한국   대만   중국   일본 
Marele Ducat al Lituaniei - Wikipedia Sari la con?inut

Marele Ducat al Lituaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
De?i acest articol con?ine o list? de referin?e bibliografice, sursele sale r?man neclare deoarece ii lipsesc notele de subsol .
Pute?i ajuta introducand cit?ri mai precise ale surselor.
Marele Ducat al Lituaniei
Lituania
Marele Ducat al Lituaniei, Ruteniei ?i Samogitia
Великое князство Литовское, Руское, Жомойтское
← secolul al XIII-lea ?  →
DrapelStemă
Reconstituire pobabil? a drapelului Marelui Ducat al Lituaniei Stem?
Imn na?ional
Bogurodzica [1]
Expansiunea Ducatului între secolele XIII și XV
Expansiunea Ducatului intre secolele XIII ?i XV
Expansiunea Ducatului intre secolele XIII ?i XV
Capital? Vilnia
Limb? rutean?
Religie cre?tinism ortodox , romano-catolicism , greco-catolicism
Guvernare
Form? de guvernare Monarhie
Legislativ Seimul Marelui Ducat al Lituaniei [*] ​
Istorie
Epoca istoric? Evul Mediu
Fondare secolul al XIII-lea
Formarea Uniunii statale polono-lituanian?
A treia parti?ie a Poloniei
Economie
Moned? Lithuanian long currency [*] [[ Lithuanian long currency (Baltic region commodity money)|​]]
groschen [*] [[ groschen (coin used in various German-speaking states as well as some non-German-speaking countries of Central Europe)|​]]
zlot polonez
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Marele Ducat al Lituaniei (in limba lituanian? : Lietuvos Did?ioji Kunigaik?tyst? , in limba belarus? : Вял??кае Кня?ства Л?то??скае , in limba ucrainean? : Велике Княз?вство Литовське , in limba polonez? : Wielkie Ksi?stwo Litewskie ), mai exact Marele Principat al Lituaniei , a fost un stat din Europa R?s?ritean? care a existat intre secolele al XIII-lea [2] ?i al XVIII-lea . [3] Fondat de lituanienii p?gani in a doua jum?tate a secolului al XIII-lea , ?i-a extins aria de cuprindere dincolo de zona ini?ial? de a?ezare a lituanienilor prin cucerirea unor p?r?i a Rusiei Kievene . Marele Ducat ocupa in perioada de maxim? putere din secolul al XV-lea teritorii care ast?zi fac parte din urm?toarele ??ri: Lituania , Belarus , Ucraina , Polonia ?i Rusia ; era cel mai mare stat din Europa de la acea vreme. [4] Dup? acceptarea Uniunii de la Krewo din 1386 , Marele Ducat al Lituaniei a f?cut parte dintr-o uniune personal? cu Regatul Poloniei . Dup? semnarea Uniunii de la Lublin din 1569 , Marele Ducat a intrat intr-o federa?ie cunoscut? ca Uniunea statal? polono-lituanian? . In cadrul federa?iei, Marele Ducat al Lituaniei avea guvern, armat?, sistem juridic ?i buget separate. In 1795 , statul polono-lituanian a fost dezmembrat de vecinii mai puternici : Prusia , Imperiul Rus ?i Imperiul Austriac .

Marele Ducat al Lituaniei era un stat multina?ional, care a ocupat un teritoriu uria?, datorit? vacuumului de putere l?sat de pr?bu?irea statului mongol . La via?a sa politic?, economic? ?i cultural? au participat lituanienii ?i polonezii catolici , slavii r?s?riteni ortodoc?i ?i greco-catolici , evreii , armenii , germani , etc. Caracterul multina?ional al statului ?i filozofia cosmopolit? a elitelor sale dup? sfar?itul secolului al XIV-lea a generat in secolele al XIX-lea ?i al XX-lea o dezbatere asupra problemei mo?tenirii na?ionale a Marelui Ducat al Lituaniei. Aceast? dezbatere a implicat istorici din Polonia, Rusia, Lituania ?i Belarus ?i a influen?at ?i politica na?ional? din cele patru state. Dezbaterea a ajuns la paroxism in timpul r?zboaielor pentru independen?? din 1917 ? 1920 , ?i a contribuit la acutizarea disputelor locale, precum cele ale liniei Curzon ?i a politicii in Lituania Central? .

