Madrid
—   Capitala Spaniei   —
Drapel Stem?
Porecl? : La capital (Capitala), la Villa (Or??elul), La Villa y Corte (Or??elul ?i Curtea), Los Madriles ("Madrizii")
Motto : ? Fui sobre agua edificada, mis muros de fuego son. Esta es mi insignia y blason ” (Pe ap? am fost cl?dit, zidurile-mi sunt f?cute din foc. Aceasta imi este stema ?i blazonul) [1] [2]
Madrid (Spania) Pozi?ia geografic? in Spania
Coordonate: 40°23′N 3°43′V  ( {{PAGENAME}} )  /  40.383°N 3.717°V
?ar?	Spania
Regiune	Comunidad de Madrid
Provincie	Madrid
Fondat	Secolul al IX-lea
Re?edin??	Ciudad de Madrid [*] [[ Ciudad de Madrid (capital and largest city of Spain)|​]]
Subdiviziuni	21 districte Centro Arganzuela Retiro Salamanca Chamartin Tetuan Chamberi Fuencarral-El Pardo Moncloa-Aravaca Latina (Madrid) Carabanchel Usera Puente de Vallecas Moratalaz Ciudad Lineal Hortaleza Villaverde Villa de Vallecas Vicalvaro San Blas Barajas
Guvernare
-  Primar	Jose Luis Martinez-Almeida Navasques [*] ​ ( Partidul Popular , 15 iunie 2019 )
Suprafa?? [3]
- Ora?	604,45  km²
-  Metropolitan?	10.506  km²
Altitudine	667  m.d.m.
Popula?ie (2017)
- Ora?	3.182.175 locuitori
-  Densitate	5.237,06 loc./km²
- Urban?	6.183.000 locuitori
- Metropolitan?	6.489.162 locuitori
Fus orar	CET (+1)
- Ora de var? ( DST )	CEST (+2)
Cod po?tal	28001-28080
Prefix telefonic	34 (Spania) + 91 (Madrid)
Localit??i infr??ite
- 48 ora?e infr??ite	list?
Prezen?? online
www.madrid.es OpenStreetMap relation
Localizarea Madridului in cadrul fiec?rui unit??i administrative
Modific? date / text

Madrid este capitala Spaniei . Construit pe ruinele unui fort maur numit Magerit, ora?ul a devenit capital? in 1561 , in timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg . Ca urmare Madrid a devenit un ora? infloritor.

Madrid este nu doar capitala Spaniei, ci ?i capitala provinciei Madrid ?i a comunit??ii autonome Madrid .

Puncte importante culturale ?i turistice includ faimosul Muzeu Prado , Muzeul Thyssen Bornemisza , Centrul de Art? Regina Sofia (unde se afl? Guernica lui Pablo Picasso ), Cason del Buen Retiro, Palatul Regal, Templo de Debod, Monasterio de las Descalzas Reales, Puerta del Sol, Parque de Retiro, ?i Chueca

Alte ora?e invecinate sunt populare pentru c?l?toriile de o zi din Madrid, incluzand Toledo , Segovia , Avila , Aranjuez , Alcala de Henares , m?n?stirea ?i complexul de palate de la El Escorial , ?i Santa Cruz del Valle de los Caidos .

Madrid este cunoscut ?i pentru via?a sa de noapte ?i discotecile sale; pentru madrileni nu este ie?it din comun s? danseze toat? noaptea, iar apoi diminea?a s? mearg? la munc?. Aceast? via?? de noapte numit? la movida , a inflorit dup? moartea lui Franco .

Madrid este servit de Aeroportul Interna?ional Barajas . Transportul popula?iei de circa patru milioane de locuitori este facilitat de metroul din Madrid , care dispune de una din cele mai extinse re?ele de metrou din lume.

M?n?stirea ?i Escorialul din Madrid au fost inscrise in anul 1984 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO .

In centrul Madridului, in Plaza de Castilla , se afl? 4 zgarie-nori cu in?l?imi cuprinse intre 236 ?i 250 metri.

