Ab? l-Hasan ?Al? ibn Ab? T?lib
(
arab?
??? ????? ??? ?? ??? ????
,
persan?
: ??? ??? ??? ????), cel mai adesea desemnat simplu prin prenumele s?u, Al?, fiul lui Abu Talib ibn ‘Abd al-Muttalib|Ab? T?lib (unchiul profetului
Muhammad
), este al patrulea
calif
bine-c?l?uzit
(n.
600 d.Hr.
,
Mecca
,
Provincia Mecca
,
Arabia Saudit?
? d.
,
Kufa
,
Califatul Rashidun
) ?i primul
imam
?iit
.
Sigiliul lui Ali.
‘Al? bin Ab? T?lib s-a n?scut in
599
la
Mecca
, chiar in sanctuarul
Kaaba
, la zece ani de la inceputul misiunii profetice a lui
Muhammad
. La varsta de ?ase ani ani, dup? moartea bunicului s?u, ‘Abd al-Muttalib, profetul Muhammad il ia pe lang? el, crescandu-l ?i protejandu-l ca pe propriul s?u fiu. El i-a devenit ginere profetului Muhammad prin c?s?toria cu fiica acestuia ?i a primei sale so?ii Khadija, Fatima in
622
cu care are doi fii, Hasan ?i Husayn, singurii nepo?i ai profetului.
V?rul ?i ginerele profetului Mu?ammad, 'Al? ibn-Ab? ??lib este, ca ?i el, din clanul Hashimit al tribului Meccan al Quraysh. Dac? istoria ?i-a p?strat numele drept cauza diviziunii dintre
suni?i
?i
?ii?i
, el este totu?i ?i unul dintre cei patru califi r??id?n(?Bine-c?l?uzi?i”)recunoscu?i de sunnism. Intrebarea despre statutul s?u, despre descrierea facut? persoanei sale de c?tre suni?i ?i ?ii?i, face posibil? in?elegerea mai bine a blocajelor originale dintre cele dou? ramuri principale ale
islamului
.Studiul califatului ?i ac?iunii sale, intre timp, poate explica cum ar fi putut avea loc o astfel de scindare. Venerat de ?ii?ii care il v?d drept unicul succesor legitim al
profetului
? presupus desemnat ca atare chiar de Mu?ammad,'Al? ibn-Ab? ??lib este, de asemenea, obiectul unui mare respect din partea sunni?ilor, care il recunosc ca fiind unul dintre cei mai evlavio?i
musulmani
?i ca ultimul dintre califii Rashid?n. Dincolo de asta, timpul califatului s?u este cel al unei rupturi decisive in cadrul islamului in curs de dezvoltare, care va ghida o bun? parte din istoria sa viitoare.
‘Al? a fost primul care a aderat la religia propov?duit? de c?tre profetul Muhammad (primul b?rbat dup? Khadija dup? tradi?ia
?iit?
). L-a inso?it pe profet tot timpul, inclusiv la Medina. A participat al?turi de acesta la toate b?t?liile, mai pu?in la cea de la Tab?k, cand a r?mas in Medina pentru a-i ?ine locul. Dup? b?t?lia de la Uhud, profetul Muhammad i-a d?ruit celebra sabie numit? Zulfikar, sabia cu dou? lame ingem?nate.
La moartea profetului Muhammad in
632
, cand s-a pus problema succesiunii califale; comunitatea islamic? l-a ales mai intai pe
Abu-Bakr
, apoi pe
Omar
in
634
. Dup? asasinarea celui de-al treilea calif ,
Osman
, in
656
, Ali a devenit al patrulea calif, ?i ?i-a stabilit capitala la
Kufa
(
Irak
). Imediat dup? preluarea califatului, este contestat de o parte a supu?ilor s?i pentru c? nu a aplicat Legea Talionului asasinilor lui Uthman. In fruntea acestora se afla Ai?a, v?duva profetului Muhammad aliat? cu doi pretenden?i la conducerea califatului, Talha bin Ubayd-All?h ?i Abd-All?h bin al-Zubayr, pe care i-a invins in apropiere de
Basra
(in
Irakul
de ast?zi) in celebra B?t?lie a C?milei (
656
).
