한국   대만   중국   일본 
Luxemburg - Wikipedia Sari la con?inut

Luxemburg

Modific? leg?turile
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Luxemburg
Marele Ducat de Luxemburg
Grand-Duche de Luxembourg ( fr )
Groussherzogtum Letzebuerg ( lb )
Großherzogtum Luxemburg ( de )
Drapelul LuxemburguluiStema Luxemburgului[*]​
Drapelul Luxemburgului Stema Luxemburgului [*] ​
Deviz? :  Mir welle bleiwe wat mir sinn ( Vrem s? r?manem cine suntem in luxemburghez? )
Geografie
Suprafa??  
 - total? 2,586 km² ( locul 177 )
Ap?  ( % ) 0,0%
Cel mai inalt punct Kneiff (560 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Raul Mosela (133 m) Modificați la Wikidata
Vecini Germania
Fran?a
Belgia Modificați la Wikidata
Fus orar UTC +1/ +2
Popula?ie
Densitate 198,0 loc/km²
 - Estimare 2024 672.050
Limbi oficiale Luxemburgheza 1 , Franceza 2 , Germana 2
Etnonim luxemburghez
luxemburghez? (fem.)
luxemburghezi (pl.)
luxemburghez (masc.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politic Monarhie
Monarch of Luxembourg ?( d ) Henric, Marele Duce de Luxembourg Modificați la Wikidata
Prim-ministru ?( d ) Xavier Bettel Modificați la Wikidata
Legislativ Camera Deputa?ilor ?( d ) Modificați la Wikidata
Capitala Luxemburg
Istorie
Independen?? 11 mai 1867
Economie
PIB ( PPC )  
 - Total $30,7 miliarde
 - Pe cap de locuitor $66.821
PIB (nominal)
 - Total 85.506.243.834 de dolar americani [1] Modificați la Wikidata
Gini Modificați la Wikidata34,9
IDU Modificați la Wikidata0,93
Moned? Euro
Coduri ?i identificatori
Cod CIO LUX Modificați la Wikidata
Cod mobil 270 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic +352
ISO 3166-2 LU Modificați la Wikidata
Domeniu Internet .lu , .eu 3
1 Luxemburgheza este limba na?ional?

2 Franceza ?i germana sunt limbile administrative .

3 Codul .eu apar?ine Uniunii Europene , din care Marele Ducat al Luxemburgului face parte
Prezen?? online
site web oficial
pagin? Facebook
cont Twitter
canal YouTube
hasthtag
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Luxemburg (in  luxemburghez? Letzebuerg ; in francez? Luxembourg ; in german? Luxemburg ), oficial Marele Ducat de Luxemburg sau Marele Ducat al Luxemburgului , [a] este o ?ar? f?r? ie?ire la mare , din vestul Europei . Se invecineaz? cu Belgia  la vest ?i la nord, cu  Germania la est, ?i cu  Fran?a la sud. Capitala,  Luxemburg , este, impreun? cu Bruxelles ?i Strasbourg, una dintre cele trei capitale oficiale ale Uniunii Europene ?i sediul Cur?ii Europene de Justi?ie , cea mai inalt? instan?? judec?toreasc? din UE. Cultura, oamenii ?i limbile vorbite sunt extrem de strans legate cu ??rile vecine, fiind in esen?? un amestec cultural  franco- germanic . Repetate invazii din partea ??rilor vecine, mai ales in al Doilea R?zboi Mondial, au condus la o puternic? dorin?? in aceast? ?ar? pentru medierea intre Fran?a ?i Germania, ceea ce a condus la fondarea  Uniunii Europene . [4]

?ara cuprinde dou? regiuni principale: Oesling ?( d ) in partea nordic?, parte a masivului Ardeni ; ?i Gutland ?( d ) ("P?mant Bun"), in sud. [5] Cu o suprafa?? de 2586 km², este unul dintre cele mai mici state suverane in Europa (avand o intindere aproximativ egal? cu jum?tate din jude?ul C?l?ra?i din Romania). [6] Luxemburg avea o in octombrie 2012 o popula?ie de 524.853 de locuitori, clasandu-se ca  a 8-a cel mai pu?in populat? ?ar? din Europa . [7] Democra?ie reprezentativ? cu un monarh constitu?ional , este condus? de un mare duce , actualmente  Henri, Mare Duce de Luxemburg , ?i este singurul  mare ducat  care a mai r?mas in lume. Luxemburg este o ?ar? dezvoltat? , cu o economie avansat? ?i din lume cel mai mare PIB (PPP) pe cap de locuitor , potrivit organiza?iei Na?iunilor Unite in 2014. Amplasarea sa central? a f?cut s? aib? de-a lungul istoriei o mare importan?? strategic? pentru numeroase puteri, ceea ce dateaz? de la fondarea sa ca  cetate roman? , urmat? de ridicarea aici a unui  castel franc  in  Evul Mediu Timpuriu , ?i de rolul s?u de bastion pentru Drumul Spaniol ?( d )  intre secolele al XVI-lea ?i al XVII-lea.

Luxemburg este membru fondator al Uniunii Europene , al  OCDE , al  Organiza?iei Na?iunilor Unite , Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord , ?i Benelux , ceea ce reflect? un consens politic in favoarea integr?rii economice, politice ?i militare.  Ora?ul Luxemburg , care este capitala ?i cel mai mare ora? al ??rii, este sediul mai multe institu?ii ?i agen?ii ale UE. Luxemburg a f?cut parte temporar din  Consiliul de Securitate al ONU  in anii 2013 ?i 2014, o premier? in istoria ??rii. [8] In 2016, cet??enii luxemburghezi aveau acces f?r? viz? sau cu viz? la sosire in 172 de ??ri ?i teritorii, ceea ce face ca pa?aportul luxemburghez s? fie al 6-lea din lume ca libertate de circula?ie conferit?, la egalitate cu ??ri precum Canada ?i Elve?ia. [9]

Istoria [ modificare | modificare surs? ]

  • Carol al IV-lea, al 14-lea sfânt împărat roman rege al Boemiei din Casa de Luxemburg.[10]
    Carol al IV-lea, al 14-lea sfant imp?rat roman rege al Boemiei din Casa de Luxemburg. [10]
  • Hartă istorică (nedatat) a fortificațiilor orașului Luxemburg
    Hart? istoric? (nedatat) a fortifica?iilor ora?ului Luxemburg
  • Fotografie a cetății Luxemburg înainte de demolarea ei în 1867
    Fotografie a cet??ii Luxemburg inainte de demolarea ei in 1867

Comitatul [ modificare | modificare surs? ]

Istoria Luxemburgului incepe cu achizi?ionarea a?ez?rii Lucilinburhuc [11] (ast?zi castelul Luxemburg ), situat? pe stanca  Bock ?( d ) , de c?tre  Siegfried, Contele de Ardennes , in 963, printr-un act de schimb cu aba?ia Sf. Maximin din Trier ?( d ) . [12]  In jurul acestei  cet??i , s-a dezvoltat treptat un ora?, care a devenit centrul unui stat de mare valoare strategic?.

Ducatul [ modificare | modificare surs? ]

In secolul al XIV-lea ?i la inceputul secolului al XV-lea, trei membri ai Casei de Luxemburg au domnit ca sfant imp?rat roman . In 1437, Casa de Luxemburg a suferit o criz? de succesiune, provocat? de lipsa unui mo?tenitor al tronului, ceea ce a condus la vanzarea de teritorii de c?tre ducesa Elisabeta ?( d ) c?tre  Filip cel Bun al Burgundiei . [13]

In urm?toarele secole, cetatea Luxemburg a fost in mod constant m?rit? ?i int?rit? de ocupan?ii s?i succesivi, Bourbonii , Habsburgii , Hohenzollernii  ?i francezii .