Expansiunea Marelui Ducat al Lituaniei in Rutenia Alb? unea popoare avand culturi similare. Ambele popoare, atat str?mo?ii lituanienilor din ziua de azi cat ?i cei ai belaru?ilor se autodenumeau lituanieni in limbile lor, ?i anume lietuviai in limba lituanian? ?i litviny in limba belarus? . In acea vreme, prin "lituanian" se in?elegeau dou? lucruri. Unul dintre ele era locuitor al Marelui Ducat, iar cel?lalt era cel de vorbitor de limb? lituanian?. Ace?ti lituanieni locuiau nu doar in Lituania modern?, dar ?i in Prusia R?s?ritean? ?i in spa?ii vaste din Belarusul zilelor noastre. In Prusia R?s?ritean? numele era folosit pentru a numi numeroasa minoritate lituanian? ( Lithuania Minor ), in vreme ce in t?ramurile slave ale Marelui Ducat, numele se referea mai ales la locuitorii ??rii. In Belarus, belaru?ii, in special cei catolici, se considerau lituanieni, in vreme ce alte popula?ii, a?a cum erau ucrainenii, se considerau ruteni . Ins? num?rul celor care se considerau lituanieni a sc?zut in timp datorit? adopt?rii culturii ?i limbii poloneze, care erau considerate mai sofisticate. Pan? in cele din urm?, nobilimea ducatului a ajuns s? se considere de etnie polonez?. Na?ionalismul lituanian ?i lupta pentru autodeterminare au ren?scut in secolul al XIX-lea. Din acel moment, termenul lituanian a inceput s? se fie asociat numai cu vorbitorii de limb? lituanian?. Belaru?ii, care au declan?at o mi?care de rena?tere na?ional? cam in aceea?i perioad?, au inceput s? se considere o na?iune diferit?.

Harta Uniunii statale polono-lituaniene ?i a subdiviziunilor sale principale, a?a cum ar?ta in 1619 , suprapus? peste grani?ele ??rilor din ziua de azi.

Istoria [ modificare | modificare surs? ]

Magnus Ducatus Lithuania, Tobias Lotter, 1780

Dezvoltarea Marelui Ducat al Lituaniei a inceput in 1238 sub domnia Marelui Duce Mindaugas (ori Mindo?h in limba belarus? ). Mindaugas a fost cre?tinat in 1252 ?i a fost incoronat rege al Lituaniei in 1253 (in 1260, el a renun?at la cre?tinism). Dup? moartea lui a izbucnit o lupt? pentru tron intre ducii lituanieni, dar statul a supravie?uit. Ducatul a cucerit teritorii in sud ?i est, incorporand p?r?i intinse din Rutenia . Expansiunea sa teritorial? rapid? a inceput tarziu in timpul domniei lui Gediminas [5] (in limba belarus? : Hiedzimin ) ?i a continuat sub diarhia ?i (conducerea simultan? a fiilor s?i, Algirdas ?i K?stutis ). [6] Gediminas a creat un stat centralizat puternic, un imperiu care se intindea de la Marea Neagr? pan? la Marea Baltic? . U?urin?a cu care a fost cl?dit acest imperiu poate fi pus pe seama priceperii diplomatice ?i tactice a marilor duci, dar ?i pe seama sl?biciunii principatelor rutene. In vreme ce aproape toate statele din jur erau atacate ?i pr?date de mongoli, hoardele lor nu ajuns niciodat? in nord, in Lituania, iar teritoriile sale au r?mas neatinse. Expansiunea Lituaniei era accelerat? ?i de slabul control al teritoriilor pe care mongolii le cuceriser?. Rutenia nu a fost niciodat? incorporat? efectiv in Hoarda de Aur , in schimb a fost un stat vasal cu un grad de independen?? destul de ridicat. Dezvoltarea Lituaniei s-a produs intr-un moment ideal pentru expansiune, cand rutenii erau capabili doar de o opozi?ie neinsemnat?, iar puterea mongolilor era in descre?tere.

