한국   대만   중국   일본 
Rembrandt - Wikipedia Va o cuntinutu

Rembrandt

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Mmàggini pâ seri di l'artìculi circa la pittura
Articulu da seria
Pittura
Argumenti

Pittura · Pittura taliani
Quatri · Musei

Catigurii

Arti · Pittura (artisti) ·

Rembrandt Harmenszoon van Rijn nasciu lu 15 di giugnettu du 1606 a Leida , una di citati cchiu mpurtanti di Paisi Vasci .

So patri, di nomu Harmen (nfatti Harmenszoon significa figghiu di Harmen), era un mugnaiu e so matri, Curnelia, era figghia di un furnaru.
Li so ginitura appiru deci figghi e Rembrandt era lu penultimu (tri frati mureru di picciriddi).
Da so famigghia n'arrivaru picca nutizzi, pero sapemu ca era na famigghia ca nun avia prubblemi ecunomici.


Rembrandt fu l'unicu da so famigghia ca scigghiu un misteri diversu di chiddu di so patri; nfatti nto maiu du 1620 si scrissi a l'Univirsita di Leida, la cchiu antica du paisi, canusciuta nta tutta l' Europa . Nun avia mancu quattordici anni ma, nni ddi tempi, era bastanti nurmali trasiri nta l'univirsita accussi picciutteddi.
Prestu dicidiu di ntirrumpiri li studi univirsitari pi fari pratica nni un pitturi chiamatu Jacob Van Swanenburgh ; cu iddu arristau tri anni e doppu passo sei misi a Amsterdam cu Pietre Lastman , un artista assai stimatu. Nno 1625 turnau a Leida, unni grapiu un propiu studiu pirsunali, addivintannu prestu famusu.

A ddi tempi a Leida c'era n'autru pitturi famusu, Jan Lievens , puru iddu allevu di Lastman, chi, pari, accuminciau a pittari quannu era ancora un picciutteddu.
Lievens e Rembrandt addivintaru amici e pi assai anni travagghiaru nzemmula, spartennu ntra di iddi li stissi mudelli e, forsi, puru lu studiu e pittannu li stissi suggetti, comu nta na speci di amichevuli rivalitati.

A fini du 1631 , o a l'inizziu du 1632 , Rembrandt si trasfiriu a Amsterdam, unni accumincio a otteniri li primi cummissioni e li primi successi.
Lu pitturi si dimustrau subbitu superiuri e so culleghi e a stu successu cuntribbuiu l'amicizzia cu nu mpurtanti mircanti d'arti, Hendrick van Uylenburgh, cu quali abbitau pi dui anni.

Nno giugnu du 1633 si zitau cu na cucina di Uylenburgh, Saskia, ca quali si maritau doppu un annu.
Rembrandt era unu di cchiu mpurtanti pitturi da cita e nun avia prubblemi ecunomici.
Nto 1639 accattau na mpunenti dimora chi lu dicia tuttu supra li so aggiati cundizzioni ecunomichi.

Tra lu 1635 e lu 1640 Saskia appi tri figghi, chi mureru tutti doppu na pocu di simani: lu primu si chiamava Rombartus e li fimmineddi chi vinniru appressu forru battiati tutti e dui cu lu nomu di Cornelia, la matri du pitturi.
Saskia appi nu quartu e urtumu figghiu, Titus, nto 1641 chi, contrariamenti all'autri, supravvissi, ma fu Saskia picca tempu doppu a moriri, a sulu ventinov'anni, lu 14 di giugnu 1642 , annu particolarmenti mpurtanti nta vita di l'artista pirchi fu chiddu in cui rializzo " La ronda di notte ": la so opira cchiu famusa e cchiu granni, lu quatru cchiu ammizziusu mai pittiatu nzin'allura di n'artista ulannisi.

Doppu la morti di so mugghieri e avennu un figghiu ancora nicu di crisciri, a Rembrandt ci vinia difficili didicarisi a li so quatri.
Attruvo cunfortu nta riliggiuni , ma avia nicissita di aviri na guvirnanti pi accudiri Titus, accussi assumiu a Geertge Dircks.

Rembrandt e Geertge addivintaru amanti, nzinu a quannu, doppu quacchi annu, trasiu 'n casa n'autra cammarera: la picciuttedda Hendrickje Stoffels. Prestu Hendrickje pigghiau lu postu di Geertge nno cori di Rembrandt.

Lassata la casa, nto 1649 , Geertge fici causa o pitturi accusannulu di non aviri mantinutu la prumissa di matrimoniu. Accuminciaru na pocu di azzioni ligali chi fineru cu la cunnanna da fimmina a cincu anni di carzaru; libbirata bto 1655 , muriu l'annu doppu.

Nno mentri Hendrickje, chi di fattu era la secunna mugghieri di Rembrandt, fici dui figghi: lu primu muriu picca tempu doppu la nascita nto 1652 ; la secunna, chiamata Curnelia, fu l'unica di li sei figghi a supravviviri a l'artista.

La runna di notti

Mentri la vita privata du pitturi attravirsava sti traumatici canci, la so' carrera artistica cuntinuava a declinari.
L'artista, pi so' ritratti, nun guadagnava chiu comu na vota ma spinnia ugualimenti granni summi, dilapidannu li soi ricchizzi pi arricchiri na stravaganti cullizzioni d'arti di uggetti rari chi cumprinnia: quatri du Rinascimentu talianu, armi, armaturi, uggetti urientali, ecc.

A aggravari la situazzioni agghicau la scattata da guerra contra la Nglaterra du 1652-1654 ca fu diliteria pi l'econumia ulannisa 'n ginirali e pu mircatu di l'arti 'n particulari.

La crisi fu tali ca lu pitturi s'attruvau custrinciutu a vinniri parti da propia cullizzioni e a addumannari prestiti ca nun avissi statu 'n gradu di ristituiri.

Nto 1656 nun fu cchiu 'n gradu d'arginari li richesti di li so criditura e happi a affruntari lu fallimentu e lu riscu di lu carziri. Arrinisciu tuttavia a evitari li cunziquenzi peji ricurrennu a cissioni di li beni, pruvvidimentu grazzi a lu quali nu dibbituri, si dimustrava d'aviri aggiutu cu unistati e bona fidi, putia cunzirvari la libbirtati e nu certu liveddu di dignitati di vita. Du 1660 campau nta na mudesta abbitazzioni 'n una di zoni cchiu poviri da citati.

Nto 1660 Titus, oramai adultu , criau cu Hendrickje na sucitati di cummerciu d'arti 'n cui Rembrandt figurava furmarmenti comu dipinnenti.

La so fama si diffunniu puru a l'estiru, tantu ca nto 1699 un culleziunista talianu, Antonio Ruffo, ci ncarricau na pocu di quatri.

Nto 1663 Hendrickje muriu e nto 1668 muriu puru Titus, chi s'avia maritatu sulu sei misi prima. Nnu marzu di l'annu doppu la viduva parturiu na figghia, Titia.

Rembrandt cuntinau a travagghiari cu la stissa granni abbilita di sempri nzinu a la so morti, abbinuta lu jornu 4 di uttuviru du 1669 , quannu avia sissantatri anni; quattru jorna doppu lu vurricaru a Amsterdam.

Purtroppu nun si canusci lu locu esattu unni s'attrova la so tumma.