Irlanda

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.

Ripubblica đđ'Irlanda , je unu statu Eurupeo chiamatu anchi Eire .

Irlanda
Irlanda – Bannera Irlanda - Stemma
Irlanda - Lucalizzazzioni
Irlanda - Lucalizzazzioni
Dati amministrativi
Nomu cumpretu Ripubbrica đđi Irlanda
Nomu ufficiali (GA) Poblacht na hEireann

(EN) Republic of Ireland

Lingui ufficiali Irlandisi, Ngrisi
Capitali Dublinu
Pulitica
Guvernu Ripubbrica Parlamintari
Nnipinnenza 6 Dicemmiru 1922
Trasuta nna l' ONU 14 Dicemmiru 1955
Trasuta nna l' UE 1º Jinnaru 1973
Aria
Tutali 70.273 km²
% di l'acqui 2,00 %
Pupulazziuni
Tutali 525.383 ab.  (2011)
Dinsitati 65,3 ab./ km²
Innici đđi criscita 1,112% (2012)
Nomu đđi l'abbitanti Irlandisi
Giografia
Cuntinenti Europa
Cunfini Regnu Unitu (Irlanda đđu Nord)
Fusu urariu UTC+0

UTC+1 (in 'stati)

Ecunumia
Munita Euru
Autru
Codici ISO 3166 IE , IRL, 372
TLD .ie, .eu
Prifissu tel. +353
Sigla autu. IRL
Innu nazziunali Amhran na bhFiann
Festa nazziunali 17 Marzu


Giografia [ cancia | cancia la surgenti ]

Statu đđ' Unioni Europea ccu capitali Dublinu .

Storia [ cancia | cancia la surgenti ]

U Statu Libbiru d'Irlanda nasciu nto 1922 đđi na firma đđi un trattatu anglu-irlannisi. Cumprinnia puru l'attuali Irlanda đđu Nord , cchi piro s'arritirau quasi subbitu. U statu durau nzinu o 1937 , quannu nna custituzziuni cchi marcau a nascita đđ' EIRE , cchi currispunni a l'Irlanda muderna, cchi strutturi pulitichi je parramintari đđi oji, eccettu ppi a dipinnenza sulu numinali đđa curona britannica .

Nto 1949 , l'Irlanda, gia nnipinnenti, si addichiarau puru furmarmenti nnipinnenti đđa curona britannica.

Citati đđa Irlanda [ cancia | cancia la surgenti ]

Lingua [ cancia | cancia la surgenti ]

U ngrisi je a lingua cchiu parrata oji, ma 'n-certi banni si parra ancura a lingua gaelica . Sti banni unni si senti sta lingua antica sunu chiamati Gaeltacht (vo riri na banna unni si parra a lingua gaelica).

Viditi puru [ cancia | cancia la surgenti ]