Statul Lituanian nu a fost cl?dit numai prin agresiune militar?. Existen?a sa a depins de diploma?ie cel pu?in in aceea?i m?sur? in care a depins de ac?iunile armate. Cele mai multe ora?e anexate nu au fost cucerite prin lupt?, ci au fost de acord s? devin? vasalii Lituaniei. Cum aceste ora?e erau deja vasalii Hoardei de Aur sau ai Principatului Moscovei , decizia de a accepta suzeranitate lituanian? nu era una care s? pun? in discu?ie independen?a, ci era aceea de a schimba un st?pan mai dur cu unul mai tolerant ?i mai puternic. A?a a fost cazul Novgorodului , care a acceptat pentru o perioad? s? se afle in sfera de influen?? lituanian?, f?r? ca armatele lituaniene s? fi atacat vreodat? ora?ul. Mai degrab?, controlul lituanian a fost inlesnit de fric?iunile interne dintre conduc?torii ora?ului, dintre cei care doreau s? scape de domina?ia Moscovei ?i cei care doreau s? r?man? in sfera de influen?? moscovit?. Aceast? metod? de edificare a statului s-a dovedit pan? in cele din urm? instabil?. Schimb?rile din politica intern? a unui ora? puteau scoate localitatea de sub controlul lituanian, a?a cum s-a intamplat in cele din urm? in cazul Novgorodului sau a altor ora?e rutene.

" Cre?tinarea lituanienilor din 1387 ", ulei pe panz? de Jan Matejko , 1889, Palatul Regal din Var?ovia .

Lituania a ajuns la apogeul puterii sale sub Vytautas cel Mare (Vita?t, Vitovt, Witold), care a domnit intre 1392 ?i 1430 . Rapida expansiune a Principatului Moscovei i-a adus pe cei doi vecini pe pozi?ii de rivalitate, iar, dup? anexarea Novgorodului din 1478 , Moscova a devenit puterea dominant? in Europa de Nord Est . Intre 1492 ?i 1508 , ?arul Ivan al III-lea a cucerit o parte din Rutenia aflat? pan? atunci sub controlul exclusiv al Lituaniei. Pierderile teritoriale in fa?a Moscovei ?i continua presiune a statului rus aflat in expansiune au fost o adev?rat? amenin?are pentru statul lituanian, care a fost astfel obligat s? fac? o alian?? mai strans? cu Regatul Poloniei , pan? a ajunge la statul federal al Respospolitei dup? acceptarea Uniunii de la Lublin . Marele Ducat al Lituaniei a p?strat numeroase drepturi in acest stat federativ, inclusiv guvern, buget ?i armat? separate. [7] Statutul federal a fost desfiin?at de Constitu?ia de la 3 mai 1791 , cand trebuia s? devin? o singur? ?ar?, o uniune statal?, sub un singur monarh, un singur parlament ?i f?r? vreo autonomie lituanian?. La scurt timp dup? aceea, caracterul unitar al statului a fost confirmat prin adoptarea Garan?iei Reciproce a Dou? Na?iuni .

Cu toate acestea, statul recent reformat a fost invadat de Rusia in 1792 ?i imp?r?it intre statele vecine. A r?mas doar un stat trunchiat (ale c?rui ora?e principale erau Cracovia , Var?ovia ?i Vilnius ), care era in principiu independent. Dup? revolta lui Ko?ciuszko , teritoriul a fost complet imp?r?it intre Imperiul Rus , Regatul Prusiei ?i Austria in 1795.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Limbile oficiale ale Marelui Ducat al Lituaniei au fost limba rutean? , (numit? limba belarus? veche de c?tre belaru?i ?i limba slavon? de cancelarie de c?tre lituanienii), limba polonez? ?i limba latin? . Limba rutean? a fost folosit? pan? in 1697 pentru redactarea coresponden?ei cu ??rile r?s?ritene sau a unor acte oficiale precum au fost Lietuvos Did?iosios Kunigaik?tyst?s statutai ? Codurile de legi , dup? care a fost inlocuit? de limba polonez?. Latina era folosit? in rela?iile cu ??rile occidentale.