Real Madrid ?i Atletico Madrid sunt echipele acestui ora? de fotbal

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Cu toate c? nu s-au g?sit inc? resturi fosile umane, s-au descoperit mai multe ustensile, in special in jurul Arganda del Rey ?i Manzanares, care dovedesc existen?a unor comunit??i umane in terasele raului, in loca?ia actual? a ora?ului.

Epoca roman? ?i epoca vizigot? [ modificare | modificare surs? ]

Cucerirea, colonizarea ?i pacificarea peninsulei Iberice, realizate de Imperiul Roman , au durat aproape 200 de ani, de la al doilea r?zboi punic pan? in 27 i.Hr., cand a avut loc pacificarea nordului peninsulei, ?i organizarea lui in trei provincii. Regiunea din care face parte Madridul de ast?zi corespunde cu Tarraconensis .

De?i este posibil c?, pe timpul st?panirii romane, teritoriul Madridului nu era ocupat decat de a?ez?ri rurale, profitand de situa?ia sa ca nod de comunica?ie ?i de bog??ia resurselor, exist? totu?i dovezi care sugereaz? existen?a unei a?ez?ri or??ene?ti, in jurul drumului Segoviei ?i ??rmului raului Manzanares . De curand s-a descoperit o bazilic? din era vizigot?, in preajma bisericii Santa Maria de la Almudena. Ideea existen?ei unei popula?ii sedentare in Madrid este sprijinit? de cele dou? necropole vizigote din vechea colonie a Contelui de Vallellano. In cadrul vechiului centru medieval al ora?ului s-a descoperit o piatr? inscrip?ionat? cu legenda ≪MIN.N. BOKATUS. INDIGNVS. PRS. IMO / ET TERTIO. REGNO. DOMNO. RVD. / MI. REGVM. ERA DCCXXXV≫, a c?rei semnifica?ii nu este clar?, dar sugereaz? existen?a unei popula?ii stabile inc? din secolul al VII-lea .

Epoca musulman? [ modificare | modificare surs? ]

Primele documente istorice privind existen?a unei a?ez?ri permanente dateaz? din epoca musulman?. In a doua jum?tate a secolului al IX-lea, Mohamed I ( 852 - 886 ), emirul de Cordoba, construie?te o fort?rea?? pe un promontoriu de lang? rau (in locul ocupat ast?zi de Palatul Regal), cu scopul de a vigila pasurile muntelui Guadarrama , ?i de a fi locul de unde s? porneasc? razii impotriva regatelor cre?tine din nord. Al?turi de fort?rea??, mai la sud, se dezvolt? ?i o a?ezare uman?. Aceast? a?ezare prime?te numele de Mayr?t , al c?rui in?eles nu este clar, dar pare a fi un hibrid intre dou? toponime foarte asem?n?toare: unul mozarab, matrice (fantan?), ?i cel?lalt arab, majra , care inseamn? albia unui rau. Amandou? par s? fac? referire la abunden?a izvoarelor ?i apelor subterane din acel loc. Din aceast? perioad? se p?streaz? unele ruine, cunoscute mul?umit? muncii arheologilor de dup? 1975  : zidul arab de la Cuesta de la Vega, turnul de la Plaza del Oriente ?i vestigiile unui apeduct de la Plaza de los Carros. In secolul al X-lea , s-a n?scut Maslama al-Mayriti in Madrid, supranumit Euclide din Andaluzia , un astronom important ?i fondatorul unei ?coli de matematic? in Cordoba.

Cucerirea cre?tina [ modificare | modificare surs? ]

Dup? regatul musulman de la Toledo a fost cucerit de Alfonso al VI-lea de Leon ?i Castilia, ora?ul Madrid a intrat sub controlul for?elor cre?tine in 1085 , f?r? ca acestea s? intampine rezisten??. Ora?ul ?i imprejurimile sale au fost incorporate de regatul Castiliei . Cre?tinii i-au inlocuit pe musulmani in centrul ora?ului, arabii ajungand s? tr?iasc? in cartiere periferice. A existat ?i un cartier de evrei in zona care avea s? ajung? cartierul Lavapies. In secolul urm?tor, Madrid a continuat s? fie atacat de puterile musulmane din peninsul?, almoravizii dand foc la ora? in 1109 , iar almohazii asediindu-l in 1197 . Victoria cre?tinilor in Las Navas de Tolosa a insemnat sfar?itul influen?ei musulmane in centrul peninsulei Iberice.