Secolul al XIX-lea [ modificare | modificare surs? ]

Dup? infrangerea ?( d ) lui Napoleon I in 1815, Luxemburgul a fost disputat intre Prusia ?i ??rile de Jos . La Congresul de la Viena  s-a format Luxemburgul ca un Mare Ducat in cadrul Confedera?iei Germane, in uniune personal? cu ??rile de Jos , fiind in acela?i timp parte a ??rilor de Jos ?i administrat ca provincie a acestuia, dar ?i cu  Cetatea Luxemburg ?( d )  ocupat? de trupele prusace. [14] Acest aranjament a fost revizuit de  Primul Tratat de la Londra  din 1839, care este considerat actul de na?tere al Luxemburgului independent. [15] [16] [17] [18]

Ora?ul luxemburg: Pasarela cunoscut? ?i sub numele de viaductul sau podul vechi , peste valea raului  Raul Petrusse , deschis in 1861

La momentul izbucnirii  Revolu?iei Belgiene  din 1830-1839, ?i pan? la instituirea independen?ei depline prin tratatul din 1839, teritoriul Luxemburgului a fost redus cu mai mult de jum?tate, partea de vest a ??rii, preponderent francofon? , fiind transferat?  Belgiei . In 1842, Luxemburg s-a al?turat Uniunii Vamale Germane ( Zollverein ). [19] Acest lucru a dus la deschiderea pie?ei germane, la dezvoltarea industriei siderurgice luxemburgheze, ?i la extinderea de re?elei luxemburgheze de cale ferat?  intre 1855 ?i 1875, in special prin construc?ia c?ii ferate Luxemburg- Thionville , cu conexiuni de acolo la marile regiuni industriale ale Europei. [20]  In Timp ce trupele Prusace inc? ocupau cetatea, in 1861 a fost deschis?  Pasarela , primul pod rutier peste valea raului  Raul Petrusse , ce leag?  Ville Haute ?( d ) ?i principala fortifica?ie de pe Bock cu gara Luxemburg ?( d ) , ?i ea deschis? in anul 1859, pe platoul Bourbon, pe atunci fortificat.

Dup? ce  Criza Luxemburghez?  din 1866 aproape a dus la un r?zboi intre Prusia ?i Fran?a, independen?a ?i neutralitatea Marelui Ducat au fost reafirmate prin  al Doilea Tratat de la Londra  din 1867; trupele prusace au fost retrase din Cetatea Luxemburg ?i fortifica?iile de la Bock ?i din jur au fost demontate. [21]

Regele ??rilor de Jos ?( d )  a r?mas ?ef al statului  ca mare duce de Luxemburg , men?inand  uniunea personal? intre cele dou? ??ri pan? in 1890. La moartea lui Wilhelm al III-lea , tronul ??rilor de Jos tronul a trecut la fiica lui, Wilhelmina , in vreme ce Luxemburgul (pe atunci limitat la mo?tenitori de sex masculin prin  Pactul Familial Nassau ?( d ) ) a trecut la Adolph de Nassau-Weilburg . [22]

In timpul R?zboiului Franco-Prusac din 1870, in ciuda acuza?iilor la adresa francezilor de utilizare a c?ii ferate luxemburgheze pentru transportul prin Ducat al solda?ilor de la Metz (pe atunci in Fran?a) ?i pentru transportul de provizii c?tre Thionville, neutralitatea Luxemburgului a fost respectat? de c?tre Germania , ?i nici Fran?a, nici Germania nu au invadat ?ara. [23] [24] Cu toate acestea, in 1871, in urma victoriei Germaniei asupra Fran?ei, frontiera Luxemburgului cu  Lorena , unde se aflau ?i ora?ele Metz ?i Thionville, a devenit din frontier? cu o parte a Fran?ei frontier? cu teritoriul anexat la Imperiul German  sub numele de  Alsacia-Lorena, in temeiul Tratatului de la Frankfurt . Aceasta a conferit Germaniei avantajul militar de a controla ?i extinde  c?ilor ferate de acolo ?( d ) .

Vedere c?tre Place de la Constitution ?i monumentul  Gelle Fra ?( d ) , din pia?a Metz a Capitalei de la cap?tul dinspre  Podul Adolphe ?( d )  al  Avenue de la Liberte ?( d ) , care face leg?tura cu gara

Secolului al XX-lea [ modificare | modificare surs? ]

Frontiera cu Alsacia-Lorena din Imperiul German intre 1871 ?i in 1918

In august 1914, Imperiul German  a inc?lcat neutralitatea Luxemburgului, invadandu-l in drum spre Fran?a. Acest lucru a permis Germaniei s? utilizeze liniile de cale ferat?, impiedicand Fran?a s? fac? acela?i lucru. Cu toate acestea, in ciuda ocupa?iei germane ?( d ) , Luxemburgului i s-a permis s?-?i men?in? in mare parte independen?a ?i mecanismele politice.

C?ile ferate transfrontaliere actuale, care leag? ora?ul Luxemburg cu ??rile vecine Luxemburgului, nord (Belgia) ? sud (Fran?a) ?i est (Germania) ? vest (Fran?a) [25]

In 1940, dup? izbucnirea celui de  al Doilea R?zboi Mondial , neutralitatea Luxemburgului a fost din nou inc?lcat? atunci cand Wehrmacht-ul   Germaniei Naziste  a p?truns in ?ar? ?cu totul f?r? justificare”. [26] Spre deosebire de Primul R?zboi Mondial, sub ocupa?ia german? a Luxemburgului in timpul celui de al Doilea R?zboi Mondial ?( d ) , ?ara a fost tratat? ca teritoriu german ?i anexat? neoficial provinciei vecine a celui de  al Treilea Reich . Un guvern in exil, cu sediul la  Londra  ?i sus?inut de Alia?i , a trimis un mic grup de voluntari care au participat la invazia Normandiei . Luxemburgul a fost eliberat in septembrie 1944 ?i a devenit membru fondator al Na?iunilor Unite in 1945. Statutul de stat neutru al Luxemburgului conform constitu?iei  a fost oficial desfiin?at in 1948, iar in 1949 statul a devenit membru fondator al Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord .

In 1951, Luxemburg a devenit una dintre cele ?ase ??ri fondatoare ale Comunit??ii Europene a C?rbunelui ?i O?elului , care in 1957 va deveni Comunitatea Economic? European?  ?i apoi, in 1993, Uniunea European? . In 1999, Luxemburg s-a al?turat zonei  euro . In 2005, in Luxemburg s-a ?inut un referendum privind tratatul UE de instituire a unei constitu?ii Europene ?( d ) . [27]

Politica [ modificare | modificare surs? ]

Henric, Marele Duce de Luxembourg ; ?i prim-ministrul Xavier Bettel

Luxemburg este o democra?ie parlamentar?, condus? de un monarh constitu?ional. Conform constitu?iei din 1868, puterea executiv? este exercitat? de Marele Duce ?i de  cabinet , care este format din mai mul?i al?i mini?tri. [28] Marele Duce are puterea de a dizolva legislativul , caz in care trebuie organizate noi alegeri in termen de trei luni. Cu toate acestea, din 1919, suveranitatea a trecut in mainile  na?iunii , iar puterea este exercitat? de marele duce in conformitate cu Constitu?ia ?i legea. [29]

Puterea legislativ? apar?ine  Camerei Deputa?ilor ?( d ) , un legislativ  unicameral  cu ?aizeci de membri ale?i prin vot direct pentru mandate de cinci ani in patru circumscrip?ii ?( d ) . Un al doilea organism  Consiliul de Stat ?( d ) ( Conseil d ' etat ), compus din dou?zeci ?i unu de cet??eni obi?nui?i, numi?i de marele duce, consiliaz? Camera Deputa?ilor in elaborarea legisla?iei. [30]

Marele Ducat are trei instan?e judec?tore?ti inferioare ( judec?torii de pace ; in Esch-sur-Alzette , Luxemburg , ?i Diekirch ), dou? tribunale districtuale (Luxemburg ?i Diekirch) ?i Curtea Superioar? de Justi?ie (Luxemburg), care cuprinde Curtea de Apel ?i Curtea de Casa?ie. Exist? ?i un Tribunal Administrativ ?i o Instan?? de Contencios Administrativ, precum ?i o Curte Constitu?ional?, toate cu sediul in Capital?.