Cum sentimentul na?ional nu era atat de dezvoltat, nobilii care migrau dintr-un ?inut in altul se adaptau realit??ilor locale ?i adoptau limba ?i cultura noului c?min. De aceea, ?leahticii lituanieni care s-au mutat in regiunile locuite preponderent de slavii r?s?riteni au adoptat dup? o vreme cultura acestora din urm?.

In momentul apari?iei Marelui Ducat, etnicii lituanieni formau aproximativ trei sferturi din popula?ia ??rii. Odat? cu ocuparea de noi teritorii slave, propor?ia de lituanieni a sc?zut pan? spre o treime din totalul popula?iei. Alte etnii din Marele Ducat erau evreii lituanieni ?i t?tarii . Num?rul slavilor r?s?riteni ajunsese atat de importante in ducat, incat limbile vorbite de ace?tia erau folosite pentru redactarea legilor. Acesta este motivul pentru care Marele Ducat al Lituaniei este considerat de multe ori un stat slav, al?turi de alte ??ri precum Polonia ?i Rusia.

Armata [ modificare | modificare surs? ]

In ciuda numeroaselor achizi?ii teritoriale pa?nice din Rutenia, ducatul putea face apel la for?a militar?, care era atat de mare, incat era singura din Europa R?s?ritean? care putea face fa?? cu succes Hoardei de Aur . Aproape de fiecare dat? cand mongolii au incercat s? opreasc? expansiunea statului lituanian, hoardele au fost infrante. In 1333 ?i 1339 , lituanienii au reu?it s? inving? for?e importante mongole care au incercat s? recucereasc? Smolenskul . Chiar ?i atunci cand erau victorio?i, mongolii nu-i puteau opri mult? vreme pe lituanieni din inaintarea lor. Victoria Hoardei de Aur din 1399 nu a f?cut decat s? intarzie inaintarea lituanienilor c?tre Marea Neagr?. Datorit? victoriilor lituanienilor, mongolii nu au mai putut s?-?i exercite in mod eficient controlul militar asupra nord-vestului Rusiei, acesta fiind in parte motivul pentru care ora?e precum Smolensk , Pskov , Novgorod ?i Pola?k nu au fost niciodat? devastate de atacurile Hoardei.

Religia [ modificare | modificare surs? ]

Dup? cre?tinarea din 1252 ?i incoronarea din 1253 a regelui Mindaugas , Lituania a fost considerat? stat cre?tin pan? in 1260, cand Mindaugas a renun?at la cre?tinism . Pan? in 1387 , nobilii lituanieni au fost p?gani , [8] profesand o religie bazat? pe credin?ele c? divinitatea se reg?se?te in fenomenele naturale. Credin?ele p?gane au supravie?uit mult? vreme in fa?a presiunilor misionarilor ?i puternicilor zilei. Chiar ?i in secolul al XVII-lea se mai puteau reg?si relicve ale practicilor p?gane, a?a cum erau oferirea de ofrande ?erpilor sau oferirea de hran? str?mo?ilor in cimitire. Dac? pe teritoriile Belarusului ?i Ucrainei din zilele noastre, atat majoritatea popula?iei de rand cat ?i a nobililor erau de credin?? ortodox? , (iar dup? Uniunea de la Brest din 1596 de credin?? greco-catolic? ), popula?ia Lituaniei s-a convertit la catolicism in 1387 .

Cultura [ modificare | modificare surs? ]

Universitatea din Vilnius , una dintre cele mai vechi universit??i din Europa de R?s?rit , a fost fondat? de ?tefan Bathory , Rege al Poloniei ?i Mare Duce al Lituaniei, in 1579 . Datorit? str?daniilor iezui?ilor in timpul Contrareformei , universitatea a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale ?i ?tiin?ifice ale regiunii.