In 657, in b?t?lia de la Siffin, l-a infruntat pe guvernatorul
Damascului
, Mu‘?w?ya,membru al familiei califului ‘Uthman. Fiind in avantaj, a acceptat ca sor?ii b?t?liei s? fie deci?i printr-un arbitraj care, ins?, a fost in defavoarea sa.
Asasinarea lui Ali ibn Abi Talib - Pictor: Yousef Abdinejad
Unii dintre adep?ii s?i i-au repro?at c? a acceptat un arbitraj uman pentru a decide soarta califatului ?i l-au p?r?sit, a?a numi?ii
kharigi?i
(cei care au ie?it). Mai tarziu, ei se vor revolta impotriva lui ‘Al? care ii infrange in b?t?lia de la Nahrawan (658). Kharigi?ii se r?zbun?, asasinandu-l in ianuarie
661
, in plin? rug?ciune in mihrabul
moscheii
din
Kufa
, prin Abdul Rahman bin Mul?am. Se estimeaz? c? ‘Al? avea 62 sau 63 de ani.
La conducerea califatului a venit Mu‘?w?ya, care intemeiaz? dinastia omaiad?, cu capitala la
Damasc
.
V?rul Profetului n?scut in jurul anului 600, 'Al? intre?ine o rela?ie deosebit de strans? cu el: intr-adev?r, fiul lui Ab? ??lib, protectorul lui Mu?ammad considerat tat? de c?tre acesta din urm?, 'Al? este acela dintre numero?ii lui veri care frecventeaz? cel mai mult viitorul trimis de
Dumnezeu
, atat inainte, cat ?i dup? revela?ia coranic?. Crescut impreun? cu el, el a p?strat toat? via?a aceast? apropiere de neegalat fa?? de
Profet
. El este, de asemenea,unul dintre primii converti?i la
islam
.Conform unei anumite tradi?ii dovedite atat in
sunnism
, cat ?i in
?iism
, ar fi chiar primul b?rbat care a imbr??i?at religia musulman?, dup? prima so?ie a lui Mu?ammad,Khadija ?i este unul dintre muh?jir?n ,cei care il inso?esc pe Mu?ammed la
Medina
. In anul 622, s-a c?s?torit cu F?tima,fiica Profetului ?i a lui Khadijah.
Dac? descrierile f?cute despre personalitatea sa difer? mult, inclusiv in cadrul fiec?rei ramuri ale islamului, par s? apar? dou? elemente: marea sa evlavie ?i dragostea lui pentru profet, pe de o parte, ?i lipsa lui de sim? politic, pe de alt? parte.Aceast? imagine este in concordan?? cu felul in care Mu?ammed il trateaz?: rar la comand?.'Al? este totu?i celebrat de profet pentru evlavia sa exemplar? ?i vitejia sa,potrivit lui Tabar?.'Al? s-a remarcat in lupt? in 623 in timpul b?t?liei de la Uhud cu o sabie dat? lui de Mu?ammad, care apoi a spus: ? Nu exist? niciun erou ca 'Al?”.Cu toate acestea, tradi?ia sunnit? il prezint? in general drept una dintre cele mai eminente personalit??i ale islamului, dar f?r? a-i conferi un caracter deosebit de remarcabil ? in timp ce ?ii?ii fac din el exemplul arhetipic al bunului musulman, protejat de Profet ?i, ca atare, singurul succesor legitim al lui Mu?ammad. Unii ?ii?i extremi?ti au ajuns chiar atat de departe incat s?-l considere superior Profetului,ceea ce este inacceptabil in islam, Mu?ammad fiind cel mai perfect om care a tr?it vreodat? sau care chiar este v?zut ca o intruchipare a divinit??ii: asta merge man? in man? cu milenarismul ?iit, care a?teapt? intoarcerea lui mahd?(Mesia) presupus a instaura o domnie de ordine ?i dreptate la sfar?itul timpurilor. Acest Mahd? este prezentat in general ca un descendent mai mult sau mai pu?in indep?rtat al lui 'Al?.In cazuri rare, lui 'Al? insu?i i se atribuie acest rol. In schimb,s-a intamplat ca
imami
sunni?i deosebit de virulen?i s?-l fi blestemat oficial pe 'Al? in timpul unei predici, el care este totu?i recunoscut in mod consensual ca un bun musulman, un inso?itor al Profetului ?i un membru al familiei sale.