Diviziuni Administrative [ modificare | modificare surs? ]

Luxemburgul este imp?r?it administrativ in 3 districte ?( d ) , care sunt mai departe imp?r?ite in 12 cantoane ?( d ) ?i mai departe in 105 comune ?( d ) . [31] Dou?sprezece dintre comune au statut de ora? , dintre care cel mai mare este ora?ul Luxemburg .

Districtele sunt Diekirch , Grevenmacher  ?i  Luxemburg .

Rela?ii externe [ modificare | modificare surs? ]

Luxemburg a fost mult timp un proeminent sus?in?tor al  integr?rii economice ?( d )  ?i politice a Europei. In eforturile ce prefigurau integrarea european?, Luxemburg ?i Belgia  au constituit in 1921  Uniunea Economic? Belgia-Luxemburg ?( d ) (BLEU) pentru a crea un regim vamal comun ?i un regim de moned?  interschimbabil?. Luxemburg este membru al Uniunii Economice Benelux ?i a fost unul dintre membrii fondatori ai Comunit??ii Economice Europene (ast?zi,  Uniunea European? ). Particip? ?i la  Grupul Schengen  (denumit dup? satul luxemburghez  Schengen , unde s-au semnat acordurile), al c?rui obiectiv este libera circula?ie a cet??enilor intre statele membre. In acela?i timp, majoritatea luxemburghezilor au crezut in mod constant c? unitatea european? are sens numai in contextul unei rela?ii transatlantice dinamice, ?i, astfel, au urm?rit permanent o politic? extern? pro- Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord , ?i favorabil? Statelor Unite. [ necesit? citare ]

In Luxemburg se afl? sediul  Cur?ii Europene de Justi?ie , al  Cur?ii Europene de Conturi , al Oficiului de Statistic? al Comunit??ilor Europene (? Eurostat ”) ?i al altor organisme vitale ale UE.  Secretariatul General al Parlamentului European ?( d ) i?i are sediul in Luxemburg, dar Parlamentul se intrune?te de obicei la  Bruxelles ?i, uneori, la  Strasbourg .

Armata [ modificare | modificare surs? ]

Aeronave  AWACS ale NATO.

Luxemburg contribuie cu o armat? de aproximativ 800 de solda?i ?i 100 de func?ionari publici la ap?rarea sa ?i a NATO. Neavand ie?ire la mare, ?ara nu are o  marin? militar? .

Luxemburgul nu are nici  for?? aerian? , de?i cele 17 avioane  AWACS  ale NATO sunt, pentru comoditate, inregistrate ca avioane luxemburgheze. [32] In conformitate cu un acord comun cu Belgia , ambele ??ri contribuie la finan?area achizi?iei unui avion militar de m?rfuri  A400M . [33]

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai mari orase sunt Luxemburg , Esch-sur-Alzette , Dudelange  ?i Differdange .

Luxemburg este una dintre cele mai mici ??ri din Europa, fiind pe locul 179-lea  ca m?rime dintre toate cele 194 de state independente din lume ; ?ara are o suprafa?? de circa 2.586 kilometri p?tra?i (998 mi2), ?i m?soar? 82 km (51 mi) km de la nord la sud ?i 57 km de la est la vest. Ea se afl? intre paralele de  49° ?( d ) ?i 51° latitudine nordic? ?( d )  ?i intre meridianele de  5° ?( d ) ?i 7° longitudine estic? ?( d ) .

La est, Luxemburg se invecineaz? cu  landurile federale   germane ?( d )   Renania-Palatinat ?i Saarland , ?i, la sud, cu  regiunea  francez?  Lorena . Marele Ducat se invecineaz? ?i cu  regiunea Valon?  a Belgiei , in particular cu  provinciile ?( d )   Luxemburg ?i Liege  ale acesteia, din care o parte cuprind  comunitatea germanofon? din Belgia , la vest ?i, respectiv, la nord.

Treimea nordic? a ??rii cunoscut? sub numele de ? Oesling ?( d ) ”, ?i face parte din regiunea geografic? ?i istoric?  Ardeni . Aceasta este dominat? de dealuri ?i mun?i de mic? altitudine, intre care  Kneiff  de lang? Wilwerdange, [34]  este cel mai inalt punct, la o altitudine de 560 de metri. Al?i mun?i sunt Buurgplaaz  la 559 de metri in apropiere de Huldange ?i Napoleonsgaard la 554 de metri in apropiere de Rambrouch. Regiunea este slab populat?, avand un singur ora? ( Wiltz ), cu o popula?ie de mai mult de patru mii de locuitori.

Zona rural? din Alscheid.

Cele dou? treimi sudice ale ??rii sunt denumite ? Gutland ?( d ) ”, ?i sunt mai dens populate decat Oesling . Zona este ?i mai divers?, ?i poate fi imp?r?it? in cinci subregiuni geografice. Platoul Luxemburg ?( d ) , in partea de sud ?i central? a ??rii, este o forma?iune mare ?i plat? de  gresie , pe care se afl? ora?ul Luxemburg. Mica Elve?ie ?( d ) , din estul Luxemburgului, are teren accidentat ?i p?duri dese. Valea  Moselei  este cea mai joas? regiune, de-a lungul grani?ei de sud-est.  P?manturile Ro?ii ?( d ) , aflate in sudul ?i sud-vestul indep?rtat, reprezint? centrul industrial al Luxemburgului, acolo existand mai multe din ora?ele mai mari ale ??rii.

Grani?a intre Luxemburg ?i Germania este format? din trei rauri : Mosela, Raul Sauer, Mosela , ?i Our . Alte rauri importante sunt Alzette , Attert ?( d ) , Clerve ?( d ) , ?i Wiltz ?( d ) . V?ile de pe cursul mijlociu al Sauerului ?i Attertului formeaz? limita intre Gutland ?i Oesling.

Conform Indicelui Performan?ei de Mediu pe 2012, Luxemburg este unul din cele mai performante state din lume in domeniul protec?iei mediului, ocupand locul 4 din 132 de ??ri evaluate. [35]  Ora?ul Luxemburg se claseaz? ?i pe locul 6 intre primele zece cele mai locuibile ora?e din lume in clasamentul alc?tuit de Mercer's. [36]

Clima [ modificare | modificare surs? ]

Luxemburg are o  clim? oceanic?  ( Koppen : Cfb), marcat? de un nivel ridicat de precipita?ii , in special la sfar?itul verii. Verile sunt r?coroase ?i iernile blande. [37]

Economia [ modificare | modificare surs? ]

Reprezentarea grafic? de exporturilor de produse din Luxemburg pe 28 de categorii.

Economia de pia??  stabil? ?i de venituri mari a Luxemburgului se caracterizeaz? prin cre?tere moderat?, infla?ie  sc?zut?, ?i un nivel ridicat de inovare. [38] ?omajul este de obicei sc?zut, de?i acesta a crescut la 6,1% in mai 2012, datorit? in mare m?sur? la efectelor  crizei financiare globale din 2008 ?( d ) . [39] Ca urmare, economia Luxemburgului estima pentru 2012 o cre?tere neglijabil?. [40] In 2011, potrivit FMI, Luxemburg era a doua cea mai bogat? ?ar? din lume, cu un PIB pe cap de locuitor ajustat pentru paritatea puterii de cump?rare (PPP) de 80.119 dolari. [41] Luxemburg este pe locul 13 in clasamentul  Indicelui Libert??ii Economice ?( d )  al Heritage Foundation, [42]  pe locul 26 dup?  Indicele Dezvolt?rii Umane  calculat de ONU, ?i pe locul 4 dup?  Indicele Calit??ii Vie?ii  calculat de Economist Intelligence Unit. [43]

Datoria extern? a Luxemburgului este extrem de mare atunci cand se ia in considerare datoria extern? pe cap de locuitor  raportul datorie-PIB ?( d ) . Datoria extern? pe cap de locuitor (2014) este de $3.696.467 ?i ca procent din PIB este 3443%, cea mai mare din lume dup? ambele m?sur?tori. [44] [ mai bun? surs? este necesar ]

Sectorul industrial, care a fost dominat de o?el pan? in anii 1960, s-a diversificat pentru a include produse chimice, cauciuc ?i altele. In ultimele decenii, cre?terea din sectorul  financiar  a supracompensat declinul  produc?iei de o?el ?( d ) . Serviciile, in special cel  bancar ?i de finan?e, reprezint? cea mai mare parte din produc?ia economic?. Luxemburgul este al doilea cel mai mare centru de fonduri de investi?ii (dup? Statele Unite), cel mai important centru din domeniul privat bancar din zona euro ?i cel mai important centru european pentru companii de reasigurare. Mai mult decat atat, guvernul din Luxemburg a avut drept scop atragerea de start-up-uri din domeniul internetului, Skype ?i Amazon fiind dou? din numeroasele companii de internet care ?i-au mutat sediul central in Luxemburg.