Din aceast? perioad? provin dou? evenimente religioase care au marcat dezvoltarea cre?tinismului in randul popula?iei din Madrid : descoperirea imaginii Fecioarei de la Almudena, ?i a miraculoasei vie?i a lui Isidro Labrador, care avea s? fie canonizat. Ora?ul a inceput s? prospere, ?i a primit titlul de villa in 1123 . Urmand aceleia?i politici de repopulare din toat? Castilia, Madrid a devenit liderul unei comunit??i de villa y tierras (municipiu ?i teritorii). Guvernarea ora?ului era responsabilitatea madrilenilor cu rang de vecinos , reunindu-se intr-un consiliu deschis pan? in 1346 , cand regele Alfonso al XI-lea a implantat regimentul ( regimiento ), prin care doar oligarhii locali puteau guverna ora?ul. In 1152 , regele Alfonso al VII-lea stabilise grani?ele comunit??ii de villa y tierras , intre raurile Guadarrama ?i Jarama. In 1188 , o delega?ie reprezentand Madridul particip? pentru prima dat? la Adunarea General? a Castiliei ( Cortes de Castilla ). In 1202 , Alfonso al VIII-lea i-a conferit primul for municipal, care reglementa activitatea consiliului, ?i a c?rui competen?e au fost amplificate in 1222 , de c?tre Ferdinand al III-lea cel Sfant al Castiliei.

Re?edin?ele regale [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1508 , cu intarziere de aproape 300 de ani fa?? de alte ora?e spaniole ( Valladolid , Salamanca , Valencia ), la Madrid se infiin?eaz? prima universitate ^[4] Urm?toarea etap? important? in evolu?ia Madridului a avut loc in timp ce Spania era sub domnia Bourbonilor francezi. In timpul domniei lui Carol III (1759-1788) au fost construite cateva dintre cele mai remarcabile cl?diri ale Madridului. Tot in aceast? perioad? ora?ul a inceput s? capete aspectul s?u modern actual cu bulevarde largi ce radiaz? dintr-un centru, acum, destul de inghesuit. Carol III a comandat noile proiecte ale ora?ului la trei arhitec?i neoclasici ai timpului: Francisco Sabatini, Ventura Rodriguez ?i Juan de Villanueva.

Arcurile monumentale din Plata de la Independencia ?i Puerta de Alcala au fost construite in 1778. Puerta del Sol, o alt? emblem? a Madridului, dateaz? tot din aceast? perioad?. Toate distan?ele din Spania au ca punct de referin?? o piatr? care este situat? in Puerta del Sol. In 1808, in timpul r?zboiului peninsular, francezii au ocupat Madridul ?i imp?ratul Napoleon Bonaparte l-a instalat pe tron pe fratele s?u, Joseph. Francezii au fost obliga?i s? se retrag?, ca urmare a unei revolte populare, numit? de spanioli Guerra de la Indepencia, dar influen?a culturii bourbone era deja prezent? ?i poate fi observat? chiar ?i ast?zi in multe p?r?i ale ora?ului.

In 1819 a fost terminat? construc?ia unei cl?diri pe care Carol III o desemnase muzeu de istorie natural? ?i ?tiin?e. Ins? noul rege, Ferdinand VII, a hot?rat ca aceasta s? primeasc? o alt? menire ?i a completat-o cu lucr?rile de art? ale colec?iei regale, care fuseser? r?spandite in mai multe palate spaniole. Acesta a fost inceputul uneia dintre cele mai mari galerii de art? din lume, Muzeul Prado, care ad?poste?te ast?zi una dintre cele mai remarcabile colec?ii de picturi ale vechilor mae?tri spanioli, famanzi si italieni.