Un califat controversat: primul r?zboi civil musulman
[
modificare
|
modificare surs?
]
Moartea lui Mu?ammad il las? pe 'Al? in afara puterii, deoarece succesiunea sa este rapid incredin?at? lui Ab? Bakr. Sub primii trei califi, el nu a exercitat practic nicio func?ie politic? sau militar?; s-a remarcat ins?, conform tradi?iei, prin competen?a sa in chestiuni religioase, folosind in special
Sunna
? adic? obiceiul Profetului, incluzand cuvintele ?i faptele sale ? pentru a-l contrazice pe califul 'U?m?n atunci cand acesta incearc? s? introduc? reforme religioase ?i sociale. Cand acesta din urm? a fost asasinat in 656, 'Al? nu a luat o pozi?ie: acest refuz de a dezavua uciderea unui calif l-a umbrit,mai ales in cazul partidului omeyyad c?ruia ii apar?inea ‘U?m?n. Confuzia care a urmat il vede ales drept calif doar de o parte dintre medini,in timp ce modul de alegere pentru califat cere, de la Ab? Bakr, consensul elitelor ora?ului.I se opun dou? grupuri puternice, pe de o parte omeyyazii, iar pe de alt? parte o frac?iune din Oamenii Casei grupa?i in jurul celei de-a treia so?ii a lui Mu?ammad,'?'i?a, ?i ?al?a ?i al-Zubayr, dou? rude ale lui 'Ab? Bakr care revendica califatul la fel ca 'Al?. Imediat, cei din urm? au p?r?sit
Medina
spre
Basra
unde au constituit o
armat?
. In Medina ins??i, in ciuda plec?rii lor, 'Al? ibn Ab? ??lib r?mane intr-o pozi?ie slab?: omeyyazii refuz? s?-i jure credin?? atata timp cat uciderea lui 'U?m?n r?mane nepedepsit? ?i chiar coali?ia care l-a adus la putere este alc?tuit? din personalit??i eterogene, fiecare cu propriile ambi?ii ?i interese de p?strat. De inainte de sfar?itul anului 656, armata lui 'Al? i?i invinge adversarii aduna?i in jurul '?i?ei intr-o mare confruntare lang? Basra, care are ca rezultat moartea lui ?al?a ?i al-Zubayr. Aceast? lupt? este amintit? in istorie sub numele de ?
B?t?lia C?milei
”, cu referire la animalul pe care se urca ?'i?a pentru a indemna trupele.
Cu toate acestea, pozi?ia califului nu a fost garantat?, deoarece opozi?ia clanului omeyyad a r?mas in continuare. Aceasta g?se?te un nou impuls odat? cu asumarea comenzii de c?tre Mu'?wiya, unul dintre guvernan?ii favoriza?i de nepotismul lui 'U?m?n.Temandu-se s?-?i piard? prestigiosul ?i bogatul
guvernator
al Siriei, Mu'?wiya a preluat conducerea opozi?iei impotriva lui 'Al? ?i, la randul s?u, a adunat o armat?. Acest prim r?zboi civil intre musulmani, numit in arab? ?al-Fitna al-K?bra”(?Marea Discordie”), continu? prin urmare. Dup? arbitrajul e?uat al b?t?liei de la Siff?n, din 657,care nu a putut duce la niciun compromis, ?i a condus o parte din combatan?ii lui 'Al?, kh?riji?ii, s? se separe? Mu'?wiya a reu?it in cele din urm? s? se impun? prezentandu-se drept singurul capabil s? restabileasc? ordinea in cadrul comunit??ii musulmane: a fost numit calif in 660, iar asasinarea lui 'Al? in 661 consacr? victoria sa. Acesta este inceputul domniei omeyyazilor.
Aceast? revendicare fa?? de califat,adic? aceast? preten?ie de a-l succeda lui Muhammad in fruntea Ummei se bazeaz? pe un cuvant al Profetului, care, in fa?a plangerilor lui 'Al? care i-a repro?at c? l-a l?sat deoparte incredin?andu-i Medina in timpul b?t?liei de la Tabuk, i-ar fi declarat:
?Nu e?ti mul?umit s? fii pentru mine ceea ce a fost
Aaron
pentru
Moise
, exceptand faptul c? nu va exista niciun profet dup? mine?