Agricultura se bazeaz? pe ferme mici, de familie.

Luxemburg leg?turi comerciale ?i financiare deosebit de stranse cu Belgia ?i cu  ??rile de Jos (vezi  Benelux ), ?i, ca membru al UE , se bucur? de avantajele pie?ei  europene comune.

Cu 171 miliarde de dolari in luna mai 2015, Luxemburg era la acea dat? pe locul unsprezece in lume dup? volumul de titluri de trezorerie americane de?inute. [45]  Clasament este ins? imperfect, intrucat unii de?in?tori str?ini i?i incredin?eaz? obliga?iunile unor institu?ii care nu sunt nici in SUA ?i nici in ?ara de re?edin?? a de?in?torului. [46]

Paradis fiscal [ modificare | modificare surs? ]

In anul 2016, mai bine de 340 de multina?ionale aveau acorduri fiscale speciale cu autorit??ile luxemburgheze, care le permiteau s? ocoleasc? plata unor impozite in valoare de miliarde de euro. [47] Rulandu-?i profiturile prin Luxemburg, companiile ob?in rate de impozitare mai mici de 1%, fa?? de peste 21% - rata medie de impozitare a profitului in UE, sau 40%, rata de impozitare a profitului in SUA. [47]

In aprilie 2009, ingrijorarea cu privire la legile secretului bancar din Luxemburg, precum ?i reputa?ia sa de paradis fiscal , au dus la ad?ugarea ??rii de c?tre grupul G20 in ?lista gri” a ??rilor cu practici bancare discutabile. Ca r?spuns, ?ara a adoptat imediat standardele OCDE privind schimbul de informa?ii, ceea ce a f?cut s? fie trecut? in categoria de ?jurisdic?ii care au implementat in mod substan?ial standardele fiscale interna?ionale”. [48] [49] In martie 2010, Sunday Telegraph relata c? mare parte din cele 4 miliarde de dolari ai lui Kim Jong-Il afla?i in conturi secrete s-ar afla in b?nci din Luxemburg. [50] Amazon.co.uk beneficiaz? ?i ea de unele lacune fiscale din Luxemburg, canalizand venituri realizate in Regatul Unit, dup? cum relata The Guardian in aprilie 2012. [51] Luxemburg se afl? pe locul al treilea dup? Indicele Secretului Financiar pe 2011, un clasament mondial al paradisurilor fiscale, pu?in in urma Insulelor Cayman . [52] In 2013, Luxemburg se clasa pe locul al doilea intr-un clasament al celor mai sigure paradisuri fiscale din lume, dup? Elve?ia .

Transport [ modificare | modificare surs? ]

Compania aerian? interna?ional? luxemburghez?  Luxair ?( d )  i?i are sediul la  Aeroportul Luxemburg , singurul aeroport interna?ional din ?ar?.

Luxemburg are re?ele de transport rutier, feroviar ?i aerian eficiente. Re?eaua de drumuri a fost modernizat? in mod semnificativ in ultimii ani, avand 147 km de autostr?zi care leag? capitala de ??rile invecinate. Apari?ia leg?turii de mare vitez?  TGV cu  Parisul  a dus la renovarea g?rii din Capital? ?( d )  ?i la deschiderea unui nou terminal de c?l?tori la Aeroportul Luxemburg . Exist? planuri de a introduce in Capital?  tramvaie  ?i linii de  metrou u?or  in zonele adiacente in urm?torii ca?iva ani.

Num?rul de autoturisme la 1000 de persoane insuma 681 in Luxemburg ? printre cele mai mari din lume dup? Australia , Noua Zeeland? , SUA , Canada , Islanda si alte microstate ca San Marino , Monaco , Liechtenstein , Brunei . [53]

Comunica?ii [ modificare | modificare surs? ]

Industria de telecomunica?ii din Luxemburg este liberalizat? ?i re?elele de comunica?ii electronice sunt dezvoltate. Concuren?a dintre diferi?ii operatori este garantat? de cadrul legislativ Paquet Telecom [54] adoptat de Guvern in 2011, ?i care transpune directivele europene de telecomunica?ii in legisla?ia luxemburghez?. Acest lucru incurajeaz? investi?iile in re?ele ?i servicii. Autoritatea de reglementare ILR ? Institut Luxembourgeois de Regulation [55] asigur? respectarea acestor norme juridice.

Luxemburg are re?ele de cablu ?i de fibr? optic? moderne ?i utilizate pe scar? larg? in intreaga ?ar?. In 2010, Guvernul Luxemburgului a lansat Strategia Na?ional? pentru Re?ele de Mare Vitez?, cu scopul de a deveni un lider global in domeniul transmisiilor de date de foarte mare vitez? in band? larg? prin realizarea unei acoperiri complete la nivel na?ional a conexiunilor de 1 Gbit/s pan? in 2020. [56] In 2011, Luxemburg avea acoperire  NGA ?( d )  de 75%. [57] In aprilie 2013, Luxemburg avea a 6-a cea mai mare viteza de download din intreaga lume ?i a 2-a cea mai mare din Europa: 32,46 Mbit/s. [58]  Pozi?ia ??rii in Europa Central?, economia stabil? ?i impozitele sc?zute favorizeaz? industria de telecomunica?ii. [59] [60] [61]

Se situeaz? pe locul 2 in lume la dezvoltarea tehnologiilor de informatic? ?i telecomunica?ii in Indicele de Dezvoltare IT&C al ITU ?i a fost clasat pe locul 8 la nivel mondial in studiul global al calit??ii conexiunilor in band? larg? realizat in 2009 de c?tre Universitatea din Oxford ?i Universitatea din Oviedo ?( d ) . [62] [63] [64] [65]

Semnele din fa?a Centrului Drosbach ⁠( en ) [ traduce?i ]  de la Cloche d'or, in ora?ul Luxemburg .

Luxemburg este conectat la toate marile noduri europene de Internet (AMS-IX Amsterdam, [66] DE-CIX Frankfurt, [67] LINX Londra), [68]  ?i la centrele de date prin re?elele optice cu redundan??. [69] [70] [71] [72] [73] In plus, ?ara este conectat? la serviciile virtuale meetme (vmmr) [74] al operatorului interna?ional de huburi de date Ancotel. [75] Acest lucru permite Luxemburgului interconectarea cu to?i marii operatori de telecomunica?ii [76] ?i cu furnizorii de transfer de date din intreaga lume. Punctele de interconectare sunt in Frankfurt, Londra, New York ?i Hong Kong. [77]

Mai mul?i furnizori interconecteaz? Luxemburgul cu marile huburi europene de date:

  • Teralink [78] (P&TLuxembourg, denumit ?i EPT Luxemburg: operator curent) [79]
  • LuxConnect [80] (ac?ionar: Guvernul) LuxConnect a testat transmisii coerente de semnale de date la 100G intre Luxemburg ?i Amsterdam in iunie 2011. [81]
  • Artelis/Cegecom [82] (furnizor alternativ de telecomunica?ii in Luxemburg ?i Saarland)
  • Conectivitate prin satelit ? Teleports ( SES ?( d ) ), [83]  Broadcasting Center Europe [84] ?i P&T Luxemburg Teleport. [85] [86] [87]

Luxemburg este conectat printr-o re?ea optic? multiplexare in lungime de und? ?( d ) , numit? Teralink [88] la mai mul?i furnizori de Tier 1 de mai sus, cum ar fi Level3 ?i Global Crossing. Teralink ofer? conectivitate pan? la 100 Gbit/s. P&T Luxembourg a stabilit o conexiune IP coerent? la 100Gbit/s IP intre Frankfurt ?i Luxemburg, cu trafic live in 2011. [89] [90] [91] [92]

IPV6 a fost introdus in ?ar? de c?tre Restena ?i P&T Luxemburg. [93]

Luxemburg are un Internet Exchange ?i un Carrier Q15995060 ?( d )  point.

