Vasco da Gama
(Dom Vasco da Gama, a spessu chjamatu par isbagliu ≪di Gama≫), conti di Vidigueira e vicire di l'Indii Uriintali (Sines, 3 sittembri 1469 - Cochin, 24 dicembri 1524), he statu un espluratori
purtughesu
, u prima auropeu a naviga dirittamenti finu in
India
duppiendu u
Capu di Bona Spiranza
. Prima di u viaghju in
India
a l'iniziu di u seculu XV, a scola di navi di Enrico u Navigatori avia circunnavigatu i costi di l'
Africa
a u sirviziu di a curona purtughesa. Intornu a u 1460 u prufilu di a so missioni andava mutendu in a ricerca di l'agugnata Strada di i spezii, un passaghju par l'
India
intornu a a punta miridiunali di l'
Africa
. Un successu di stu prugettu avaristi parmissu di pude fa a menu di l'intarmidiazioni di cummircianti arabi, pirsiani, turchi e viniziani, chi gravava annantu a u prezzu di i spezii uriintali com'e u pevaru, a noci muscata e a
viulaccia
. Versu a fini di u seculu, sta ricerca stava ghjunghjendu a cumpiimentu. In u 1488
Bartolomeo Diaz
era risciutu a righjunghja u
Capu di Bona Spiranza
, mentri
Pero da Covilha
avia viaghjatu par terra finu a Calicut, splurendu pussibuli fonti di appruvvisiunamentu di spezii annantu a u subcuntinenti Indianu. Un firmava ch'e unu di i dui sigmenti di u viaghju. Stu cumpiimentu fu a l'iniziu affidatu a Estevao da Gama, u babbu di Vascu; ma quiddu muri prima di pude affrunta u viaghju. Nonustanti u figliolu avissi tandu menu di trenta anni, i sirvizii resi a u Re di
Portugallu
Manuele I longu a Costa d'Oru parini ave lu qualificatu abbastanza da incarica lu di a missioni a u postu di u piu anzianu
Bartolomeo Diaz
.
Da Gama lascio
Lisbona
l'8 lugliu 1497 annantu a u so bateddu ammiragliu, a navi Sao Gabriel (120 t), accumpagnata da a Sao Rafael (100 t) sottu u cummandu di
Nicolao Coelho
e a Santa Fe sottu u cummandu di u frateddu Paulo da Gama, una navi da caricu e un equipaghju di 150 omini. Prima capitanu in a storia, scelsi di distacca si nittamenti da a costa par pude sfrutta venti migliori. Si inultro in l'Atlanticu uccidintali fra altru senza truva i zoni piu adatti a a navigazioni a vela. Accompagnatu da
Bartolomeo Diaz
finu a u
Capu di Bona Spiranza
prusegui da solu, circunnavighendu di nuvembri. A Natali passo com'e prima auropeu i costi di u Natali, da eddu cusi chjamatu. U 7 aprili 1498 righjunsi Mombasa, di a quali i cummircianti arabi tantetini di sabuta u so viaghju. Da qui Gama riisci a ghjunghja a Malindi, tandu in feroci cuncurrenza incu Mombasa. U sultanu di Malindi accolsi i numichi di i so numichi a braccia aparti e i missi a dispusizioni un famusissimu spertu navigatori - u Yemenita A?mad b. M?jid Mu?ammad a u-Sa?d? a u-Jadd? a u-Najd? - chi l'aiuto incu grandi spirtizia par cunducia lu senza prublemi finu a u Statu di u Kerala, in
India
. U 20 maghju 1498 sbarco a Calicut (nomu purtughesu di a cita di Kozhikode) in u Malabar, annantu a a costa sudu-uccidintali di u subcuntinenti Indianu. Par a prima volta una navi aurupea era apprudata in
India
. Suvitoni difficiuli niguziati incu u Samorin (principi) di Calicut, cuntinuamenti avvirsati da i marcanti arabi risidenti, par ghjunghja a a cunclusioni di un trattatu cummirciali. Dopu mesa di sforzi diplumatichi da Gama ottensi una cuncissioni e riparti l'8 uttrovi, lascendu si daretu parechji di i so omini incu l'incaricu di stabiliscia un insidiamentu cummirciali. A u so ritornu a
Lisbona
, u 9 sittembri 1499, fu accoltu triunfalamenti com'e l'omu chi avia purtatu a cumpiimentu un prugettu iniziatu uttantu anni prima, e insignitu di u titulu di "Ammiragliu di l'Uceanu Indianu".
A siconda missioni par l'
India
fu cumandata in u 1500 da Pedro Alvares Cabral, chi in st'uccasioni avaristi incidintalamenti scupartu u
Brasili
. Cabral scupri ch'e l'omini di Da Gama lasciati a Calicut erani stati assassinati e bumbardo a cita par ritursioni. In u 1502 Vasco Da Gama parti a u cummandu di una flotta cumposta da 21 navi da guerra. Istitui guarnigioni longu a costa di l'
Africa
uriintali, agi da filibustieri contr'e diversi navi arabi e infini scunfissi a flotta di Calicut. Da vincidori, imposi un trattatu di paci chi assicuro a u
Portugallu
u monupoliu annantu a u cummerciu di spezii tra l'Indii e l'
Auropa
. Sta missioni di guerra posi i basi par l'egemonia di a flotta purtughesa in l'
Uceanu Indianu
. A u ritornu in patria fu insignitu di l'Ordini Supremu di u Cristu. Numinatu Conti di Vidiguera, riciviti tarreni prima appartinuti a u **casatu di i Braganza. Da Gama ci si ritiro, ma fu richjamatu in sirviziu in u 1524, par vulta in
India
da Vicire. Ma pocu dopu u so arrivu, muri in a cita di Cochin. In u 1539 i so spoglii funi ripurtati in
Portugallu
. U puema naziunali di u
Portugallu
, I Lusiadi di
Luis Vaz di Camoes
tratta principalamenti di i viaghji di Vasco da Gama. He tradizioni chi u 9 sittembri di ogni annu, annivirsariu di u ritornu in patria di a missioni, a
Lisbona
, si fistighjeghja a famosa festa
di u Bartolomio
.