In ciuda restric?iei con?inute in aceste vorbe, compara?ia dintre 'Al? ?i Aaron in raport cu Mu?ammad ?i Moise este interpretat? de ?ii?i ca semn c? 'Al?, ca ?i Aaron, trebuie s?-?i succead? mentorul la moartea acestuia din urm? ?i s? indrume comunitatea de credincio?i s? intemeieze o entitate politic?. ?ii?ii recunosc, de asemenea, un
hadith
considerat fals de suni?i, in care Mu?ammad il nume?te in mod explicit pe 'Al? drept succesorul s?u. La moartea acestuia din urm?, ‘Al?, puternic in aceast? convingere de a fi mo?tenitorul legitim al Profetului, a refuzat s?-l recunoasc? pe Ab? Bakr cand a fost ales de elitele medineze.Puterea lui, care explic? ?i violen?a r?zboiului civil,este c? era sus?inut de un num?r de oameni ? din diverse motive,plecand de la ?credin?a” in persoana sa pan? la simpla opozi?ie fa?? de puterea omeyyad? a lui ‘Umar (634-644) ?i 'U?m?n (644-656). Dup? infrangerea ?i asasinarea lui de c?tre un kh?rijit in 661, sus?in?torii lui 'Al? i?i p?streaz? convingerea c? el a fost primul succesor legitim al lui Mu?ammad ?i c? mo?tenitorii s?i trebuie s?-i succead? acum: ei devin apoi ?ii?ii.Rolul fundamental al acestei linii in ?iism se explic? prin convingerea c? Mu?ammad i-ar fi incredin?at lui 'Al? sensul ?ascuns” al
Coranului
?i al revela?iei, secrete pe care doar descenden?ii direc?i ai califului le pot transmite acum.
Lupta dintre 'Al? ?i Mu'?wiya pentru califat:
[
modificare
|
modificare surs?
]
Abu-Bakr, unul dintre primii sus?in?tori ?i prieteni fideli ai lui Mu?ammad, care ii devenisem un
alter ego
?i care condusese rug?ciunile colective cand acesta era deja bolnav ?i pe moarte, a fost desemnat succesor al Profetului, in urma unui vot exprimat de c?peteniile prezente la
Medina
. Abu-Bakr urma s? il succead? in toate, cu exceptia misiunii profetice, care incetase odat? cu stingerea din via?? a lui Mu?ammad.Se spune ca 'Umar, pretendentul firesc dup? Abu-Bakr, ar fi fost primul care a folosit titlul de ?al?fat ?al?fat (succesor al succesorului) Ras?l All?h, prescurtat ulterior.
Se pare c? cel de al doilea calif (634-644) a fost primul care, in calitate de comandant suprem al armatelor islamice, a purtat titlul de am?r al-mu'min?n (comandant al
credincio?ilor
).Inainte de moarte, 'Umar a numit un consiliu de sase electori: 'Ali ibn-abi-?al?b,'U?m?n ibn-'Aff?n, al-Zubayr ibn-al-'Aww?m,?al?a ibn-'Abdull?h, Sa'd ibn-abi-Waqq?s ?i "Abd-al-Ra?mn ibn-'Awf.
Cel de al treilea calif, 'U?m?n, a fost preferat lui 'Al? datorit? varstei sale inaintate.Dup? moartea lui 'U?m?n, 'Al? este ales calif in
Moscheea
Profetului din Medina, pe 24 iunie 656. Practic, intreaga lume islamica il recunoa?te ca succesor. Noul calif este v?r primar cu Mu?ammad, so?ul fiicei sale preferate, F??ima.Avea o fire deschis?, era pios ?i curajos.Se spunea, inc? de la bun inceput c? All?h ?i Profetul S?u il desemnaser? clar pe 'Al? drept unicul succesor legitim, dar primi trei califi l-au indep?rtat prin intrigi.