  • LU-CIX ?( d ) este Internet Exchange Pointul neutru ?i comercial infiin?at in 2009 de c?tre Cegecom, Datacentre Luxemburg, Global Media Systems, INEXIO, LuxConnect, P&T Luxemburg ?i Root eSolutions. Acesta ofer? o rut? scurt?, rapid? ?i eficient? c?tre re?elele europene de Internet. [94] [95] In 2012, LIX, Internet Exchange-ul operat de Funda?ia RESTENA, a fuzionat cu LU-CIX. [96] In martie 2013, LU-CIX a lansat ?Central European Peering Hub” in scopul de a oferi posibilitatea membrilor s?i de a se conecta la alte programe de reseller ale IX, AMS-IX (Amsterdam), LINX (Londra), DE-CIX (Frankfurt) ?i France-IX (Paris), etc. [97]
  • LIX este Ethernet Exchange-ul luxemburghez situat in centrul de date certificat de Tier IV eBRC. [98]

Portalul on-line De Guichet [99] al Marelui Ducat de Luxemburg este un singur magazin online one-stop pentru cet??eni ?i intreprinderi pentru efectuarea de diverse opera?iuni administrative (proceduri, formulare on-line, formulare desc?rcabile ?i consiliere) prin Internet. [100]

Groupe PSA , impreun? cu POST Luxembourg ?( d ) ca partener, a introdus o solu?ie integrat? de telecomunica?ii mobile pentru dezvoltarea de servicii telematice in Europa. [101] [102]

Centrele de date [ modificare | modificare surs? ]

Aproximativ 20 de centre de date [103] [104] [105] opereaz? in Luxemburg. ?ase centre de date sunt certificate Tier IV: trei ale eBRC, [106] dou? ale LuxConnect [107] [108] ?i una a European Data Hub. [109] Intr-un sondaj asupra a nou? centre de date interna?ionale, desf??urat in decembrie 2012 ?i ianuarie 2013 ?i m?surand disponibilitatea (up-time-ul) ?i performan?a (intarzierea cu care datele se primesc datele de pe site-ul solicitat), primele trei pozi?ii au fost ocupate de centre de date din Luxemburg. [110] [111]

Demografia [ modificare | modificare surs? ]

Etnia [ modificare | modificare surs? ]

Locuitorii Luxemburgului se numesc  luxemburghezi . [112]  Popula?ia de  imigran?i  a crescut in secolul al XX-lea, datorit? sosirii imigran?ilor din Belgia , Fran?a , Italia , Germania  ?i Portugalia , majoritatea provenind din acesta din urm?: in 2013 erau aproximativ 88.000 de locuitori de na?ionalitate  portughez? ?( d ) . [113]

Exist? ?i un num?r foarte mic de  romi  ?i de  evrei ?( d ) . Ambele grupuri care tr?iesc in Luxemburg au fost afectate de Holocaust in trecut ?i au fost expulzate din Luxemburg in acea perioad?. [114] [115]

De la inceputul r?zboaielor iugoslave , Luxemburgul a primit mul?i imigran?i din Bosnia ?i Her?egovina , Muntenegru  ?i Serbia . Anual, peste 10.000 de noi imigran?i sosesc in Luxemburg, cea mai mare parte din alte state membre  UE , precum ?i din Europa de Est. In anul 2000, in Luxemburg erau 162.000 de imigran?i , reprezentand 37% din totalul popula?iei. In 1999 existau ?i circa 5.000 de imigran?i ilegali ?( d ) . [116]

Limba [ modificare | modificare surs? ]

Trei limbi sunt recunoscute ca oficiale in Luxemburg: franceza , germana  ?i luxemburgheza , o limb? franconic? din regiunea  Moselei  care se vorbe?te ?i in regiunile invecinate din Belgia, Fran?a ?i Germania. De?i luxemburgheza face parte din grupul vest-central-german al limbilor germane de sus, peste 5.000 de cuvinte din limb? sunt de origine francez?. [117] [118]  Primele propozi?ii tip?rite in luxemburghez? au ap?rut in s?pt?manalul Luxemburger Wochenblatt , in cea de-a doua edi?ie din 14 aprilie 1821.

In afar? de faptul c? este una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este considerat? ?i  limb? na?ional? a Marelui Ducat; este limba matern? sau ?limba de suflet” pentru aproape to?i luxemburghezii. [119]

Fiecare dintre cele trei limbi este folosit? ca limb? principal? in anumite sfere. Luxemburgheza este limba pe care luxemburghezii o folosesc, in general, cand vorbesc unii cu al?ii, dar este rar folosit? ca limb? scris?. Cu toate acestea, incepand cu anii 1980, au fost scrise din ce in ce mai multe romane in limba luxemburghez?. Majoritatea treburilor oficiale folosesc limba francez?. Germana este, de obicei, prima limb? inv??at? in ?coal? ?i este limba unei mari p?r?i din mass-media ?i cea a bisericii . [120]

Sistemul de inv???mant luxemburghez este trilingv: primii ani de ?coal? primar? se predau in luxemburghez?, inainte de a schimba in german?; in timp ce in liceu, la limba de instruire devine franceza. [121] Competen?a in toate cele trei limbi este necesar? pentru absolvirea gimnaziului, ins? jum?tate din elevi p?r?sesc ?coala f?r? un certificat de calificare, copiii de imigran?i fiind deosebit de defavoriza?i. [122]

In plus fa?? de cele trei limbi oficiale, in inv???mantul obligatoriu se pred?  limba englez?  ?i o mare parte din popula?ia din Luxemburg vorbe?te aceast? limb?, mai ales in Capital?. Portugheza , limba celei mai mari comunit??i  de imigran?i , este ?i ea vorbit? de o mare parte a popula?iei, dar de relativ pu?ine persoane din afara acelei comunit??i. [123]

Franceza este limba preferat? a guvernului. Legisla?ia oficial? trebuie redactat? in limba francez?.

Catedrala Notre-Dame ?( d )  din Luxemburg

Religia [ modificare | modificare surs? ]

Luxemburgul este un stat secular , dar statul recunoa?te anumite religii ca fiind oficial aprobate. Acest lucru confer? statului o influen?? administrarea religioas? ?i la numirea clerului, in schimbul c?reia statul pl?te?te anumite salarii ?i costuri de func?ionare. In prezent, religiile acoperite de astfel de aranjamente sunt romano-catolicismul , iudaismul , ortodoxia greac? ?( d ) , anglicanismul , ortodoxia rus? , luteranismul , menonitismul  ?i islamul . [124]

Din 1980 a devenit ilegal ca guvernul s? colecteze statistici privind practicile ?i convingerile religioase. [125] O estimare a  CIA Factbook pentru anul 2000 este c? 87% dintre luxemburghezi sunt catolici , inclusiv familia regal?, restul de 13% fiind format? din musulmani , protestan?i , ortodoc?i , evrei  ?i alte religii sau persoane  f?r? religie . [126] Conform unui studiu efectuat in 2010 de Pew Research Center, 70,4% sunt cre?tini, 2,3% musulmani, 26,8% neafilia?i ?i 0,5% de alte religii. [127]

Potrivit unui  sondaj Eurobarometru  din 2005, [128] 44% din luxemburghezi au r?spuns c? ?cred c? exist? un Dumnezeu ”, in timp ce 28% au r?spuns c? ?cred c? exist? un fel de spirit sau for?? vital?” ?i 22% c? ?nu cred c? exist? nici un fel de spirit, dumnezeu, sau for?? vital?”.

Educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

Universitatea din Luxemburg este singura universitate din ?ar?.