Expansiunea rapid? [ modificare | modificare surs? ]

In anii 1830 ora?ul a fost modernizat ?i extins: s-a introdus iluminatul str?zilor ?i au fost in?l?ate noi cl?diri. Ora?ul s-a extins in continuare spre nord sub protec?ia marchizului de Salamanca, care in 1872 a construit 28 de str?zi sub forma unei re?ele, cu incepere din Calle de Alcala. Ast?zi, aceast? zon? p?streaz? numele lui Salamanca ?i este unul dintre cele mai elegante barrios (cartiere) ale Madridului.

Ora?ul a continuat s? se extind? ?i la inceputul secolului XX. In 1910, ora?ul a inaugurat un nou bulevard principal. Cunoscut sub numele de Gran Via, acesta str?bate barrio de San Bernardo, de la Calle de Alcala ?i coboar? pan? la Plaza de Espana.

Madridul a suferit distrugeri in perioada r?zboiului civil spaniol (1936-1939), cand era principala fort?rea?? republican?. Ora?ul a fost asediat vreme de doi ani ?i jum?tate de for?ele na?ionaliste ale generalului Franco, ?i, cand Madridul a capitulat, r?zboiul s-a sfar?it. Din perioada fascist?, de la sfar?itul r?zboiului ?i pan? in 1975, la moartea lui Franco, Gran Via a fost redenumit? Avenida Jose Antonio de Primo de Rivera, dup? numele fondatorului Partidului Fascist Spaniol. Dup? reinstaurarea democra?iei ?i a monarhiei sub regele Juan Carlos, aceasta ?i multe alte str?zi din Madrid au revenit la vechile denumiri, dinaintea perioadei Franco. Sfar?itul r?zboiului civil a adus Madridului o perioada de prosperitate. Dezvoltarea ora?ului a fost inlesnit? ?i de faptul c? Spania nu a avut rol activ in cel de-al doilea r?zboi mondial ?i ora?ul s-a extins spectaculos intre 1948 ?i 1951 (Revista Arborele Lumii-capitolul Planeta P?mant; Subcapitolul Madrid).

Ca pozi?ie in ierarhia urban? din Spania, dup? regula rang-talie, ora?ul are rangul 1.

Madridul nu este doar capitala ??rii, ci ?i capitala provinciei ?i a comunit??ii autonome Madrid.

Aspectul ora?ului in prezent [ modificare | modificare surs? ]

Capitala spaniol?, excluzand suburbiile moderne, are aproximativ forma unui patrulater alungit pe direc?ia nord-sud. Dezvoltarea modern? a ora?ului incepe in secolul al XVIII-lea, sub Bourboni, care au intreprins amenajarea capitalei ?i construc?ia Palatului Regal.

Ast?zi, ora?ul se intinde spre vest, dincolo de raul Manzanares (traversat de 11 poduri, dintre care principale sunt Puente de Toledo ?i Puente de Segovia), de-a lungul drumurilor Paseo de Extremadura ?i Calle de Toledo, iar spre nord se dezvolt? noile cartiere Ciudad Lineal, formate mai ales din vile ?i cu numeroase spa?ii verzi. Metropola spaniol? se remarc? printr-un mare num?r de parcuri, largi bulevarde, monumente ?i fantani. Cel mai mare parc al capitalei, situat pe malul drept al raului Manzanares, este Casa de Campo, de fapt o padure-parc, care acoper? aproape 1750 ha, in cuprinsul c?ruia sunt amenajate trei lacuri. Alte parcuri: Retiro, Campo del Moro ?i Parc del Oeste (V. Cucu, 1971).

Templul extraordinar de la Debod este un edificiu egiptean antic achizi?ionat de Spania in perioada construc?iei marelui baraj de la Assuan. Acesta a fost recl?dit lang? Rosales, oferind o panoram? a ora?ului.