Prima grij? a lui 'Al? a fost aceea de a-?i indep?rta cei doi rivali la func?ia care tocmai fusese incredin?at?, pe ?al?a si al-Zubayr, care reprezentau fac?iunea meccanilor. '?'i?a, so?ia preferat? a Profetului,care condusese rebeliunea impotriva lui 'U?m?n, se al?tur? de aceast? dat? celor ridica?i impotriva lui 'Al? la
Basra
. Tanara '?'i?a, c?s?torit? la o varst? fraged? il ura pe 'Al? findc? o jignise. Odat? 'Al? o acuzase de infidelitate, dar All?h a intervenit in favoarea ei printr-o
revela?ie
.Pe 9 decembrie 656, lang? Basra,'Al? ii infrange pe alia?i in batalia cunoscut? ulterior sub numele de ,,Batalia c?milei", datorit? c?milei pe care c?l?rea '?'i?a. Ambii rivali ai lui 'Al? isi pierd via?a.'Al?, fire nobil?, le deplange soarta ?i ii inmormanteaz? cum se cuvine.Capturat?, '?'isha este tratat? cu toat? considera?ia cuvenit? unei ?prime doamne" si trimis? inapoi la Medina. Astfel,ia sfar?it prima, dar nu ?i ultima, b?t?lie intre
musulmani
.
De acum st?pan pe situa?ie,'Al? isi incepu perioada de
califat
hotarand, din noua sa capital?,
Kufa
, s? ii demit? pe majoritatea guvernatorilor numi?i de predecesorii s?i ?i s? le cear? jur?mant de credin?? celor men?inu?i in func?ie. Dar cu unul dintre ace?tia, Mu'?wiya ibn-ani-Sufy?n, guvernator al Siriei ?i rud? cu 'U?m?n,'Al? va avea probleme. Mu'?wiya se arat? hot?rat s?-l razbune pe califul-
martir
. In loc s? il omagieze pe 'Al?, il pune in fa?a urm?toarei dileme: s? dezv?luie cine sunt asasinii succesorului de drept al Profetului sau s? se complac? in situa?ia de complice, ceea ce il exclude de la califat.
Cele dou? armate ajung in cele din urm? fa?? in fa?? pe campia ?iff?n, la sud de al-Raqqa, pe malul vestic al
Eufratului
:'Al? cu o armat?, se spune, de 50 000 de irakieni si Mu'?wiya cu sirienii s?i. Cum niciuna dintre cele dou? p?r?i nu era prea dornic? de o rezolvare rapid?, h?r?uielile au durat multe s?pt?mani. B?t?lia final? a avut loc pe 28 iulie 657. Cu M?lik al-A?tar in frunte, for?ele lui 'Al? erau pe punctul de a invinge, cand abilul si ambi?iosul 'Amr ibn- al-'A?, comandantul armatei lui Mu'?wiya,recurse la o stratagem?: oamenii s?i prinser? in varful l?ncilor copii ale Coranului, semn ca nu armele, ci Coranul ar trebui s? decid?.Ostilit??ile incetar?. Naivul 'Al? accept? propunerea lui Mu'?wiya de arbitraj pentru a opri v?rsarea de sange intre musulmani.
Deloc inspirat, califul il numi ca reprezentant al s?u pe abu-M?sa al-A?'ari, b?rbat pios,dar nu foarte ata?at de cauza lui 'Al?. Mu'?wiya il alese pe 'Amr ibn-al-'??. Cei doi judec?tori ,inarma?i cu o imputernicire scris? ?i inso?i?i de cate 400 de martori, s-au intalnit in ianuarie 659 la A?ru?,pe principalul drum caravanier dintre
Medina
?i
Damasc
, intre Ma'?n ?i
Petra
.Potrivit tradi?iei, cei doi judecatori au c?zut de acord s? inl?ture ambii conduc?tori,l?sand astfel calea liber? altcuiva,dar dup? ce cel mai varstnic,abu-Musa declar? califatul stapanului s?u nul si neavenit,'Amr i?i tr?d? partenerul de arbitraj ?i il confirm? pe Mu'?wiya. Probabil, in realitate, cei doi judec?tori au recuzat ambii conduc?tori, hotarare in urma c?reia doar 'Al? avea de pierdut. Mu'?wiya, nefiind calif, nu putea fi recuzat din aceast? func?ie. El era doar guvernatorul unei provincii.Califatul lui Mu'?wiya nu a fost unanim recunoscut decat dupa moartea lui 'Al?.