Universitatea din Luxemburg ?( d ) este singura universitate din ?ar?.

S?n?tate [ modificare | modificare surs? ]

In Luxemburg se vinde cel mai mult alcool pe cap de locuitor din Europa. [129]  Cu toate acestea, mare parte din alcoolul achizi?ionat de c?tre clien?ii din ??rile vecine contribuie la cre?terea acestui indicator, el nefiind astfel reprezentativ pentru consumul real de alcool al popula?iei Luxemburgului. [130]

Cultura [ modificare | modificare surs? ]

Edward Steichen ?( d ) , fotograf ?i pictor luxemburghez

Cultura Luxemburgului a fost umbrit? de cea a vecinilor s?i. Se p?streaz? ins? o serie de tradi?ii populare, intrucat ?ara a fost de-a lungul istoriei ei una predominant rural?. Exist? mai multe muzee notabile, situate mai ales in Capital?. Printre acestea se num?r? Muzeul Na?ional de Istorie ?i Art? (NMHA), Muzeul de Istorie a Ora?ului Luxemburg ?( d ) , ?i mai noul  Muzeu Marele Duce Jean de Art? Modern? ?( d ) (Mudam). Muzeul Na?ional de Istorie Militar? (MNHM) din Diekirch este cunoscut mai ales pentru reprezent?rile B?t?liei Ie?indului . Ora?ul Luxemburg este el insu?i inscris in  Lista Patrimoniului Mondial UNESCO , datorit? importan?ei istorice a fortifica?iilor sale. [131]

?ara a produs ?i ca?iva arti?ti cunoscu?i pe plan interna?ional, intre care pictorii  Theo Kerg ?( d ) , Joseph Kutter ?i Michel Majerus, ?i fotograful Edward Steichen ?( d ) , a c?rui expozi?ie  Familia Omului ?( d ) expozi?ie a fost inclus? in registrul UNESCO Memoria Lumii , iar acum este permanent g?zduit? la  Clervaux . Vedeta de cinema  Loretta Young a fost de origine luxemburghez?.

Luxemburg a fost primul ora? numit Capital? European? a Culturii de dou? ori. Prima dat? a fost in 1995. In 2007, Capital? European? a Culturii [132] a fost o zon? transfrontalier? constand din Marele Ducat de Luxemburg, landurile Renania-Palatinat ?i Saarland din Germania, Regiunea Valon? ?i partea germanofon? din Belgia, precum ?i Lorena  din Fran?a . Evenimentul a fost o incercare de a promova mobilitatea ?i schimbul de idei, rupand fizic, psihologic, artistic ?i emo?ional frontierele.

Luxemburg a fost reprezentat? la Expozi?ia Universal? 2010 din Shanghai, China, in perioada 1 mai-31 octombrie 2010, cu pavilion propriu. [133] [134]  Pavilionul s-a bazat pe transliterarea a cuvantului Luxemburg in Chinez?, Lu Sen Bao , care inseamn? ?P?durea ?i Cetatea”. Luxemburgul a fost prezentat ca ?Inima Verde a Europei”. [135]

Sport [ modificare | modificare surs? ]

In cariera sa ciclist?, Charly Gaul a ca?tigat trei Mari Tururi ?( d ) .

Spre deosebire de majoritatea ??rilor din Europa, sportul in Luxemburg nu se concentreaz? pe vreun anume  sport na?ional ?( d ) , ci cuprinde mai multe sporturi, atat  de echip?  cat ?i individuale ?( d ) . In ciuda lipsei unui punct central de concentrare a activit??ii sportive, peste 100.000 de oameni din Luxemburg, dintr-o popula?ie total? de numai 512.353, sunt legitima?i ca membri ai unei federa?ii sportive. [136] Cea mai mare aren? sportiv? din ?ar? este d'Coque ⁠( en ) [ traduce?i ] , o aren? interioar? cu bazin olimpic aflat? la  Kirchberg , la nord-est de ora?ul  Luxemburg , care are o capacitate de 8.300 de locuri. Arena este utilizat? pentru baschet, handbal, gimnastic? ?i volei, g?zduind ?i finala  Campionatului European de Volei Feminin din 2007 ?( d ) . Stadionul na?ional (cel mai mare din ?ar?) este Stade Josy Barthel ?( d ) , din vestul ora?ului Luxemburg, numit dup? singurul medaliat olimpic cu aur al ??rii, ?i avand o capacitate de 8.054 de locuri.

Intre sportivii notabili se num?r?:

Buc?t?ria [ modificare | modificare surs? ]

Buc?t?ria luxemburghez? reflect? pozi?ia ??rii la frontiera intre lumea latin? ?i cea  germanic? , fiind puternic influen?at? de buc?t?ria din ??rile vecine, Fran?a ?i Germania. Mai recent, ea a fost imbog??it? de numero?ii s?i imigran?i  italieni  ?i portughezi .

Cele mai multe preparate originare din Luxemburg, consumate cotidian, au r?d?cini in felurile de mancare ??r?ne?ti, similare celor din Germania ?( d )  vecin?.

  • Judd mat Gaardebounen, servit cu cartofi fierți și bere Diekirch
    Judd mat Gaardebounen , servit cu cartofi fier?i ?i bere Diekirch
  • Bouneschlupp este considerat un fel de mâncare național luxemburghez
    Bouneschlupp este considerat un fel de mancare na?ional luxemburghez
  • Träipen, uneori treipen, este un fel de sângerete luxemburghez
    Traipen , uneori treipen , este un fel de sangerete luxemburghez

Mass-media [ modificare | modificare surs? ]

Limbile principale in mass-media din Luxemburg sunt franceza ?i germana. Ziarul cu cel mai mare tiraj este cotidianul de limb? german?  Luxemburger Wort ?( d ) . [137] Exist? ins? posturi de radio ?i publica?ii na?ionale tip?rite in englez? ?i in portughez?, dar audien?ele acestora sunt dificil de evaluat intrucat sondajele na?ionale sunt efectuate de ILRES [138]  in limba francez?.

Luxemburgul este cunoscut in Europa pentru posturile de radio ?i televiziune ( Radio Luxemburg ?( d ) ?i RTL Group ). Aici func?ioneaz? ?i  SES ?( d ) , difuzor al marilor servicii europene de satelit pentru Germania ?i Regatul Unit.

Din cauza unei legi din 1988, care a stabilit un regim fiscal special pentru investi?iile in audiovizual, num?rul filmelor luxemburgheze ?i in co-produc?ie cu Luxemburgul a crescut constant. [139] Exist? inregistrate circa 30 de companii de produc?ie in Luxemburg. [140] [141]

Luxemburgul a ca?tigat un Oscar in 2014 la categoria  scurt-metraje de anima?ie  cu filmul  Mr Hublot ?( d ) .

Personalit??i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ in luxemburghez? , Groussherzogtum Letzebuerg ?g???s?h?χtsoːktuːm ?l?ts?buχ?
    in francez? Grand-Duche de Luxembourg ; ???? dy?e d? lyks??bu?
    in german? Großherzogtum Luxemburg ?g?oːs?h??tsoːktuːm ?l?ks?m?b??k