Mo?tenirea [ modificare | modificare surs? ]

Codul de legi al Marelui Ducat al Lituaniei

In conformitate cu p?rerile unor istorici, in special ru?i, unul dintre efectele cele mai importante ale cuceririlor lituaniene a fost imp?r?irea etnic? a locuitorilor fostei Rusii Kievene ? slavii estici . Dup? ce mongolii au cucerit aproape intreaga Rutenie , ei au incercat s? p?streze popula?ia slav? unit?. Venirea triburilor baltice care atacau Masovia l-a f?cut pe ducele Konrad de Masovia s?-i invite pe Cavalerii Teutoni s? se a?eze in zonele Prusiei R?s?ritene. Luptele dintre triburile baltice ?i teutoni le-au oferit triburilor lituaniene timpul necesar s? se uneasc?. Datorit? prezen?ei puternicilor vecini din sud ?i nord, nou formatul stat lituanian ?i-a concentrat efortul expansionist militar ?i diplomatic aproape exclusiv spre r?s?rit. Principatele belaruse au devenit parte a statului lituanian chiar de la inceputul procesului de expansiune. Teritoriile ucrainene au fost cucerite mai tarziu de polonezi. Ocuparea teritoriilor locuite de slavii de r?s?rit de dou? puteri diferite a creat diferen?e care au persistat pan? in zilele noastre. Conforma acestor p?reri, dac? in timpul existen?ei Rusiei Kievene se puteau remarca unele diferen?e regionale, ocuparea de c?tre lituanieni a p?r?ilor de sud ?i vest a Ruteniei a dus la divizarea definitiv? a popula?ie slave in ru?i, belaru?i ?i ucraineni.

Aceast? teorie este foarte controversat?, deoarece pe baza ei se poate afirma c? motivul care a dus la formarea unui stat separat rusesc a fost domina?ia cultural? ?i politic? a mongolilor asupra Principatului Moscovei . Dac? se pune astfel problema, influen?a mongol? este cea care a determinat diviziunea locuitorilor Ruteniei in cele trei etnii din ziua de azi: ru?ii, ucrainenii ?i belaru?ii.

Diviz?rile etnice ?i lingvistice intre locuitorii Ruteniei par a fi mai vechi decat momentul cuceririi zonei de c?tre lituanieni. Mai trebuie spus c?, pan? in secolul al XX-lea , frontierele etnice ?i lingvistice dintre ucraineni, belaru?i ?i ru?i nu au corespuns cu frontierele politice.

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ http://pawet.net/library/v_ethnography/baharodzica/%D0%A6%D1%96_%D1%81%D0%BF%D1%8F%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D1%96_%D0%BC%D1%8B_%D0%91%D0%B0%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%B7%D1%96%D1%86%D1%83.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ Baranauskas, Tomas ( ). ?Lietuvos valstyb?s i?takos” [The Lithuanian State] (in lituanian?). Vilnius: viduramziu.istorija.net. Arhivat din original la . Accesat in .  
  3. ^ Su?ied?lis, Saulius ( ). Historical dictionary of Lithuania (ed. 2nd). Lanham, Md.: Scarecrow Press. p. 119. ISBN   978-0-8108-4914-3 .  
  4. ^ R. Bideleux.
  5. ^ Rowell, Lithuania Ascending , p. 289.
  6. ^ Z. Kiaupa.
  7. ^ D. Stone.
  8. ^ Kowalska-Pietrzak, Anna ( ). ?History of Poland During the Middle Ages” (PDF) . Core .  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Marele Ducat al Lituaniei

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

v   ?   d   ?   m
Lituania ? Lituanieni ? Limba lituanian?
Ap?rare   · A?ez?ri   · Capitala   · Clim?   · Conduc?tori   · Cultur?   · Demografie   · Drapel   · Economie   · Educa?ie   · Faun?   · Flor?   · Geografie   · Hidrografie   · Istorie   · Ora?e   · Politic?   · S?n?tate   · Seimas   · Sport   · Stem?   · Subdiviziuni   · Turism
Drapelul Lituaniei

Atlas   · Cioturi   · Formate   · Imagini   · Portal
v   ?   d   ?   m
Belarus ? Bieloru?i ? Limba belarus?
Ap?rare   · A?ez?ri   · Capitala   · Clim?   · Conduc?tori   · Cultur?   · Demografie   · Drapel   · Economie   · Educa?ie   · Faun?   · Flor?   · Geografie   · Hidrografie   · Istorie   · Ora?e   · Politic?   · S?n?tate   · Sport   · Stem?   · Subdiviziuni   · Turism
Drapelul Belarusului

Atlas   · Cioturi   · Formate   · Imagini   · Portal


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marele_Ducat_al_Lituaniei&oldid=15908991