Acceptarea arbitrajului s-a dovedit a avea consecin?e dezastruoase pentru 'Al?: mul?i dintre sus?in?torii s?i se indeparteaz? de el. Ace?tia formeaz? gruparea harigi?ilor (secesioni?tilor),prima
sect?
din islam, ale c?rei ac?iuni ii vor fi fatale. In 659, 'Al? le atac? tab?ra de pe malul canalului Nahraw?n ?i ii infrange, dar ace?tia se vor r?scula sistematic ?i vor constitui o problem? permanent? pentru califat, pan? in perioada abbasid?.Pe 24 ianuarie 661, la Kufa, in timp ce se indrepta spre
moschee
,'Al? este lovit in frunte de o s?geat? otr?vitoare,de c?tre un ??rigit.Mort,'Al? joac? un rol chiar mai important decat atunci cand se aflase in via??. Ca
martir
, a ca?tigat tot ceea ce pierduse in timpul vie?ii. De?i i-au lipsit unele tr?s?turi importante pentru un conduc?tor ?i politician(ca spiritul critic, puterea de decizie,
pragmatismul
), era totu?i inzestrat cu toate calit??ile arabului ideal. Curajos in lupt?, in?elept, elocvent, loial, generos cu du?manii, a devenit un exemplu de noble?e al traditiei arabe.Avea tenul m?sliniu, ochi mari ?i negri, barba c?runt?, lung? ?i deas?, era chel, corpolent ?i nu prea inalt.Odat? cu moartea lui 'Al?(661), ia sfar?it ceea ce s-ar putea numi perioada republican? a califatului, inceput? in timpul lui abu-Bakr (632).
Omeyyadul Mu'?wiya il nume?te ca succesor chiar pe fiul s?u Yaz?d, intemeind astfel o dinastie. Astfel ,apare succesiunea ereditar?,principiu la care, de acum inainte,nu se va renun?a pe deplin niciodat?. Califatul omeyyad a fost prima
dinastie
(mulk) din istoria islamului.
‘Al? este considerat p?rintele retoricii arabe, prin cartea sa
Nah? al-Bal??a
(?Calea vorbirii alese”). Textele din aceast? carte au fost reunite de c?tre Al-?ar?f Al-Rad?, Ab? l-Hasan Muhammad bin Husayn (968-1015) care a c?utat ?i cules predicile, scrisorile ?i inv???turile lui ‘Al? din surse ?i texte vechi islamice.
Nah? al-Bal??a
acoper? un spectru larg de teme, din diverse domenii:
istorie
,
teologie
,
filosofie
,
sociologie
,
psihologie
,
etic?
,
politic?
,
?tiin?e naturale
, strategie militar? etc. De mai bine de un mileniu, ea serve?te ca surs? de referin?? pentru cele mai importante ?tiin?e islamice. Pentru
Islamul
?iit, aceast? carte este a doua ca importan?? dup?
Coran
.
‘Al? bin Ab? T?lib. 2008.
Nah? al-Bal??a
- Calea Vorbirii alese. Traducere din limba arab?, prefa?? ?i note:
George Grigore
. Cluj-Napoca:
Editura Kriterion
.
ISBN 978-973-26-0913-2
Bucure?ti: Editura Herald 2012.
Mausoleul lui ‘Al? de la Najaf
Mausoleul lui ‘Al?, care este unul din locurile de pelerinaj pentru musulmanii ?ii?i, se afl? in ora?ul
Najaf
din
Irak
.
- Calea vorbirii alese - NAHG AL-BALAGA
, traducere: George Grigore, Editura Herald, Colec?ia Princeps, Bucure?ti, 2012, 304 p.,
ISBN 978-973-111-343-2
Bibliografie
- Mu?ammad ibn Gar?r ibn Yaz?d al-Tabar?,
Les quatre premiers califes : biographies traditionnelles extraites de la chronique de Tabar?
, Paris, Sindbad, 1981, p.414
- Albert Hourani,
Histoire des peuples arabes
, Paris, collection Points Seuil, 1993,p.732
- Bernard Lewis,
Histoire du Moyen-Orient ? 2000 ans d’histoire de la naissance du christianisme a nos jours
, Paris, Albin Michel, 1997,p.482
- Dominique Sourdel & Janine Sourdel,
Dictionnaire historique de l’islam
, Paris, Presses Universitaires de France, 2004,p.962
- Philip K.Hitti,
Istoria Arabilor
,edi?ia a X-a,2008-Traducere, note ?i index: Irina Vainovski-Mihai. Bucure?ti: Editura All,p.117-120