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ , Banca Mondial? https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD , accesat in   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/luxembourg/   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  3. ^ Raportul Dezvolt?rii Umane ,  
  4. ^ History: The Definitive Visual Guide . New York, New York: Dorling Kindersley Limited. . pp. 452?453. ISBN   978-0-7566-7456-4 .  
  5. ^ ?Everything you need to know about the Grand Duchy of Luxembourg” (PDF) .  
  6. ^ ?Eurostat ? Tables, Graphs and Maps Interface (TGM) table” . Epp.eurostat.ec.europa.eu . Accesat in .  
  7. ^ "The first results of the population census" , Statistics Portal, Luxembourg .
  8. ^ ?Luxemburger Wort ? Asselborn's final Security Council meeting” . Wort.lu. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  9. ^ ?Global Ranking ? Visa Restriction Index 2016” (PDF) . Henley & Partners. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  10. ^ ?Emperor Charles IV elected Greatest Czech of all time” . Radio Prague. . Accesat in .  
  11. ^ Kreins (2003), p. 20
  12. ^ ?History of the Grand Duchy of Luxembourg” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  13. ^ Kreins (2003), p. 39
  14. ^ Kreins (2003), p. 70
  15. ^ Thewes, Guy (2006) (PDF).
  16. ^ ?LUXEMBURG Geschiedenis” . Landenweb.net . Accesat in .  
  17. ^ ?Central Intelligence Agency” . Cia.gov. Arhivat din original la . Accesat in .  
  18. ^ Microsoft Encarta Encyclopedia 1997
  19. ^ Kreins (2003), p. 76
  20. ^ Jean-Marie Kreins, Histoire du Luxembourg , 5th edition, Presses Universitaires de France, 2010
  21. ^ Kreins (2003), pp. 80?81
  22. ^ Kreins (2003), p. 84
  23. ^ The Great European treaties of the nineteenth century . Oakes and Mowat . The Clarendon Press. . p. 259.  
  24. ^ Maartje Abbenhuis, An Age of Neutrals: Great Power Politics, 1815?1914 .
  25. ^ File:Luxembourg.png
  26. ^ ?The invasion of Belgium, The Netherlands and Luxembourg” . Judgment of the International Military Tribunal For The Trial of German Major War Criminals . London HMSO 1951. Arhivat din original la . Accesat in .  
  27. ^ Timeline: Luxembourg ? A chronology of key events BBC News Online, 9 September 2006.
  28. ^ ?The Luxembourgish government since 1848 (in French)” (PDF) .  
  29. ^ ?Constitution of Luxembourg” (PDF) . Service central de legislation. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  30. ^ ?Structure of the Conseil d'Etat” . Conseil d'Etat. Arhivat din original la . Accesat in .  
  31. ^ ?Carte des communes ? Luxembourg.lu ? Cartes du Luxembourg” . Luxembourg.public.lu. . Accesat in .  
  32. ^ ?Luxembourg” . Aeroflight.co.uk. . Accesat in .  
  33. ^ "A400M Loadmaster, Future Large Aircraft ? FLA, Avion de Transport Futur ? ATF" , GlobalSecurity.org .
  34. ^ ?Mountains in Luxembourg” (PDF) . Arhivat din original in . Accesat in .   Wayback Machine (archived 10 June 2007), recueil de statistiques par commune. statistiques.public.lu (2003) p. 20
  35. ^ [1] Arhivat in , la Archive.is [ dead link ]
  36. ^ ?copie arhiv?” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  37. ^ ?Luxembourg” . Stadtklima (Urban Climate). Arhivat din original la . Accesat in .  
  38. ^ ?The Global Innovation Index 2012” (PDF) . INSEAD . Accesat in .  
  39. ^ ?Statistics Portal // Luxembourg ? Home” . Statistiques.public.lu . Accesat in .  
  40. ^ "Growth in 2012" , Which economies will grow and shrink the fastest in 2012?
  41. ^ Data refer mostly to the year 2011.
  42. ^ ?2011 Index of Economic Freedom” . Funda?ia Heritage ?( d ) and The Wall Street Journal . Arhivat din original la . Accesat in .  
  43. ^ ?World Life Quality Index 2005” (PDF) . Economist Intelligence Unit. . Accesat in .  
  44. ^ List of countries by external debt
  45. ^ ?Major foreign holders of treasury securities” . U.S.Department of the Treasury.  
  46. ^ ?What are the problems of geographic attribution for securities holdings and transactions in the TIC system?” . U.S.Treasury International Capital (TIC) reporting system.  
  47. ^ a b Luxemburg, paradisul marilor profituri: cum fac gigan?i globali precum Apple, Ikea, Amazon ?i Pepsi evaziune fiscal? de sute de miliarde de euro , 6 noiembrie 2014, Elena Dumitru, Adev?rul , accesat la 20 septembrie 2016
  48. ^ ?Luxembourg makes progress in OECD standards on tax information exchange” . OECD. .  
  49. ^ ?A progress report on the jurisdictions surveyed by the OECD Global Forum” (PDF) . OECD. iulie 2009. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  50. ^ Arlow, Oliver, "Kim Jong-il keeps $4bn 'emergency fund' in European banks", Sunday Telegraph, 14 March 2010.
  51. ^ Griffiths, Ian ( ). ?How one word change lets Amazon pays less tax on its UK activities” . London: TheGuardian.  
  52. ^ ?Embargo 4 October 0.01 AM Central European Times” (PDF) . Financialsecrecyindex.com. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  53. ^ ?List of countries by vehicles per capita” , Wikipedia (in englez?), , accesat in  
  54. ^ ?Legilux ? Reseaux et services de communications electroniques” . Legilux.public.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  55. ^ ?Institut Luxembourgeois de Regulation ? Communications electroniques” . Ilr.public.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  56. ^ ?Service des medias et des communications (SMC) ? gouvernement.lu // L'actualite du gouvernement du Luxembourg” . Mediacom.public.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  57. ^ ?Study on broadband coverage 2011. Retrieved on 25 January 2013” . Accesat in .  
  58. ^ ?Household Download Index. Retrieved on 9 April 2013” . Netindex.com. . Accesat in .  
  59. ^ ?Eurohub Luxembourg ? putting Europe at your fingertips” (PDF) . Arhivat din original in . Accesat in .   Wayback Machine (archived 19 November 2008).
  60. ^ ?American Chamber of Commerce Luxembourg ? Why Luxembourg?” .  
  61. ^ ?Financial express special issue on Luxembourg” (PDF) . . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  62. ^ pressinfo ( ). ?Press Release: New ITU report shows global uptake of ICTs increasing, prices falling” . Itu.int . Accesat in .  
  63. ^ ?Luxembourg ranks on the top in the ITU ICT survey” .   [ nefunc?ional? – arhiv? ] [ dead link ]
  64. ^ ?Global Broadband Quality Study” . Socsci.ox.ac.uk . Accesat in .   [ nefunc?ional? ]
  65. ^ ?Global Broadband Quality Study Shows Progress, Highlights Broadband Quality Gap” (PDF) . Said Business School, University of Oxford . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  66. ^ ?ams-ix.net” . ams-ix.net . Accesat in .  
  67. ^ ?de-cix.net” . de-cix.net . Accesat in .  
  68. ^ ?linx.net” . linx.net . Accesat in .  
  69. ^ ?ICT Business Environment in Luxembourg” . Luxembourgforict.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  70. ^ Tom Kettels ( ). ?ICT And E-Business ? Be Global from Luxembourg” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  71. ^ ?PricewaterhouseCoopers Invest in Luxembourg” . Pwc.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  72. ^ ?Why Luxembourg? A highly strategic position in the heart of Europe” . teralink.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  73. ^ ?ITU-T ICT Statistics : Luxembourg” . Itu.int. Arhivat din original la . Accesat in .  
  74. ^ ?Telx Partners with German Hub Provider ancotel to Provide Virtual Connections between U.S. and Europe” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  75. ^ ?Globale Rechenzentren | Colocation mit niedrigen Latenzen fur Finanzunternehmen, CDNs, Enterprises & Cloud-Netzwerke bei Equinix” (in german?). Ancotel.de. Arhivat din original la . Accesat in .  
  76. ^ ?Ancotel ? Telecommunication Operator References” . Ancotel.de. Arhivat din original la . Accesat in .  
  77. ^ ?Networks Accessible in Frankfurt via the VMMR Solution offered by Telx/ancotel” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  78. ^ ?Teralink” . Teralink.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  79. ^ ?Teralink P&T Luxembourg” . Teralink.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  80. ^ ?Welcome to LuxConnect | LuxConnect” . Luxconnect.lu . Accesat in .  
  81. ^ ?LuxConnect hosted the first coherent 100G service testing” . Paperjam.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  82. ^ ?Artelis Website” . Artelis.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  83. ^ ?SES : Global Fleet and access Network” (PDF) . Ses.com. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  84. ^ ?EUROPEAN TELECOM NETWORK” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .   Wayback Machine (archived 22 July 2011). broadcasting center Europe.
  85. ^ ?POST.lu” . Teralink.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  86. ^ ?The World Teleport Directory” . Worldteleport.org . Accesat in .  
  87. ^ ?Uplink Stations” . Uplinkstation.com . Accesat in .  
  88. ^ ?POST.lu” . Teralink.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  89. ^ ?International Solutions TERALINK and Cloud services” (PDF) . Ictspring.com. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  90. ^ ?Luxembourg, Your European Hub for Online Business and E-Commerce” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  91. ^ ?P&TLuxembourg employs Alcatel-Lucent for 100G optical, Ethernet network” . Fiercetelecom.com . Accesat in .  
  92. ^ ?P&T Luxembourg Does 100G With AlcaLu” . Heavyreading.com . Accesat in .  
  93. ^ ?IPv6 Council Luxembourg” (PDF) . Accesat in .  
  94. ^ ?Why LU-CIX” . Lu-cix.lu . Accesat in .  
  95. ^ ?LU-CIX in P&T Solutions” (PDF) . Pt.lu. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  96. ^ ?Merger between LIX and LU-CIX” . Lix.lu . Accesat in .  
  97. ^ ?LU-CIX and IX Reach Open up Connectivity to Major Internet Exchanges” (PDF) . Lu-cix.lu . Accesat in .  
  98. ^ ?Luxembourg Ethernet Exchange (LEX)” . Ebrc.lu . Accesat in .  
  99. ^ [2] Arhivat in , la Wayback Machine .Wayback Machine.
  100. ^ ?A future for all in the information society” . Eluxembourg.public.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  101. ^ ?PSA ? Integrated mobile telecommunication solution” (PDF) . Psa-peugeot-citroen.com . Accesat in .  
  102. ^ ?PSA ? Integrated mobile telecommunication solution” . Psa-peugeot-citroen.com . Accesat in .  
  103. ^ ?European Datacentres: Luxembourg” . Ict.luxembourg.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  104. ^ ?Luxembourg as a Centre for Online and ICT Business (pdf)” (PDF) . SMediacom.public.lu. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  105. ^ ?Data Center Europe” .  
  106. ^ ?ebrc Datacenter Facilities” . Ebrc.lu . Accesat in .  
  107. ^ ?LuxConnect ICT campus Bettembourg DC 1.1” . Luxconnect.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  108. ^ ?LuxConnect ICT campus Bissen/Roost DC 2” . Luxconnect.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  109. ^ ?Uptime Tier Certification” . Uptimeinstitute.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  110. ^ ?New data center study: Luxembourg in pole position” . Ict.luxembourg.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  111. ^ ?Soluxions magazine: Luxembourg en pole position” . Soluxions-magazine.com. Arhivat din original la . Accesat in .  
  112. ^ ?Luxembourg Presidency ? Being a Luxembourger” . Eu2005.lu. . Accesat in .  
  113. ^ ?Population par sexe et par nationalite (x 1 000) 1981, 1991, 2001 ? 2013” . Le portail des Statistiques . Accesat in .  
  114. ^ The A to Z of the Gypsies (Romanies) ? Page 159
  115. ^ United States Holocaust Memorial Museum ? Luxembourg
  116. ^ Amanda Levinson. ?The Regularisation of Unauthorised Migrants: Literature Survey and Country Case Studies ? Regularisation programmes in Luxembourg” (PDF) . Centre on Migration, Policy and Society, University of Oxford. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  117. ^ ?Origins of Luxembourgish (in French)” . Migration Information Source.  
  118. ^ ?Parlement europeen ? Letzebuergesch leieren (FR)” . Europarl.europa.eu. . Accesat in .  
  119. ^ ?Europeans and Their Languages” (PDF) . European Commission. . p. 7 . Accesat in .  
  120. ^ ?A propos des langues” (PDF) (in francez?). Service Information et Presse. pp. 3?4 . Accesat in .  
  121. ^ ?The Trilingual Education system in Luxembourg” . Tel2l ? Teacher Education by Learning through two languages, University of Navarra . Accesat in .  
  122. ^ ?Immigration in Luxembourg: New Challenges for an Old Country” . Migration Information Source . Accesat in .  
  123. ^ ?Parlement europeen ? Letzebuergesch leieren (FR)” . Europarl.europa.eu. . Accesat in .  
  124. ^ ?D'Wort article (German)” (in francez?). www.wort.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  125. ^ ?Memorial A, 1979, No. 29” (PDF) (in francez?). Service central de legislation. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  126. ^ ?World Factbook ? Luxembourg” . Central Intelligence Agency. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  127. ^ ?Table: Religious Composition by Country, in Percentages | Pew Research Center's Religion & Public Life Project” . Features.pewforum.org. . Arhivat din original la . Accesat in .  
  128. ^ Eurobarometer on Social Values, Science and technology 2005 ? page 11
  129. ^ ?World/Global Alcohol/Drink Consumption 2009” . Finfacts.ie . Accesat in .  
  130. ^ ?Consommation annuelle moyenne d'alcool par habitant, Catholic Ministry of Health” (PDF) . sante.gouv.fr . . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  131. ^ ?Culture” . Ministere des Affaires Etrangeres, Luxembourg . Arhivat din originalul de la . Accesat in .  
  132. ^ ?Luxembourg and Greater Region, European Capital of Culture 2007” (PDF) . iunie 2008. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  133. ^ ?Environmental Report for Expo 2010 Shanghai China” (PDF) . iunie 2009. p. 85. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  134. ^ ?Luxembourg pavilion at the World Expo 2010 Shanghai” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  135. ^ ?Luxembourg pavilion displays green heart of Europe” (PDF) . Shanghai Daily. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  136. ^ ?Luxembourg” . Council of Europe. . Arhivat din originalul de la . Accesat in .  
  137. ^ ?Luxemburger Wort” . Wort.lu . Accesat in .  
  138. ^ ?TNS ILRES ? Home” . Tns-ilres.com . Accesat in .  
  139. ^ ?Luxembourg, a film country” . Eu2005.lu. . Accesat in .  
  140. ^ ?Film Fund Luxembourg” . En.filmfund.lu. Arhivat din original la . Accesat in .  
  141. ^ ?Luxembourgish Film Production Companies” . Cna.public.lu . Accesat in .  