Las Ventas, arena pentru lupte cu taurii cu 23000 de locuri, este cea mai mare aren? de acest gen din Spania, unde toreadorii incep?tori i?i etaleaz? talentul, in cadrul unei ceremonii de ini?iere in care matadorii se lupt? cu primul lor taur. Madridul este cel mai important centru universitar ?i cuprinde cateva dintre principalele universit??i ale ??rii: Universidad Nacional de Educacion a Distancia (Universitatea prin Coresponden??), Universitatea Complutense ?i Universitatea Politehnic?. Acestea, impreun? cu Universitatea Madrid (intemeiat? in 1836), sunt amplasate in Ciudad Universitaria, un complex amplu ce a fost inaugurat in 1920. La nord de ora? se afl? Universitatea Autonom? a Madridului. Ora?ul este deservit de Aeroportul Interna?ional Barajas , care este situat cam la 13 km la est de ora? In ciuda popula?iei ora?ului in jur de patru milioane (madrileni sau madrilenos), metroul madrilen este una dintre cele mai extinse ?i mai rapid dezvoltate re?ele de metrou din lume. Un sistem de transport cu autobuzul inconjoar? practic Madridul. Sistemele de ?osele construite in anii 1960 sunt acum ref?cute deoarece poluarea cauzat? de autovehicule (mai ales in timpul verii) a devenit o problem? serioas?. Multe treceri construite in acea perioad? au fost deja dezafectate.

Puncte importante culturale ?i turistice [ modificare | modificare surs? ]

Madridul modern este centru cultural ?i de transporturi pentru intreaga Spanie, ?i capitala provinciei Madrid. Ast?zi Madridul este principalul centru industrial, aici realizandu-se produse textile, produse alimentare ?i din cauciuc . Sunt importante ?i tipografiile, editurile ?i industria cinematografic?, dar Madridul este ?i centrul bancar ?i financiar al Spaniei. Madridul are o mo?tenire artistic? bogat?. Colec?ia de picturi a Muzeului Prado oglinde?te istoria alian?elor str?ine: Carol V ?i Filip II erau patronii artei vene?iene; urcarea pe tron a Bourbonilor a dus la influxul lucr?rilor franceze; in perioada cand Spania controla provinciile olandeze s-au achizi?ionat lucr?ri flamande. Langa Prado este El Caso del Buen Retiro: galeria ad?poste?te arta secolelor XIX ?i XX, printre care Guernica lui Pablo Picasso. Centro de Arte Reina Sofia (Centrul de Arte Regina Sofia), inaugurat in 1986, este dedicat artei contemporane. Alte capodopere sunt tapiseriile de la Casa de Ciznero (re?edin?a primarului) ?i de la Palacio Real (Palatul Regal).

Madrid ofer? nenum?rate locuri de vizitat ?i locuri prin care s? te pierzi. Locurile ce trebuie esen?ial vizitate dac? te afli in Madrid sunt urm?toarele:

1. - Puerta de Sol;
2. - Plaza Mayor;
3. - Gran Via;
4. - El Retiro;
5. - Puerta de Alcala.

Transporturi [ modificare | modificare surs? ]

Gara Atocha din Madrid este legat? prin Alta Velocidad Espanola , re?eaua de trenuri de mare vitez? din Spania, de ?ase destina?ii. Prima cale ferat? de mare vitez? a fost dat? in folosin?? in anul 1992 , cu destina?ia Sevilia .

Unit??i administrative [ modificare | modificare surs? ]

Districte [ modificare | modificare surs? ]

Madrid este imp?r?it administrativ in 21 de districte, care la randul lor in diferite cartiere:

