi della grande scoperta , Novara, 1974, 2 vol. (edi?ia a III-a, 1988)
  • fr Taviani, Paolo Emilio: Christophe Colomb : genese de la grande decouverte , Editions Atlas, 1980 ( ISBN 2-7312-0038-3 ).

M?rturii [ modificare | modificare surs? ]

  • Fernand Colomb, son fils, La Vie de Christophe Colomb , 1681, tradus in francez? de Charles Cotolendi.
  • Bartolome de Las Casas, Tres breve relation de la destruction des Indes, La Decouverte .

Articole [ modificare | modificare surs? ]

  • Jean-Michel Urvoy, ≪  Ou est enterre Christophe Colomb ?  ≫ in La revue l'Histoire, n° 286, avril 2004, p. 20-21[63].

Altele [ modificare | modificare surs? ]

  • Isabel Soto-Alliot et Claude Couffon, Christophe Colomb vu par les ecrivains francais , Amiot Lenganey, 1992, 221 pagini ( ISBN 2-909033-12-0 )
  • Francisco Morales Padron, Cristofor Columb, amiralul M?rii Ocean , Editura enciclopedic? , Bucure?ti 1991, traducere din spaniol? de Esdra Alhasid

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Cristofor Columb
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cristofor_Columb&oldid=16299157