v   ?   d   ?   m
Uniunea European? ?i ??ri candidate la extindere
??ri membre
Austria   · Belgia   · Bulgaria   · Cehia   · Cipru   · Croa?ia   · Danemarca   · Estonia   · Finlanda   · Fran?a   · Germania   · Grecia   · Irlanda   · Italia   · Letonia   · Lituania   · Luxemburg   · Malta   · Polonia   · Portugalia   · Romania   · Slovacia   · Slovenia   · Spania   · Suedia   · ??rile de Jos   · Ungaria
Uniunea Europeană
??ri candidate
??ri aplicante
v   ?   d   ?   m
??ri independente sau recunoscute par?ial ?i regiuni nesuverane in Europa
??ri independente

Albania   · Andorra   · Armenia 1   · Austria   · Azerbaidjan 2   · Belarus   · Belgia   · Bosnia ?i Her?egovina   · Bulgaria   · Cehia   · Cipru 1   · Croa?ia   · Danemarca   · Elve?ia   · Estonia   · Finlanda   · Fran?a   · Georgia 2   · Germania   · Grecia   · Irlanda   · Islanda   · Italia   · Letonia   · Liechtenstein   · Lituania   · Luxemburg   · Macedonia de Nord   · Malta   · Republica Moldova   · Monaco   · Muntenegru   · Norvegia   · Polonia   · Portugalia   · Regatul Unit   · Romania   · Rusia 3   · San Marino   · Serbia   · Slovacia   · Slovenia   · Spania   · Suedia   · Turcia 3   · ??rile de Jos   · Ucraina   · Ungaria   · Vatican

Republici, teritorii ?i regiuni
recunoscute par?ial
Teritorii ?i regiuni nesuverane
1 In intregime in Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european   · 2 Par?ial sau in intregime in Asia, in func?ie de definirea grani?ei   · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic)

??ri dup? continent: Africa   · America de Nord   · America de Sud   · Asia   · Europa   · Oceania

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Luxemburg&oldid=16245645