1. Centro : Palacio, Embajadores, Cortes, Justicia, Universidad, Sol.
2. Arganzuela : Paseo Imperial, Acacias, Chopera, Legazpi, Delicias, Palos de Moguer, Atocha.
3. Retiro : Pacifico, Adelfas, Estrella, Ibiza, Jeronimos, Nino Jesus.
4. Cartierul Salamanca : Recoletos, Goya, Fuente del Berro, Guindalera, Lista, Castellana.
5. Chamartin : El Viso, Prosperidad, Ciudad Jardin, Hispanoamerica, Nueva Espana, Pza. Castilla.
6. Tetuan : Bellas Vistas, Cuatro Caminos, Castillejos, Almenara, Valdeacederas, Berruguete.
7. Chamberi : Gaztambide, Arapiles, Trafalgar, Almagro, Vallehermoso, Rios Rosas.
8. Fuencarral-El Pardo : El Pardo, Fuentelarreina, Penagrande, Barrio del Pilar, La Paz, Valverde, Mirasierra, El Goloso.
9. Moncloa-Aravaca : Casa de Campo, Arguelles, Ciudad Universitaria, Valdezarza, Valdemarin, El Plantio, Aravaca.
10. Latina (Madrid) : Los Carmenes, Puerta del Angel, Lucero, Aluche, Las Aguilas, Campamento, Cuatro Vientos.
11. Carabanchel : Comillas, Opanel, San Isidro, Vista Alegre, Puerta Bonita, Buenavista, Abrantes.
12. Usera : Orcasitas, Orcasur, San Fermin, Almendrales, Moscardo, Zofio, Pradolongo.
13. Puente de Vallecas : Entrevias, San Diego, Palomeras Bajas, Palomeras Sureste, Portazgo, Numancia.
14. Moratalaz : Pavones, Horcajo, Marroquina, Media Legua, Fontarron, Vinateros.
15. Ciudad Lineal : Ventas, Pueblo Nuevo, Quintana, La Concepcion, San Pascual, San Juan Bautista, Colina, Atalaya, Costillares.
16. Hortaleza : Palomas, Valdefuentes, Canillejas, Pinar del Rey, Apostol Santiago, La Piovera.
17. Villaverde : San Andres, San Cristobal, Butarque, Los Rosales, Los Angeles (Villaverde).
18. Villa de Vallecas : Casco Historico de Vallecas, Santa Eugenia.
19. Vicalvaro : Casco Historico de Vicalvaro, Ambroz.
20. San Blas : Simancas, Hellin, Amposta, Arcos, Rosas, Rejas, Canillejas, Salvador.
21. Barajas : Alameda de Osuna, Aeropuerto, Casco Historico de Barajas, Timon, Corralejos.

Stem? [ modificare | modificare surs? ]

Stema ora?ului Madrid reprezint? un urs brun (Oso Pardo) care se intinde spre un arbust de arbutus unedo .

Personalit??i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Photos of Madrid
• spaniol? {{{1}}} Spectacole gratis la Madrid

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Madrid

v   ?   d   ?   m Spania ? Spanioli ? Limbile Spaniei Ap?rare • A?ez?ri • Capitala • Clim? • Conduc?tori • Cultur? • Demografie • Drapel • Economie • Educa?ie • Faun? • Flor? • Geografie • Hidrografie • Istorie • Imp?r?ire administrativ? • Ora?e • Politic? • S?n?tate • Sport • Stem? • Turism Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v   ?   d   ?   m Capitalele Europene ale Culturii 1985  Atena   · 1986  Floren?a   · 1987  Amsterdam   · 1988  Berlin   · 1989  Paris   · 1990  Glasgow   · 1991  Dublin   · 1992  Madrid   · 1993  Anvers   · 1994  Lisabona   · 1995  Luxemburg   · 1996  Copenhaga   · 1997  Salonic   · 1998  Stockholm   · 1999  Weimar   · 2000  Avignon   · Bergen   · Bologna   · Bruxelles   · Cracovia   · Helsinki   · Praga   · Reykjavik   · Santiago de Compostela   · 2001  Porto   · Rotterdam   · 2002  Bruges   · Salamanca   · 2003  Graz   · 2004  Genova   · Lille   · 2005  Cork   · 2006  Patras   · 2007  Luxemburg   · Sibiu   · 2008  Liverpool   · Stavanger   · 2009  Linz   · Vilnius   · 2010  Essen   · Istanbul   · Pecs   · 2011  Tallinn   · Turku   · 2012  Guimaraes   · Maribor   · 2013  Ko?ice   · Marsilia   · 2014  Riga   · Umea   · 2015  Mons   · Plze?   · 2016  San Sebastian   · Wrocław   · 2017  Aarhus   · Paphos   · 2018  Leeuwarden   · Valletta   · 2019  Matera   · Plovdiv   · 2020/2021  Galway   · Rijeka   · 2022  Novi Sad   · Esch-sur-Alzette   · Kaunas   · 2023  Timi?oara   · Eleusina   · Veszprem   · 2024  Tartu   · Bad Ischl   · Bodø   · 2025  Gorizia   · Chemnitz   · 2026  Oulu   · Tren?in